09-06-2012, 09:52 AM
Multumesc de comentariu scumpo, scuze caa durat atat să aduc nextul, dar am avut o problema.
Sper sa-ti placa noul capitol, si nu am de gand sa ma dau batuta daca nu am comentarii.
Capitolul 2
- Cat de rau ii?
- Foarte.
- Mama si tata au aflat deja?
- Nu.
- Merci frate’miu, raman dator.
- Cred ca ei te-au cam scapat din mana asa ca m-am hotarat sa ma ocup chiar eu. Sa vad daca imi vei mai multumii dupa ce aflii ce am discutat cu patronul localului.
Mda, se pare ca m-am cam grabit cu multumirile. Sunt sigur ca discutia lui cu patronul nu a fost despre cum nu voi mai face probleme, dar totusi merita sa vad ce pune la cale. Hmm, termin repede cu treaba asta si ma intorc la Amalia.
- Hei frate, ce zici sa ma lasi sa merg sa-i explic Amaliei tot si apoi ne vedem la bar.
- Andreea, si nu.
Ma rog, care-i diferenta, Amalia sau Andreea, amandoua scot aceleasi sunete. Daca asta e Andreea, atunci cine-i Amalia? Oare blonda aia cu buze cat casa era Amalia? Nu aia e Cristina, iar cealalta blonda obsedata de culoarea negru este Roxana. Trebuie sa-mi fac ordine în telefon si în pat, nu stiu de ce nu am tinut un registru. La naiba, mi-am amintit, Amalia e roscata a carei mama e avocata si m-a amenintat ca voi intra la racoare ca i-am agresat fica. Alo, tanti, sunt minor! Din acest motiv nu am sa uit nici o data de Amalia, e singura care a reusit sa ma puna cu botul pe labe. Dupa ce i-am platit, adica parintii mei i-au platit, o sumă destul de frumoasa, am mai mare grija la ce fete imi trec prin pat. Pe langa asta nu ma vad de mai mult de doua ori cu una, prima data e norocul meu, iar a doua oara al ei.
- Am ajuns.
In mod normal as intreba unde suntem, m-as plange ca nu-mi place locul si as încerca sa o tirez, dar am ramas bloncat. Eram la poarta unei case cat un palat. Si nu, nu exagerez, era o vila al naibii de mare. Am flurierat usor apreciativ in timp ce priveam, cu ochii cat farfuriile, Ferrariul Enzo rosu ca focul. Privesc in jur si-l vad pe Marius cum intra fara probleme în casa si ma grabesc sa-l prind din urma. Vad privirile urate ce mi le arunca angajatii, la naiba, ma întreb daca scrie pe fata mea „diavol”.
- Bai omule, daca ai o iubita ce sta aici s-ar putea sa incerc sa ti-o fur.
L-am vazut cum m-a privit urat pentru o secunda apoi a realizat ca era doar o gluma nevinovata. A început sa-mi explice cum aici nu sta nici o fata, doar cele care muncesc. Apoi a continuat cu o predica despre munca si satinsfactia pe care o ai cand iti castigi singur banii si, intr-un final, mi-a aruncat bomba.
- Voi lucra aici?! Pai tu cu mama si tata ce faceti?
- Ai aproape 17 ani, cred ca poti sa-ti iei un job cu juma’ de norma. Am vorbit cu un prieten si esti aranjat, vei locui aici, si te vei curata puscina. Apropo, ar trebuii sa ai grija cu banii pentru ca pana nu te cumintesti nu vei mai primii nici un ban de la mine sau de la parinti.
Am simtit cum se darama palatul peste mine. Pe langa ca mi-am pierdut dreptul la a mai intra in vre-un bar in oraselul asta, mai trebuie sa muncesc pentru banii mei. Cred ca am fost blestemat, ei bine sper ca cel, sau cea, care m-a blestemat sa fie la randul sau blestemat/blestemata.
