18-09-2010, 07:04 PM
Cap.20…..uhuhu…sa o tin tot asa…scuze de intarziere…de vina scoala…sper sa va placa…comentati cat mai mult…spor la citit!
Cap. 20 : "-Si vrei sa te cred,nu ?"
Ameteala o cuprinse din cauza ridicari capului atat de brusc.Simtea ca lumea se rupse in doua.Parca ii cazuse ceva in cap.Mai bine primea pumni decat asta,s-ar fi simtit bucuroasa daca era batuta.Macar scapa cu cateva rani.Dar cu asta,nu stia cum sa impiedice profesorul ce deschise cartea mare si cauta o anume pagina.
Rotitele mintii mergeau lent,mult prea lent ca sa gaseasca o solutie acum.Parca primise o lovitura sub centura.Totul se intamplase pe neasteptase.
De ce asta ? De ce acum ? De ce ea ? se tot intreba copila incercand sa gaseasca o solutie.
Brunetul o privea suspicios.Nu stia de ce isi ridicase capul atat de brusc.Pana acum parea asta…adormita,vulnerabila…parca bolnava si acum o vedea disperata.Nu stia ce sa mai creada.Il ingrijora starea fetei.
-Clanul Ingerilor a fost cel mai puternic clan existat vreodata.Au fost trimisi pe Pamant de catre Dumnezeu in scopul de a pastra linistea si pacea pe aceste meleaguri.Ingeri erau fiinte pure si … . profesorul continua sa vorbeasca gesticuland cand si cand.
Pumni fetei erau stransi,unghiile intrau cu putere in piele.Nu simtea nimic.Nu putea,era mult prea…socata.Implora Cerului sa fie doar un alt vis.Nu stia daca mai facea fata.Mult prea multe erau pe capului unei fetei de 14 ani.
Ochii rozaliei se ingustara de hotarare.Nu era o simpla fata.Era un Inger,un Inger Negru.Ea era Regina Ingerilor.Cea mai puternica fiinta de pe Pamant.Trebuia sa faca fata,fie ca poate sau nu.
Respiratia ii se calma si isi facu un plan rapid in minte.
-Baieti ?! spuse aceasta incet pe o voce sugrumata si intinse mana catre umarul lui Naruto.
Blondul isi intoarse privirea catre ea.O privea bland,zambind.
Cand baiatul vru sa o intrebe "Ce este ?",Sakura isi dadu ochii peste cap,ii stranse umarul blondului si cazu catre el,lesinand.
Sasuke o prinse de spate ridicand-o inapoi in scaun.
Apoi totul se derula rapid.Brunetul stiga catre profesor,elevi se stransera in jurul banci,Naruto incerca sa o trezeasca pe fata.Panica plutea in aer.
Satul sa vada ca nimeni nu face nimic,Uchiha o lua in brate,sari peste banca si fugi catre infirmerie.Ceilalti il urmara,curiosi.
"-Functioneaza !" spuse usurata fata in sinea ei.
"-Faza cu lesinatul merge de fiecare data." spuse vesela egoul rozaliei.
"-Nu imi vine sa cred ca se preda despre Ingeri.Fix asta imi mai trebuia."
"-Hei,e cel mai puternic clan.Era logic sa vorbeasca despre el."
Rozalia nu mai continua.Se lasa si mai moale in bratele baiatului si incerca sa-si opreasca un zambet.
Planul ei functionase.Se bucura ca macar aici i-a mers totul ca pe roate,desi idea parea ridicol de simpla,adica sa lesine,nu credea ca ceilalti o s-o creada.Multumi Cerului ca reusise sa intrerupa lectia.
Sasuke navali in cabinet si o puse cu grija pe copila pe un pat mic,cu asternuturi albe.Un doctor deja se ocupa de ea.
O asistenta il conduse cu forta pe brunet din incapere si pe ceilalti elevi,lasand doar profesorul sa intre.
"Ceva nu-mi miroase a bine aici.Nu avea cum sa lesine asa din senin." spuse baiatul in gand,plin de nervi si intrebari.
Nu intelegea ce era cu fata asta.Ascundea un mare secret,uneori se purta straniu,ca astazi,iar acum poc…lesina,asa din senin.Era ceva in neregula si el avea sa afle.Nu mai suporta sa fie mintit,nu cand o iubea.Vroia sa stie tot despre ea,asa stia ca si el facea parte din ea.
Simtea ca Sakura ii era datoare intr-un fel.El ii povestise trecutul sau,acum era randul ei.Nu se va da batut asa usor ca pana acum,va afla trecutul fetei,fie ca-i place sau nu.
Copii susoteau intre ei,nimeni nu indraznea sa vorbeasca tare.Cu toti se intrebau cum se simtea Sakura si de ce lesinase.
"-Sakura nu fa asta ! O sa para mult prea…of..nu stiu..pur si simplu nu e bine.Dupa asta o sa te supuna cine stie la cate mii de teste." spuse egoul fetei disperata,incercand in zadar sa o opreasca pe acesta.
"-Daca mai lungesc mult mascarada asta,o s-o patesc mai rau." spuse copila hotarata.
Doctorul ii examina ochii cu o mica lanterna.Sakura ii stranse puternic si ii deschise incet.