Il intreb pe frate’miu, cu jumatate de gura, cand va trebuii sa încep munca, iar el afisaza cel mai satisfacut zâmbet.
- Imediat ce vine fratele prietenului meu. Prietenul asta al meu a promis ca fratele lui te va lamurii în legatura cu tot ce trebuie sa stii, vei face si pe salvamarul pentru ca nu stie sa înoate.
Marius imi ureaza bafta in timp ce pleca la spital pentru ca a fost un accident si e mare nevoie de el. Inteleg de ce nu s-a casatorit cu o femeie, deja e luat de spital. Burlacul de 27 de ani cautat zi si noapte de femei de toate varstele si natiile, asa il numesc prietenii mei. Ce mai prieteni, la primul pumn pe care l-am primit s-au facut nevazuti si m-au lasat balta. Daca nu ar fi fost Eddy as fi ajuns in spital, sau chiar la morga, dar si el m-a tradat. La naiba, de ce trebuie sa fie el în fiecare din amintirile mele? Mereu a fost acolo pentru mine, m-a jucat pe degete si a plecat fara a privii în urma, fara sa vada lacrimile din ochii mei, m-a uitat, dar eu tot ma gandesc la el. Credeam ca imi este prieten, spunea ca tine la mine.
O femeie de vreo 40 de ani m-a rugat sa o urmez în biroul „domnisorului Alexandru” pentru ca aceste prefera sa petreaca majoritatea timpului acolo. Cand am intrat am zarit pe unul dintre pereti o plasma uriasa asezata între doua refturi pline cu DVD-uri si jocuri pentru consola PS3, nici nu ma mira ca-i place in birou. Opus peretelui cu plasma se afla un mini-bar plin cu racoritoare, doar sucuri si prostii. In fata usii se afla un birou mare pe care erau asezate mai multe dosare si un lepton. Stiti si voi zicala „Curiozitatea a ucis pisica”, dar eu sunt motan deci nu am nici o problema. Incep sa ma uit prin dosare, dar nu prea ma intereseaza pentru ca trebuie sa întorc foliile cu documente si asta nu-mi sta în fire. Lovesc cu mana peste tastatura si leptopul se deschide. Serios, ce securitate de doi bani, nici o parola nimic. Am inceput sa caut prin documente si am gasit unul interesant. Exorcism ? Ce dracu mai e si asta?
Incep sa citesc si zambetul mi se lateste pe fata, ce cretin ar crede in puteri magice care te ajuta sa scapi de diavoli. Sigur gandacul de la „Barul lui Jonny” s-ar intelege bine nu „domnisorul Alexandru”, probabil ar face in asa fel incat sa scape de mine. Aud pasi pe coridor si inchid repede folderul si pun leptopul in stare de veghe asa cum era. Ma asez pe unul ditre scaunele de la mini-bar si incep sa ma prefac interesat de racoritoarele de acolo.
Cand usa se dechide am tipat socat la unison cu cel din usa:
- Ce cauti tu aici?
Am continuat sa-l privesc neincrezator pe Alex, sau gandac, si el pe mine. Clar, viitorul lui Marius tocmai a devenit previzibil, il distrug. Mormai un „ Imi pare rau pentru ce-am facut azi.” , dar în asa fel incat sa nu ma auda. Gandacul se apropie usor de birou si cauta un mic dosar, sibtire si simplu. Il rasfoieste cu atentie apoi ofteaza resemnat. Sa nu-mi spui ca ala e CV-ul meu, te rog Doamne, omoara-ma acum.
- Cand ti-am citit CV-ul am fost uimit de rezultate, iar in poza aratai foarte diferit. Daca stiam că esti tu nu i-as fi promis fratelui meu ca te voi angaja, asta imi trebuie daca nu sunt destul de atent.
- Mda, ar trebuii sa te bucuri, acum ai ocazia sa ma exorcizezi.
Mi-am lipit o palma peste frunte realizand ca tocmai am dat-o in bara. Am incercat sa-mi dau seama de ceea ce gandeste, sau daca e suparat ori furios, dar el doar a ridicat din umeri intrebandu-ma cand pot începe. Omul asta e normal, sau s-a lovit cu capul de zid cand l-am trantit in el. M-am ridicat furios si am lovit cu palmele în suprafata lucioasa a biroului, n-a schitat un gest, ma privea calm.
- La naiba, ce-i cu tine? Ar trebuii sa-ti chemi oamenii sa ma dea afara, era sa te bad pana de bagam in spital si tu ai de gand sa ma angajezi in propria casa.
A zambit, un zambet mic din colturile gurii, dar i-am putut observa gropitele din obraji. Nu era deloc un zambet fericit, dar nici unul trist sau resemna, nu stiu cum sa-l descriu. Poate era un zambet ce spunea „ Sper ca ne vom putea intelege, chiar daca nu cred.” Ah, de ce nu a tipat la mine spunand ca nu are de ales si e obligat sa faca asta, era mai bine decat sa-mi zambeasca asa. Mi-am intins mana spre a lui, gest ce l-a socat la inceput, dar apoi a acceptat si mi-a intins mana.
- Uite, chiar imi pare rau pentru ce-am facut azi. Stiu ca suna stupid, dar am un fel de probleme cu nervii si alcolul, dar... Stii tu, ma gandeam ca am putea uita tot, daca vrei poti sa ma lovesti si tu ca sa fim chit.
Ochii lui verzii ma priveau socati, dar nu tematori, era ceva diferit în privirea lui. Am realizat ca am inceput sa-i strang mai tare mana asa ca i-am dat drumul si el a clipit o data. Cand a deschis ochii am putut vedea cum zametul i sa latit si ochii i-au sclipit jucaus. A inceput sa rada si doua lacrimi i s-au pus în colturile ochiilor, era bine dispus acum. Fara sa ma gandesc mi-am asejat manile pe obrajii lui stergand cele doua picaturi sarate.
- Cred ca au avut dreptate, esti mai uman decat vrei sa arati. Hmm, s-a facut, facem pace, dar cu o conditie.
O conditie, ma întrebam despre ce e vorba, dar stiam ca-mi va spune in cele din urma. Macar eram in vacanta asa ca-mi voi petrece majoritatea timpului la piscina lui. Hi hi, poate ca e si ceva bun la acest job cu jumatate de norma. Stenul m-a condus dea lungul coridorului spunand diverse lucruri, dar eu eram atent la modul in care buzele i se miscau atat de ademenitor, avea trasaturi prea feminine.
- Bun, deci asta e conditia mea. Acum e timpul sa-mi spui ce crezi, fratele tau a crezut ca e o idee buna si ca pot fii cu ochii pe tine.
- Hmm? Aaa, eu... cred ca e o idee buna, doar ca nu am fost atent.
L-am observat ridicand o spranceana frumos conturata si cu o nuanta mai inchisa decat cea a parului. S-a apropiat de mine suficiet pentru a-i simti parfumul usor dulce, lavanda daca nu ma inselam.
- Ti-am spus ca vei locuii aici, dar nu ai voie sa mergi in corpul din spate. Si nici sa bei sau sa aduci femei aici.
- Stai, ai spus aici, dar în afara am voie.
Ofteaza inca o data, dar nu resemnat ci obosit. Isi da ochii peste cap explicandu-mi ca fratele meu nu a dorit sa ma inchidă intr-o clinică si ca fratele lui a spus ca ma ajuta. Deci nu e vorba de un loc de munca, ci de o inchisoare. Il privesc atent, nu se uita la mine, parea nerabdator sa plecam de acolo si lovea intr-una cu piciorul in podea.
- Crezi ca as putea renunta la bautura? Am mai incercat, dar fara nici un rezultat.