Profesorul rasufla usurat.
Se ridica ajutata de catre medic si spuse incet :
-Ce sa intamplat ?
-Domnisoara,ati lesinat din senin.Dar o sa aflam noi cauza,nu va temeti. spuse serios doctorul
"Da,asta imi trebuia,un doctor foarte responsabil si pasionat de munca sa." gandi fata incercand sa para cat de cat calma.
-E doar din cauza oboseli.Nu am dormit prea bine azi noapte. spuse copila si se ridica in picioare.
Visul ii reveni in minte cu repeziciune.Sakura se concentra si il alunga.Nu avea acum timp de el.Doctorul o cerca prea minutios si nu ii trebuia si altceva pe cap.Era deja satula de cate belele avea.Totusi se bucura ca reusise se intrerupa lectia.Nu stia de ce,dar nu era bine ca lumea sa isi aminteasca de clanul Ingerilor,ar fi cateva asemanari care i-ar conduce catre ea.Si asta ar distruge tot.Tot secretul ei,tot planul.De aceea tinea atat de mult ca nimeni sa nu stie despre asta,ca era un Inger Negru.
Fara sa mai spuna ceva sau sa astepte aprobarea medicului,iesi furtunos din cabinet.Se opri in dreptul usii din cauza multumi de copii ce nevalira pe ea.
-Sakura,esti bine ?
-Ne-am facut atatea griji…
-Ce ma bucur ca esti bine…
-Cum te simti ?
Sute si sute de intrebari,spuse mult prea repede ca rozalia sa poate raspunda la ele.
Ii privea oarecum speriata.Nu stia ce sa faca.
"Ah !Fac ce fac si iar intr-un in alta chestie." gandi copila nervoasa si exasperata.
Se saturase de tot.Dar stia ca nu putea abandona.Nu putea si nici nu vroia cu adevarat.Puterea aduce cu ea si responsabilitati.Rozalia stia asta foarte bine si accepta,chiar daca asta nu era usor.
-Sunt bine.Oboseala de vina. spuse si scapa cu chiu cu vai din multime.
Mergea cu pasi repezi,mai bine zis mai,mai ca alerga catre iesire.Vroia sa iasa mai repede,nu mai vroia sa dea nas in nas cu vreo un coleg.
Vantul rece batea linistit cand fata iesi afara.Era liniste,copii inca aveau ore.
Se aseza pe o banca si privi cerul,gandindu-se.Nu stia la ce exact,prea multe avea acum in minte,prea multe ii se insiruiau.
Rasulfa incet si pleopele ii erau grele.Nu era obosita fixic,era obosita mintal,nu mai facea fata atator ganduri,amintiri si sentimente.Ce n-ar da acum sa faca sa explodeze ceva.
-Da stiu ca te grabesti,nu gluma.
Rozalia tresari puternic.In spatele ei,statea rezemat pe coate de marginea bancii,Sasuke.
-Aveam nevoie de aer. spuse simplu fata,incercand sa para cat mai naturala.
Brunetul inconjura banca cu pasi lenti,tinand mainile in buzunare.
Rozalia strangea mainile ce se odihneau pe picioarele ei si-l privea pe baiat cu coada ochiului.
Uchiha se aseza la 3 palme de ea,privind cerul.
Vazand ca acesta nu spune nimic si nici prea curand nu va pleca dupa cum se observa,copila spuse ferm :
-Ai venit sa imi tii companie sau ce ?
Acesta o privi calm.
-Vroiam sa ma asigur ca nu mai lesini pe aici.
"Au ! Atinse punctul sensibil." isi spuse fata strangand incet din ochi.
-Sunt bine,multumesc de grija ! spuse copila stiind ca nu asta intentiona baiatul defapt.
Pentru prima data de cand il cunoscuse,vroia ca el sa plece,chiar daca nu isi dorea asta cu adevarat,o vroia doar pentru ca stia ca iar va fi supusa unui interogatoriu.Nu stia daca de data asta va scapa basma curata.De asta ii era frica.
Sasuke nu isi dezlipi privirea de la ea,vroia sa vada daca iar mintea.
Vazand cum o priveste,clatina incet din cap si se ridica brusc de pe banca.Vroia ea sa plece daca el nu o facea.Nu vroia sa puna in pericol secretul ei.
Facu jumatate de pas si baiatul o prinse de incheietura.Nu o surprinse deloc,se astepta la asta.Ofta prelung si se intoarse la baiatul ce o privea insistent.
-Ce este ? il intreba cu o nota de asprime in voce.
Incerca sa para dura,dar nu-i reusea deloc.Nu in prezenta lui mai ales.
-Vrei sa imi spui si mie ce-i cu tine ? spuse pe o voce grava,strangand incet incheietura fetei.
-Nu stiu la ce te referi ?
-Nu ma minti,Sakura ! spuse imperios acesta si cu o smucitura o trase aprope de el.
Fata incremeni.Abia dupa vreo 10 secunde isi aminti ca trebuia sa respire.Ochii aia impunatori si negri,parca o ardeau din interior spre exterior.Mana calda,dar puternica ce ii strangea putin cam tare incheietura.Respiratia lui accelerata.Toate astea o blocau.
-Nu te mint. ii spuse fals aceasta.
-Si vrei sa te cred,nu ? spuse ironic ridicand o spranceana.
De ce trebuia sa aiba atatea pe cap ? se tot intreba fata neajutorata.Ura faptul ca toate se intamplau in acelasi timp.Una peste alta,veneau cu repeziciune peste ea.Si trebuia sa se descurce intr-un timp cat mai rapid,precum si acum.
-Crezi ce vrei ! spuse aceasta pe o voce ce nu-i apartinea ei si se smulse din stransoarea acestuia,plecand din curtea scolii.
Sasuke ramase locului,urmarind-o cu privirea.Stia ca spuse asta doar ca sa-l indeparteze si sa scape.Dar baiatul era hotarat,mai hotarat ca niciodata,va afla totul despre Sakura.
Alerga pe strazile satului.Alt val de amintiri despre vis.Se opri brusc din alergat,cat pe ce sa se impiedice facand asta.Privi inainte la multimea de oameni ce roiau pe langa ea.
Padurea.Trebuia sa se duca in padure.Macar acolo era liniste si pace.Nu avea cine s-o deranjeze.Se bucura la gandul ca acolo se gaseau din belsug copaci si bolovani.Stia ca se va descarca.
Alerga din nou,ignorand amintirile.Vroia sa ajunga mai repede la padure.Ocolea cu repeziciune satenii si isi controla respiratia,facand-o mai lenta.Nu vroia sa oboseasca de pe acum.
-Unde e Sakura ? intreba Naruto cand il zari pe Sasuke in clasa.
Brunet se uita la el cu aroganta si dadu scurt din umeri.Se aseza in banca in timp ce blondul il privea cu ura.
Nu stia de ce il minte pe Naruto.De fapt nici el nu stia de ce nu o urmase pe fata.Macar sa se asigure ca e bine.Stia ca Sakura isi purta singura de grija asa ca se mai relaxa putin.
In mintea lui se succedeau milioane de imagini si idei.
Era frustat din cauza fetei.Vroia sa afle cat mai repede cu putinta ce-i cu ea.
-AAA ! tipa fata cand isi lua avant si distruse un imens bolovan.
Isi rezema mainile de genunghi,incercand sa se odihneasca cat de cat.Dar nu avea timp de odihna,nu cand amintirile inca o copleseau.
Se ridica brusc.Prea brusc.O usoara ameteala ii cuprinse capul,dar scutura ferm din el si se repezi la primul copac ce il zari.
Orele se terminasera.Copii plecau grabiti catre casele lor.Singurul care nu se grabea,era Sasuke.Era cu gandul la Sakura.Vroia sa se duca sa o caute,dar stia ca avea nevoie de spatiu.Va afla el cat de curand posibil ce se intampla cu ea.Stia asta,ba chiar o simtea.
Strase puternic pumni si merse mai departe,incercand sa ignore impulsul ce ii macina inima,de a o cauta pe Sakura.
Rozalia statea rezemata de trunchiul unui copac,pe jumatate distrus,si privea cerul.Gafaia puternic si mainile o dureau.Folosise chakra,dar o consumase deja pe toata si ultimile lovituri isi lasasera amprenta pe palmele ei.Era transpirata toata si vantul rece de toamna nu facea alt ceva decat sa ii buburuzeze pielea.Fior peste fior ii strabateau sirea sinarii.Nu stia daca era din cauza frigului sau de la oboseala.Cert era ca se simtea mai descarcata.Macar atat.
Inspira adanc de 2 ori si incepu incetul cu incetul,una cu una,sa ia fiecare problema si sa ii gaseasca o rezolvare.
Se simtea goala,dar in acelasi timp plina inauntrul ei.Avea nevoie…nici ea nu stia ce vroia.Poate o imbratisare sau un umar pe care sa planga.Si toate ar fi mai placute daca ar fi fost…Sasuke.
Ii se parea patetic ceea ce gandise acum,dar cum sa spui ca dragostea e patetica.
Copila zambi obosita.Ridica capul catre cerul ce ameninta cu nori mari si negri,o ploaie.Fetei ii convenea,se va racori.
Iubea ploaia usoara.Sa simta fiecare picatura cum ii atinge cate o particica din piele,parca cineva ar fi mangaiat-o.
Inchise ochii,zambetul ii se largi.Picaturile de ploaie usor reci,coborau catre sat.Primul strop,al doilea,al treilea si asa mai departe.Incetul cu incetul corpul fetei era brazdat de apa.Se racori.
Gandea mult mai limpede acum.Ascultand picaturile de ploaie si stand acolo in padure,gasi repede rezolvare la probleme ei.
Dupa mai bine de 10 minute se ridica incet de pe pamantul ud si intinse bratele pentru a simti picaturile.Se invarti de 2 ori si pleca incet,prin ploaie,catre casa.
Noaptea se lasa incetul cu incetul peste sat,luand locul lumini.Felinarele se aprinsera si greieri deja cantau.
Sakura mergea,parca plutind de fericire,pe strazile satului.Se simtea mult mai bine.Rezolvase fiecare problema si desi era uda leoarca,nu-i pasa deloc.Ba chiar ii placea.
"-Multumesc ploaie !" spuse copila in gand si se roti inca o data.