- Stiu cum te pot scapa de aceasta teama obsesiva. Tu nu esti bolnav, alcolismul nu este o boala ce se transmite de la un parinte la un fiu. Decă era asa de ce nu este bolnav si fratele tau? Problema ta este ca nu crezi ca te poti lasa de bautura, dar cat de curand vei afla ce te poate scapa de aceasta dorinta de a lua in brate sticla si a-ti inghitii durerea sau supararea.
S-a ridicat pe varfuri presandu-si buzele peste ale mele. Erau atat de dulci, dar era un tip la fel ca mine, ce e în mintea lui. Il dezlipesc de mine privind-ul urat, dar el nu pare afectat de privirea mea. Mana ii era asezata peste buza inferioara si obrajii au capatat o nuanta rosiatica. S-a apropiat tot mai mult de mine, iar eu m-am dat inapoi, pana am ajuns lipit de o usa.
- Vezi, puteai sa ma lovesti, dar nici macar nu ai avut un impuls, trebuie sa fac in asa fel incat sa te fac sa uiti de bautura.
- Cat de departe ai merge pentru a ma ajuta?
- Cat de departe vrei tu, voi face orice e nevoie pentru a te ajuta.
- De ce? N-ar trebuii sa faci un ritual magic pentru a scapade demonul din mine?
- Nu, pentru ca imi place acel demon. Imi placi, cu bune si rele, chiar si atunci cand m-ai lovit, Andrei a dorit sa-ti interzica sa mai intri in bar, dar credeam ca nu te voi mai vedea.
M-am uitat surprins la el, era cu un cap mai mic ca mine. Era slabut si aparent firav, dar avea o vointa puternica. Prima persoana care mi-a spus ca ma place asa cum sunt, primul care nu doreste sa tipe la mine pentru a ma schimba. Ceva parca m-a indemnat sa-l iau în brate si sa-l sarut, dar m-am opus impulsului. Doar pentru ca a spus ca ma place asa cum sunt nu inseamna ca ii sunt dator si trebuie sa-i impartasesc sentimentele.
Edit: Am sters diacriticile si din acest capitol.
Sper sa-ti placa noul capitol, si nu am de gand sa ma dau batuta daca nu am comentarii.
Capitolul 2
- Cat de rau ii?
- Foarte.
- Mama si tata au aflat deja?
- Nu.
- Merci frate’miu, raman dator.
- Cred ca ei te-au cam scapat din mana asa ca m-am hotarat sa ma ocup chiar eu. Sa vad daca imi vei mai multumii dupa ce aflii ce am discutat cu patronul localului.
Mda, se pare ca m-am cam grabit cu multumirile. Sunt sigur ca discutia lui cu patronul nu a fost despre cum nu voi mai face probleme, dar totusi merita sa vad ce pune la cale. Hmm, termin repede cu treaba asta si ma intorc la Amalia.
- Hei frate, ce zici sa ma lasi sa merg sa-i explic Amaliei tot si apoi ne vedem la bar.
- Andreea, si nu.
Ma rog, care-i diferenta, Amalia sau Andreea, amandoua scot aceleasi sunete. Daca asta e Andreea, atunci cine-i Amalia? Oare blonda aia cu buze cat casa era Amalia? Nu aia e Cristina, iar cealalta blonda obsedata de culoarea negru este Roxana. Trebuie sa-mi fac ordine în telefon si în pat, nu stiu de ce nu am tinut un registru. La naiba, mi-am amintit, Amalia e roscata a carei mama e avocata si m-a amenintat ca voi intra la racoare ca i-am agresat fica. Alo, tanti, sunt minor! Din acest motiv nu am sa uit nici o data de Amalia, e singura care a reusit sa ma puna cu botul pe labe. Dupa ce i-am platit, adica parintii mei i-au platit, o sumă destul de frumoasa, am mai mare grija la ce fete imi trec prin pat. Pe langa asta nu ma vad de mai mult de doua ori cu una, prima data e norocul meu, iar a doua oara al ei.