Fiecare por al ei emana bucurie.Bucuria reusitei.
Merse de data asta mai incet,vrand sa savureze minunata ploaie.Desi ii era cam frig,ignora asta si incepu sa fredoneze o melodie.Incetul cu incetul,chakra se acumula iar in ea.O minunata caldura neomeneasca,ii strabatu usor corpul.
Pe la sfarsitul melodiei ajunse in fata casei lui Sasuke.Se opri ganditoare.Se purtase cam urat cu el,desi o facuse pentru propia ei protectie.
O lumina se zari printre draperiile unui geam.Copila zambi jucaus.
-Buna ! spuse fata in timp ce baga capul pe fereastra deschisa.
Baiatul nici nu se sperie.Se intoarse si o privi curios.
-Salut ! raspunse pe jumatate vesel ca o vazuse si ca era in siguranta si pe jumatate pe acelasi ton detasat pe care il avea.
-Putem vorbi ? intreba rozalia in timp ce isi rezema barbia de mainile puse pe marginea geamului.
-Desigur ! spuse si ii intinse mana fetei ajutand-o sa intre.
Mana lui calda o stranse usor pe cea rece a ei.Iar aceea vraja se lega intre ei.
Copila il privi parca cerandu-si scuze.
Baiatul se uita la ea.Abia reusi sa isi stapaneasca un zambet.
-Despre ce ?
-Vroiam sa imi cer scuze pentru purtarea mea de azi. spuse rozalia si lasa capul in jos,desi ii venea sa rada de bucurie.
Era mult prea fericita ca reusise sa isi rezolve probleme,incat nu stia daca se putea preface prea bine sa faca pe vinovata.
-Nu ai de ce sa iti ceri scuze.Toti avem zile mai…rele. spuse Uchiha simplu.
Copila ridica capul catre el.Il privi duios si ii arunca cel mai mare zambet pe care il detinea.
Acesta zambi in coltul gurii.
-De ce esti uda olerca? Sa nu imi spui ca ai stat in ploaie ! spuse acesta aspru,incercand sa faca pe autoritarul.
Sakura rosi.
-Ba da.
-Haide sa iti dau niste haine de schimb. spuse acesta si isi dadu ochii peste cap.
-Nu.E-n ordine ! Ma duc acasa imediat.Oricum trebuie sa iti mai dau niste haine. spuse fata si pleca catre ferestra.
Sasuke o prinse de brat.O privi rugand-o sa ii spuna tot.Copila abia rezista sa nu se piarda iar in ochii lui.Intelese asa ca-l saruta pe obraz delicat si ii spuse :
-Toate la timpul lor,Sasuke ! si pleca sarind peste case cu chakra care ii revenea incetul cu incetul.
Brunetul scose capul pe geam,urmarind-o.Ofta lung si intra in casa.
Vantul ii facea pielea de gaina Sakurei.Grabi pasul catre casa ei.Nu vroia sa raceasca.Asa ii mai lipsea.
Se gandea incontinuu la el.Cat il mai iubea.Nu rezista fara sa il vada macar o data pe zi.Probabil ca ar fi incebunit,cel mai sigur.
-O,Doamne,fata mea,ce e cu tine ? intreba ingrijorata bona cand o vazu pe copila uda pana la piele.
-Sunt bine,Mykato ! Ma duc sa fac un dus ! spuse ea vesela si pleca repede in camera ei.
Arunca hainele ude prin baie si intra in cabina de dus.Din ploaie in "ploaie".rase fata.
Se simtea usurata.De parca plutea.Singurul lucru acum care nu ii dadea pace,era acel interogatoriu a-l brunetului.Rozalia se ruga in sinea ei sa uite de el si asa sa nu mai fie nevoita sa-l minta.
Inlatura ingrijorarea si isi continua vesela dusul cald.
Nimic in afara de zgomotul produs de dus,nu se auzea.Incetul cu incetul veselia rozaliei fusese inlocuita cu un sentimentul ca se va intamnpla ceva rau.
Sakura se alarma imediat.Iesi din dus,isi infasura trupul intr-un prosop si merse pe varful degetelor pana la ea in camera.De acolo se simtea impulsul.
Simtul dezvoltat al Ingerilor Negri ii permitea fetei sa simta cand ceva rau se va intampla.Si acum acest simt,o luase dea dreptul razna.
Inima rozaliei batea cu putere.Nu din cauza firici,nu ii era frica,ci din cauza concentrarii pentru asi acumula cat mai multa chakra.Acum ii cam parea rau ca si-o consumase toata in padure.Totusi ceva se mai acumulase si si-o indrepta catre pumni stransi.
Din par ii curgeau picaturi de apa si tot corpul ii tremura de nerabdare atunci cand intra,fara zgomot,in camera ei.
Copila era rosie de furie si in clipa 2 se feri de un kunai aruncat catre ea.Asa zisul atacator iesi pe balcon,urca repede pe balustrada si o privi pe fata.
Sakura il privi la randul lui.
Ii zari ochii gri.
Sper ca va placut…nu stiu cat o sa dureze pana cand postez pe urmatorul…deja am un orar care incepe la 12 si se termina la 20...deci va dati seama cat timp am…scuze inca o data de intarziere…Bye !
Cap. 20 : "-Si vrei sa te cred,nu ?"
Ameteala o cuprinse din cauza ridicari capului atat de brusc.Simtea ca lumea se rupse in doua.Parca ii cazuse ceva in cap.Mai bine primea pumni decat asta,s-ar fi simtit bucuroasa daca era batuta.Macar scapa cu cateva rani.Dar cu asta,nu stia cum sa impiedice profesorul ce deschise cartea mare si cauta o anume pagina.
Rotitele mintii mergeau lent,mult prea lent ca sa gaseasca o solutie acum.Parca primise o lovitura sub centura.Totul se intamplase pe neasteptase.
De ce asta ? De ce acum ? De ce ea ? se tot intreba copila incercand sa gaseasca o solutie.
Brunetul o privea suspicios.Nu stia de ce isi ridicase capul atat de brusc.Pana acum parea asta…adormita,vulnerabila…parca bolnava si acum o vedea disperata.Nu stia ce sa mai creada.Il ingrijora starea fetei.
-Clanul Ingerilor a fost cel mai puternic clan existat vreodata.Au fost trimisi pe Pamant de catre Dumnezeu in scopul de a pastra linistea si pacea pe aceste meleaguri.Ingeri erau fiinte pure si … . profesorul continua sa vorbeasca gesticuland cand si cand.
Pumni fetei erau stransi,unghiile intrau cu putere in piele.Nu simtea nimic.Nu putea,era mult prea…socata.Implora Cerului sa fie doar un alt vis.Nu stia daca mai facea fata.Mult prea multe erau pe capului unei fetei de 14 ani.
Ochii rozaliei se ingustara de hotarare.Nu era o simpla fata.Era un Inger,un Inger Negru.Ea era Regina Ingerilor.Cea mai puternica fiinta de pe Pamant.Trebuia sa faca fata,fie ca poate sau nu.
Respiratia ii se calma si isi facu un plan rapid in minte.
-Baieti ?! spuse aceasta incet pe o voce sugrumata si intinse mana catre umarul lui Naruto.
Blondul isi intoarse privirea catre ea.O privea bland,zambind.
Cand baiatul vru sa o intrebe "Ce este ?",Sakura isi dadu ochii peste cap,ii stranse umarul blondului si cazu catre el,lesinand.
Sasuke o prinse de spate ridicand-o inapoi in scaun.
Apoi totul se derula rapid.Brunetul stiga catre profesor,elevi se stransera in jurul banci,Naruto incerca sa o trezeasca pe fata.Panica plutea in aer.
Satul sa vada ca nimeni nu face nimic,Uchiha o lua in brate,sari peste banca si fugi catre infirmerie.Ceilalti il urmara,curiosi.
"-Functioneaza !" spuse usurata fata in sinea ei.
"-Faza cu lesinatul merge de fiecare data." spuse vesela egoul rozaliei.
"-Nu imi vine sa cred ca se preda despre Ingeri.Fix asta imi mai trebuia."
"-Hei,e cel mai puternic clan.Era logic sa vorbeasca despre el."
Rozalia nu mai continua.Se lasa si mai moale in bratele baiatului si incerca sa-si opreasca un zambet.
Planul ei functionase.Se bucura ca macar aici i-a mers totul ca pe roate,desi idea parea ridicol de simpla,adica sa lesine,nu credea ca ceilalti o s-o creada.Multumi Cerului ca reusise sa intrerupa lectia.
Sasuke navali in cabinet si o puse cu grija pe copila pe un pat mic,cu asternuturi albe.Un doctor deja se ocupa de ea.
O asistenta il conduse cu forta pe brunet din incapere si pe ceilalti elevi,lasand doar profesorul sa intre.
"Ceva nu-mi miroase a bine aici.Nu avea cum sa lesine asa din senin." spuse baiatul in gand,plin de nervi si intrebari.
Nu intelegea ce era cu fata asta.Ascundea un mare secret,uneori se purta straniu,ca astazi,iar acum poc…lesina,asa din senin.Era ceva in neregula si el avea sa afle.Nu mai suporta sa fie mintit,nu cand o iubea.Vroia sa stie tot despre ea,asa stia ca si el facea parte din ea.
Simtea ca Sakura ii era datoare intr-un fel.El ii povestise trecutul sau,acum era randul ei.Nu se va da batut asa usor ca pana acum,va afla trecutul fetei,fie ca-i place sau nu.
Copii susoteau intre ei,nimeni nu indraznea sa vorbeasca tare.Cu toti se intrebau cum se simtea Sakura si de ce lesinase.
"-Sakura nu fa asta ! O sa para mult prea…of..nu stiu..pur si simplu nu e bine.Dupa asta o sa te supuna cine stie la cate mii de teste." spuse egoul fetei disperata,incercand in zadar sa o opreasca pe acesta.
"-Daca mai lungesc mult mascarada asta,o s-o patesc mai rau." spuse copila hotarata.
Doctorul ii examina ochii cu o mica lanterna.Sakura ii stranse puternic si ii deschise incet.
Profesorul rasufla usurat.
Se ridica ajutata de catre medic si spuse incet :
-Ce sa intamplat ?