- Am ajuns.
In mod normal as intreba unde suntem, m-as plange ca nu-mi place locul si as încerca sa o tirez, dar am ramas bloncat. Eram la poarta unei case cat un palat. Si nu, nu exagerez, era o vila al naibii de mare. Am flurierat usor apreciativ in timp ce priveam, cu ochii cat farfuriile, Ferrariul Enzo rosu ca focul. Privesc in jur si-l vad pe Marius cum intra fara probleme în casa si ma grabesc sa-l prind din urma. Vad privirile urate ce mi le arunca angajatii, la naiba, ma întreb daca scrie pe fata mea „diavol”.
- Bai omule, daca ai o iubita ce sta aici s-ar putea sa incerc sa ti-o fur.
L-am vazut cum m-a privit urat pentru o secunda apoi a realizat ca era doar o gluma nevinovata. A început sa-mi explice cum aici nu sta nici o fata, doar cele care muncesc. Apoi a continuat cu o predica despre munca si satinsfactia pe care o ai cand iti castigi singur banii si, intr-un final, mi-a aruncat bomba.
- Voi lucra aici?! Pai tu cu mama si tata ce faceti?
- Ai aproape 17 ani, cred ca poti sa-ti iei un job cu juma’ de norma. Am vorbit cu un prieten si esti aranjat, vei locui aici, si te vei curata puscina. Apropo, ar trebuii sa ai grija cu banii pentru ca pana nu te cumintesti nu vei mai primii nici un ban de la mine sau de la parinti.
Am simtit cum se darama palatul peste mine. Pe langa ca mi-am pierdut dreptul la a mai intra in vre-un bar in oraselul asta, mai trebuie sa muncesc pentru banii mei. Cred ca am fost blestemat, ei bine sper ca cel, sau cea, care m-a blestemat sa fie la randul sau blestemat/blestemata.
Il intreb pe frate’miu, cu jumatate de gura, cand va trebuii sa încep munca, iar el afisaza cel mai satisfacut zâmbet.
- Imediat ce vine fratele prietenului meu. Prietenul asta al meu a promis ca fratele lui te va lamurii în legatura cu tot ce trebuie sa stii, vei face si pe salvamarul pentru ca nu stie sa înoate.
Marius imi ureaza bafta in timp ce pleca la spital pentru ca a fost un accident si e mare nevoie de el. Inteleg de ce nu s-a casatorit cu o femeie, deja e luat de spital. Burlacul de 27 de ani cautat zi si noapte de femei de toate varstele si natiile, asa il numesc prietenii mei. Ce mai prieteni, la primul pumn pe care l-am primit s-au facut nevazuti si m-au lasat balta. Daca nu ar fi fost Eddy as fi ajuns in spital, sau chiar la morga, dar si el m-a tradat. La naiba, de ce trebuie sa fie el în fiecare din amintirile mele? Mereu a fost acolo pentru mine, m-a jucat pe degete si a plecat fara a privii în urma, fara sa vada lacrimile din ochii mei, m-a uitat, dar eu tot ma gandesc la el. Credeam ca imi este prieten, spunea ca tine la mine.
O femeie de vreo 40 de ani m-a rugat sa o urmez în biroul „domnisorului Alexandru” pentru ca aceste prefera sa petreaca majoritatea timpului acolo. Cand am intrat am zarit pe unul dintre pereti o plasma uriasa asezata între doua refturi pline cu DVD-uri si jocuri pentru consola PS3, nici nu ma mira ca-i place in birou. Opus peretelui cu plasma se afla un mini-bar plin cu racoritoare, doar sucuri si prostii. In fata usii se afla un birou mare pe care erau asezate mai multe dosare si un lepton. Stiti si voi zicala „Curiozitatea a ucis pisica”, dar eu sunt motan deci nu am nici o problema. Incep sa ma uit prin dosare, dar nu prea ma intereseaza pentru ca trebuie sa întorc foliile cu documente si asta nu-mi sta în fire. Lovesc cu mana peste tastatura si leptopul se deschide. Serios, ce securitate de doi bani, nici o parola nimic. Am inceput sa caut prin documente si am gasit unul interesant. Exorcism ? Ce dracu mai e si asta?
Incep sa citesc si zambetul mi se lateste pe fata, ce cretin ar crede in puteri magice care te ajuta sa scapi de diavoli. Sigur gandacul de la „Barul lui Jonny” s-ar intelege bine nu „domnisorul Alexandru”, probabil ar face in asa fel incat sa scape de mine. Aud pasi pe coridor si inchid repede folderul si pun leptopul in stare de veghe asa cum era. Ma asez pe unul ditre scaunele de la mini-bar si incep sa ma prefac interesat de racoritoarele de acolo.
Cand usa se dechide am tipat socat la unison cu cel din usa:
- Ce cauti tu aici?
Am continuat sa-l privesc neincrezator pe Alex, sau gandac, si el pe mine. Clar, viitorul lui Marius tocmai a devenit previzibil, il distrug. Mormai un „ Imi pare rau pentru ce-am facut azi.” , dar în asa fel incat sa nu ma auda. Gandacul se apropie usor de birou si cauta un mic dosar, sibtire si simplu. Il rasfoieste cu atentie apoi ofteaza resemnat. Sa nu-mi spui ca ala e CV-ul meu, te rog Doamne, omoara-ma acum.
- Cand ti-am citit CV-ul am fost uimit de rezultate, iar in poza aratai foarte diferit. Daca stiam că esti tu nu i-as fi promis fratelui meu ca te voi angaja, asta imi trebuie daca nu sunt destul de atent.
- Mda, ar trebuii sa te bucuri, acum ai ocazia sa ma exorcizezi.
Mi-am lipit o palma peste frunte realizand ca tocmai am dat-o in bara. Am incercat sa-mi dau seama de ceea ce gandeste, sau daca e suparat ori furios, dar el doar a ridicat din umeri intrebandu-ma cand pot începe. Omul asta e normal, sau s-a lovit cu capul de zid cand l-am trantit in el. M-am ridicat furios si am lovit cu palmele în suprafata lucioasa a biroului, n-a schitat un gest, ma privea calm.
- La naiba, ce-i cu tine? Ar trebuii sa-ti chemi oamenii sa ma dea afara, era sa te bad pana de bagam in spital si tu ai de gand sa ma angajezi in propria casa.
A zambit, un zambet mic din colturile gurii, dar i-am putut observa gropitele din obraji. Nu era deloc un zambet fericit, dar nici unul trist sau resemna, nu stiu cum sa-l descriu. Poate era un zambet ce spunea „ Sper ca ne vom putea intelege, chiar daca nu cred.” Ah, de ce nu a tipat la mine spunand ca nu are de ales si e obligat sa faca asta, era mai bine decat sa-mi zambeasca asa. Mi-am intins mana spre a lui, gest ce l-a socat la inceput, dar apoi a acceptat si mi-a intins mana.
- Uite, chiar imi pare rau pentru ce-am facut azi. Stiu ca suna stupid, dar am un fel de probleme cu nervii si alcolul, dar... Stii tu, ma gandeam ca am putea uita tot, daca vrei poti sa ma lovesti si tu ca sa fim chit.
Ochii lui verzii ma priveau socati, dar nu tematori, era ceva diferit în privirea lui. Am realizat ca am inceput sa-i strang mai tare mana asa ca i-am dat drumul si el a clipit o data. Cand a deschis ochii am putut vedea cum zametul i sa latit si ochii i-au sclipit jucaus. A inceput sa rada si doua lacrimi i s-au pus în colturile ochiilor, era bine dispus acum. Fara sa ma gandesc mi-am asejat manile pe obrajii lui stergand cele doua picaturi sarate.
- Cred ca au avut dreptate, esti mai uman decat vrei sa arati. Hmm, s-a facut, facem pace, dar cu o conditie.
O conditie, ma întrebam despre ce e vorba, dar stiam ca-mi va spune in cele din urma. Macar eram in vacanta asa ca-mi voi petrece majoritatea timpului la piscina lui. Hi hi, poate ca e si ceva bun la acest job cu jumatate de norma. Stenul m-a condus dea lungul coridorului spunand diverse lucruri, dar eu eram atent la modul in care buzele i se miscau atat de ademenitor, avea trasaturi prea feminine.
- Bun, deci asta e conditia mea. Acum e timpul sa-mi spui ce crezi, fratele tau a crezut ca e o idee buna si ca pot fii cu ochii pe tine.
- Hmm? Aaa, eu... cred ca e o idee buna, doar ca nu am fost atent.
L-am observat ridicand o spranceana frumos conturata si cu o nuanta mai inchisa decat cea a parului. S-a apropiat de mine suficiet pentru a-i simti parfumul usor dulce, lavanda daca nu ma inselam.
- Ti-am spus ca vei locuii aici, dar nu ai voie sa mergi in corpul din spate. Si nici sa bei sau sa aduci femei aici.
- Stai, ai spus aici, dar în afara am voie.
Ofteaza inca o data, dar nu resemnat ci obosit. Isi da ochii peste cap explicandu-mi ca fratele meu nu a dorit sa ma inchidă intr-o clinică si ca fratele lui a spus ca ma ajuta. Deci nu e vorba de un loc de munca, ci de o inchisoare. Il privesc atent, nu se uita la mine, parea nerabdator sa plecam de acolo si lovea intr-una cu piciorul in podea.
- Crezi ca as putea renunta la bautura? Am mai incercat, dar fara nici un rezultat.
- Stiu cum te pot scapa de aceasta teama obsesiva. Tu nu esti bolnav, alcolismul nu este o boala ce se transmite de la un parinte la un fiu. Decă era asa de ce nu este bolnav si fratele tau? Problema ta este ca nu crezi ca te poti lasa de bautura, dar cat de curand vei afla ce te poate scapa de aceasta dorinta de a lua in brate sticla si a-ti inghitii durerea sau supararea.
S-a ridicat pe varfuri presandu-si buzele peste ale mele. Erau atat de dulci, dar era un tip la fel ca mine, ce e în mintea lui. Il dezlipesc de mine privind-ul urat, dar el nu pare afectat de privirea mea. Mana ii era asezata peste buza inferioara si obrajii au capatat o nuanta rosiatica. S-a apropiat tot mai mult de mine, iar eu m-am dat inapoi, pana am ajuns lipit de o usa.
- Vezi, puteai sa ma lovesti, dar nici macar nu ai avut un impuls, trebuie sa fac in asa fel incat sa te fac sa uiti de bautura.
- Cat de departe ai merge pentru a ma ajuta?
- Cat de departe vrei tu, voi face orice e nevoie pentru a te ajuta.
- De ce? N-ar trebuii sa faci un ritual magic pentru a scapade demonul din mine?
- Nu, pentru ca imi place acel demon. Imi placi, cu bune si rele, chiar si atunci cand m-ai lovit, Andrei a dorit sa-ti interzica sa mai intri in bar, dar credeam ca nu te voi mai vedea.
M-am uitat surprins la el, era cu un cap mai mic ca mine. Era slabut si aparent firav, dar avea o vointa puternica. Prima persoana care mi-a spus ca ma place asa cum sunt, primul care nu doreste sa tipe la mine pentru a ma schimba. Ceva parca m-a indemnat sa-l iau în brate si sa-l sarut, dar m-am opus impulsului. Doar pentru ca a spus ca ma place asa cum sunt nu inseamna ca ii sunt dator si trebuie sa-i impartasesc sentimentele.
Edit: Am sters diacriticile si din acest capitol.