-Domnisoara,ati lesinat din senin.Dar o sa aflam noi cauza,nu va temeti. spuse serios doctorul
"Da,asta imi trebuia,un doctor foarte responsabil si pasionat de munca sa." gandi fata incercand sa para cat de cat calma.
-E doar din cauza oboseli.Nu am dormit prea bine azi noapte. spuse copila si se ridica in picioare.
Visul ii reveni in minte cu repeziciune.Sakura se concentra si il alunga.Nu avea acum timp de el.Doctorul o cerca prea minutios si nu ii trebuia si altceva pe cap.Era deja satula de cate belele avea.Totusi se bucura ca reusise se intrerupa lectia.Nu stia de ce,dar nu era bine ca lumea sa isi aminteasca de clanul Ingerilor,ar fi cateva asemanari care i-ar conduce catre ea.Si asta ar distruge tot.Tot secretul ei,tot planul.De aceea tinea atat de mult ca nimeni sa nu stie despre asta,ca era un Inger Negru.
Fara sa mai spuna ceva sau sa astepte aprobarea medicului,iesi furtunos din cabinet.Se opri in dreptul usii din cauza multumi de copii ce nevalira pe ea.
-Sakura,esti bine ?
-Ne-am facut atatea griji…
-Ce ma bucur ca esti bine…
-Cum te simti ?
Sute si sute de intrebari,spuse mult prea repede ca rozalia sa poate raspunda la ele.
Ii privea oarecum speriata.Nu stia ce sa faca.
"Ah !Fac ce fac si iar intr-un in alta chestie." gandi copila nervoasa si exasperata.
Se saturase de tot.Dar stia ca nu putea abandona.Nu putea si nici nu vroia cu adevarat.Puterea aduce cu ea si responsabilitati.Rozalia stia asta foarte bine si accepta,chiar daca asta nu era usor.
-Sunt bine.Oboseala de vina. spuse si scapa cu chiu cu vai din multime.
Mergea cu pasi repezi,mai bine zis mai,mai ca alerga catre iesire.Vroia sa iasa mai repede,nu mai vroia sa dea nas in nas cu vreo un coleg.
Vantul rece batea linistit cand fata iesi afara.Era liniste,copii inca aveau ore.
Se aseza pe o banca si privi cerul,gandindu-se.Nu stia la ce exact,prea multe avea acum in minte,prea multe ii se insiruiau.
Rasulfa incet si pleopele ii erau grele.Nu era obosita fixic,era obosita mintal,nu mai facea fata atator ganduri,amintiri si sentimente.Ce n-ar da acum sa faca sa explodeze ceva.
-Da stiu ca te grabesti,nu gluma.
Rozalia tresari puternic.In spatele ei,statea rezemat pe coate de marginea bancii,Sasuke.
-Aveam nevoie de aer. spuse simplu fata,incercand sa para cat mai naturala.
Brunetul inconjura banca cu pasi lenti,tinand mainile in buzunare.
Rozalia strangea mainile ce se odihneau pe picioarele ei si-l privea pe baiat cu coada ochiului.
Uchiha se aseza la 3 palme de ea,privind cerul.
Vazand ca acesta nu spune nimic si nici prea curand nu va pleca dupa cum se observa,copila spuse ferm :
-Ai venit sa imi tii companie sau ce ?
Acesta o privi calm.
-Vroiam sa ma asigur ca nu mai lesini pe aici.
"Au ! Atinse punctul sensibil." isi spuse fata strangand incet din ochi.
-Sunt bine,multumesc de grija ! spuse copila stiind ca nu asta intentiona baiatul defapt.
Pentru prima data de cand il cunoscuse,vroia ca el sa plece,chiar daca nu isi dorea asta cu adevarat,o vroia doar pentru ca stia ca iar va fi supusa unui interogatoriu.Nu stia daca de data asta va scapa basma curata.De asta ii era frica.
Sasuke nu isi dezlipi privirea de la ea,vroia sa vada daca iar mintea.
Vazand cum o priveste,clatina incet din cap si se ridica brusc de pe banca.Vroia ea sa plece daca el nu o facea.Nu vroia sa puna in pericol secretul ei.
Facu jumatate de pas si baiatul o prinse de incheietura.Nu o surprinse deloc,se astepta la asta.Ofta prelung si se intoarse la baiatul ce o privea insistent.
-Ce este ? il intreba cu o nota de asprime in voce.
Incerca sa para dura,dar nu-i reusea deloc.Nu in prezenta lui mai ales.
-Vrei sa imi spui si mie ce-i cu tine ? spuse pe o voce grava,strangand incet incheietura fetei.
-Nu stiu la ce te referi ?
-Nu ma minti,Sakura ! spuse imperios acesta si cu o smucitura o trase aprope de el.
Fata incremeni.Abia dupa vreo 10 secunde isi aminti ca trebuia sa respire.Ochii aia impunatori si negri,parca o ardeau din interior spre exterior.Mana calda,dar puternica ce ii strangea putin cam tare incheietura.Respiratia lui accelerata.Toate astea o blocau.
-Nu te mint. ii spuse fals aceasta.
-Si vrei sa te cred,nu ? spuse ironic ridicand o spranceana.
De ce trebuia sa aiba atatea pe cap ? se tot intreba fata neajutorata.Ura faptul ca toate se intamplau in acelasi timp.Una peste alta,veneau cu repeziciune peste ea.Si trebuia sa se descurce intr-un timp cat mai rapid,precum si acum.
-Crezi ce vrei ! spuse aceasta pe o voce ce nu-i apartinea ei si se smulse din stransoarea acestuia,plecand din curtea scolii.
Sasuke ramase locului,urmarind-o cu privirea.Stia ca spuse asta doar ca sa-l indeparteze si sa scape.Dar baiatul era hotarat,mai hotarat ca niciodata,va afla totul despre Sakura.
Alerga pe strazile satului.Alt val de amintiri despre vis.Se opri brusc din alergat,cat pe ce sa se impiedice facand asta.Privi inainte la multimea de oameni ce roiau pe langa ea.
Padurea.Trebuia sa se duca in padure.Macar acolo era liniste si pace.Nu avea cine s-o deranjeze.Se bucura la gandul ca acolo se gaseau din belsug copaci si bolovani.Stia ca se va descarca.
Alerga din nou,ignorand amintirile.Vroia sa ajunga mai repede la padure.Ocolea cu repeziciune satenii si isi controla respiratia,facand-o mai lenta.Nu vroia sa oboseasca de pe acum.
-Unde e Sakura ? intreba Naruto cand il zari pe Sasuke in clasa.
Brunet se uita la el cu aroganta si dadu scurt din umeri.Se aseza in banca in timp ce blondul il privea cu ura.
Nu stia de ce il minte pe Naruto.De fapt nici el nu stia de ce nu o urmase pe fata.Macar sa se asigure ca e bine.Stia ca Sakura isi purta singura de grija asa ca se mai relaxa putin.
In mintea lui se succedeau milioane de imagini si idei.
Era frustat din cauza fetei.Vroia sa afle cat mai repede cu putinta ce-i cu ea.
-AAA ! tipa fata cand isi lua avant si distruse un imens bolovan.
Isi rezema mainile de genunghi,incercand sa se odihneasca cat de cat.Dar nu avea timp de odihna,nu cand amintirile inca o copleseau.
Se ridica brusc.Prea brusc.O usoara ameteala ii cuprinse capul,dar scutura ferm din el si se repezi la primul copac ce il zari.
Orele se terminasera.Copii plecau grabiti catre casele lor.Singurul care nu se grabea,era Sasuke.Era cu gandul la Sakura.Vroia sa se duca sa o caute,dar stia ca avea nevoie de spatiu.Va afla el cat de curand posibil ce se intampla cu ea.Stia asta,ba chiar o simtea.
Strase puternic pumni si merse mai departe,incercand sa ignore impulsul ce ii macina inima,de a o cauta pe Sakura.
Rozalia statea rezemata de trunchiul unui copac,pe jumatate distrus,si privea cerul.Gafaia puternic si mainile o dureau.Folosise chakra,dar o consumase deja pe toata si ultimile lovituri isi lasasera amprenta pe palmele ei.Era transpirata toata si vantul rece de toamna nu facea alt ceva decat sa ii buburuzeze pielea.Fior peste fior ii strabateau sirea sinarii.Nu stia daca era din cauza frigului sau de la oboseala.Cert era ca se simtea mai descarcata.Macar atat.
Inspira adanc de 2 ori si incepu incetul cu incetul,una cu una,sa ia fiecare problema si sa ii gaseasca o rezolvare.
Se simtea goala,dar in acelasi timp plina inauntrul ei.Avea nevoie…nici ea nu stia ce vroia.Poate o imbratisare sau un umar pe care sa planga.Si toate ar fi mai placute daca ar fi fost…Sasuke.
Ii se parea patetic ceea ce gandise acum,dar cum sa spui ca dragostea e patetica.
Copila zambi obosita.Ridica capul catre cerul ce ameninta cu nori mari si negri,o ploaie.Fetei ii convenea,se va racori.
Iubea ploaia usoara.Sa simta fiecare picatura cum ii atinge cate o particica din piele,parca cineva ar fi mangaiat-o.
Inchise ochii,zambetul ii se largi.Picaturile de ploaie usor reci,coborau catre sat.Primul strop,al doilea,al treilea si asa mai departe.Incetul cu incetul corpul fetei era brazdat de apa.Se racori.
Gandea mult mai limpede acum.Ascultand picaturile de ploaie si stand acolo in padure,gasi repede rezolvare la probleme ei.
Dupa mai bine de 10 minute se ridica incet de pe pamantul ud si intinse bratele pentru a simti picaturile.Se invarti de 2 ori si pleca incet,prin ploaie,catre casa.
Noaptea se lasa incetul cu incetul peste sat,luand locul lumini.Felinarele se aprinsera si greieri deja cantau.
Sakura mergea,parca plutind de fericire,pe strazile satului.Se simtea mult mai bine.Rezolvase fiecare problema si desi era uda leoarca,nu-i pasa deloc.Ba chiar ii placea.
"-Multumesc ploaie !" spuse copila in gand si se roti inca o data.
Fiecare por al ei emana bucurie.Bucuria reusitei.
Merse de data asta mai incet,vrand sa savureze minunata ploaie.Desi ii era cam frig,ignora asta si incepu sa fredoneze o melodie.Incetul cu incetul,chakra se acumula iar in ea.O minunata caldura neomeneasca,ii strabatu usor corpul.
Pe la sfarsitul melodiei ajunse in fata casei lui Sasuke.Se opri ganditoare.Se purtase cam urat cu el,desi o facuse pentru propia ei protectie.
O lumina se zari printre draperiile unui geam.Copila zambi jucaus.
-Buna ! spuse fata in timp ce baga capul pe fereastra deschisa.
Baiatul nici nu se sperie.Se intoarse si o privi curios.
-Salut ! raspunse pe jumatate vesel ca o vazuse si ca era in siguranta si pe jumatate pe acelasi ton detasat pe care il avea.
-Putem vorbi ? intreba rozalia in timp ce isi rezema barbia de mainile puse pe marginea geamului.
-Desigur ! spuse si ii intinse mana fetei ajutand-o sa intre.
Mana lui calda o stranse usor pe cea rece a ei.Iar aceea vraja se lega intre ei.
Copila il privi parca cerandu-si scuze.
Baiatul se uita la ea.Abia reusi sa isi stapaneasca un zambet.
-Despre ce ?
-Vroiam sa imi cer scuze pentru purtarea mea de azi. spuse rozalia si lasa capul in jos,desi ii venea sa rada de bucurie.
Era mult prea fericita ca reusise sa isi rezolve probleme,incat nu stia daca se putea preface prea bine sa faca pe vinovata.
-Nu ai de ce sa iti ceri scuze.Toti avem zile mai…rele. spuse Uchiha simplu.
Copila ridica capul catre el.Il privi duios si ii arunca cel mai mare zambet pe care il detinea.
Acesta zambi in coltul gurii.
-De ce esti uda olerca? Sa nu imi spui ca ai stat in ploaie ! spuse acesta aspru,incercand sa faca pe autoritarul.
Sakura rosi.
-Ba da.
-Haide sa iti dau niste haine de schimb. spuse acesta si isi dadu ochii peste cap.
-Nu.E-n ordine ! Ma duc acasa imediat.Oricum trebuie sa iti mai dau niste haine. spuse fata si pleca catre ferestra.
Sasuke o prinse de brat.O privi rugand-o sa ii spuna tot.Copila abia rezista sa nu se piarda iar in ochii lui.Intelese asa ca-l saruta pe obraz delicat si ii spuse :
-Toate la timpul lor,Sasuke ! si pleca sarind peste case cu chakra care ii revenea incetul cu incetul.
Brunetul scose capul pe geam,urmarind-o.Ofta lung si intra in casa.
Vantul ii facea pielea de gaina Sakurei.Grabi pasul catre casa ei.Nu vroia sa raceasca.Asa ii mai lipsea.
Se gandea incontinuu la el.Cat il mai iubea.Nu rezista fara sa il vada macar o data pe zi.Probabil ca ar fi incebunit,cel mai sigur.
-O,Doamne,fata mea,ce e cu tine ? intreba ingrijorata bona cand o vazu pe copila uda pana la piele.
-Sunt bine,Mykato ! Ma duc sa fac un dus ! spuse ea vesela si pleca repede in camera ei.
Arunca hainele ude prin baie si intra in cabina de dus.Din ploaie in "ploaie".rase fata.
Se simtea usurata.De parca plutea.Singurul lucru acum care nu ii dadea pace,era acel interogatoriu a-l brunetului.Rozalia se ruga in sinea ei sa uite de el si asa sa nu mai fie nevoita sa-l minta.
Inlatura ingrijorarea si isi continua vesela dusul cald.
Nimic in afara de zgomotul produs de dus,nu se auzea.Incetul cu incetul veselia rozaliei fusese inlocuita cu un sentimentul ca se va intamnpla ceva rau.
Sakura se alarma imediat.Iesi din dus,isi infasura trupul intr-un prosop si merse pe varful degetelor pana la ea in camera.De acolo se simtea impulsul.
Simtul dezvoltat al Ingerilor Negri ii permitea fetei sa simta cand ceva rau se va intampla.Si acum acest simt,o luase dea dreptul razna.
Inima rozaliei batea cu putere.Nu din cauza firici,nu ii era frica,ci din cauza concentrarii pentru asi acumula cat mai multa chakra.Acum ii cam parea rau ca si-o consumase toata in padure.Totusi ceva se mai acumulase si si-o indrepta catre pumni stransi.
Din par ii curgeau picaturi de apa si tot corpul ii tremura de nerabdare atunci cand intra,fara zgomot,in camera ei.
Copila era rosie de furie si in clipa 2 se feri de un kunai aruncat catre ea.Asa zisul atacator iesi pe balcon,urca repede pe balustrada si o privi pe fata.
Sakura il privi la randul lui.
Ii zari ochii gri.
Sper ca va placut…nu stiu cat o sa dureze pana cand postez pe urmatorul…deja am un orar care incepe la 12 si se termina la 20...deci va dati seama cat timp am…scuze inca o data de intarziere…Bye !
Ficurile mele : Ingerul Negru ( Sakura ) si Doi ochi albastri ( hentai +18 )
I love colour blue ! :love: