09-05-2008, 10:31 PM
Am si eu o poveste Shounen-ai cu ceva tente Yaoi:D...Sper sa nu fie vreo problema si sa va placa:)
Dragoste pierduta in durere
Florile de cires pluteau in vazduh, ca aripile unei pasari pribegi, iar lumina lunii le incarca cununa cu razele ei argintii. Parfumul copacilor in floare imi inunda corpul ca o mare. Viata imi aducea in fata cea mai mare bucurie, pe care tot viata mi-a luat-o acum cativa ani.
Ii simt trupul fierbinte cum vacneste intr-o dorinta fiarta, buzele imi soptesc la ureche cantecul dragostei acompaniat de bataia lina a vantului. Degetele firave mi le prind de gat si simt pulsul, crescand si pielea ce se umezeste. De pe frunte mi se preling rapid spre gat firicele de transpiratie .Ma las purtat de valsul dorintei si imi asez trupul langa al lui. Ma imbratiseaza tandru, desfatandu-ma in saruturi apasatoare, lingandu-mi pielea ca un catel, producandu-mi dorinte perverse. Este prima noastra noapte impreuna, pe o banca din parcul adormit. Noi doi, luna, si stelele firave ce ne lumineaza dragostea. Prima seara dupa atatea suspine, priviri aruncate de la distanta si o dragoste interzisa. Bratele lui ma cuprind, fortandu-ma sa il imbratisez, iar buzele lui rosiatice le acopera pe ale mele. Primul nostru sarut, prima noastra intalnire, primele noastre clipe de amor. Gem cand imi musca limba cu dintii lui ascutiti ca ai unui vampir. Plang de fericire cand fiecare particica a corpului cade prada gurii lui, limba controlandu-l, saliva acoperindu-l. Limba lui imi lasa dare de saliva pe tot abdomenul, ajungand pana jos.Simteam cu isi desfata mana acolo, cum limba jucausa ma controla. Vroiam sa ma smuncesc, dar palmele i se transformara in clesti de otel si imi capturara corpul. Incetul slabea stransoarea, iar cadeam prada vrajii lui, molesindu-ma. Gura se misca singura iar tipetele de extaz rasunau in tot parcul, formand ecouri. M-a facut prizonierul lui timp de doua ore.
Timp de doua ore, inimile noastre s-au contopit intr-una, sufletul era acelasi, trupul rasuna in aceeasi vapaie. Saruturile devenisera mai tandre, mangaierile erau ca o mana cereasca ce se pogora asupra mea iar eu continuam sa fiu prizonierul lui. Pedeapsa cea mai grava pe care o putea primi un prizonier era sfarsitul. Totul avea un inceput si un sfarsit. Mi-am incheiat pantalonii si mi-am aranjat de forma camasa. El m-a prins intr-o imbratisare fierbinte, eu mi-am lasat capul pe umarul lui. In timp ce ma saruta mi-a spus:
-Azi ai fost prizonierul meu, maine voi fi sluga ta!
La plecare nu ne-am spus nimica, doar ne-am sarutat lung, ca si cum ar fi o despartire, si nu ne-am mai vedea niciodata iar fiecare a pornit pe drumul lui.
In urmatoarele zile totul a fost bine, ziua l-am vazut, ne-am iubit din priviri, asteptand seara.
Luna parea mai intunecata, stele nu mai sclipeau, caci o pojghita de ceata le invaluia. Pe cer se plimbau nori vineti si albastri ce infiorau privirea. Parcul era pustiu, doar eu si nimeni altcineva. Am asteptat ore in sir, minute apasatoare. La un moment dat lacrimile se adunasera in inima si s-au exteriorizat iar chipul incepea sa mi se umezeasca. Am plecat, am fugit pe strazi, nebun. La o intersectie am auzit femei ce vorbeau despre un accident. Povesteau despre un tanar ce s-a aruncat de al etajul 10. Am ajuns acolo in fuga, plin de sudoare cu mainile reci. L-am vazut intins pe asfalt, intr-o balta de sange, cu privirea spre cer. Din ochii lui albastri inca mai curgeau lacrimi. M-am repezit ca o fiara spre el si i-am luat capul in maini. Vroiam sa strig dupa el, dar tacerea era de aur. Stiam ca el nu vrea sa il plang, sa tip sau sa imi exteriorizez vreun sentiment. Parintii s-au repezit la mine si m-au indepartat.
Dupa doi ani de la tot ce s-a intamplat inca mai vin la mormant, ma asez pe piatra si crucea imi sustine capul. Ma gandesc la momentele in care m-a iubit iar eu ma simt vinovat pentru ca nu i-am spus niciodata "Te Iubesc" .
Dragoste pierduta in durere
Florile de cires pluteau in vazduh, ca aripile unei pasari pribegi, iar lumina lunii le incarca cununa cu razele ei argintii. Parfumul copacilor in floare imi inunda corpul ca o mare. Viata imi aducea in fata cea mai mare bucurie, pe care tot viata mi-a luat-o acum cativa ani.
Ii simt trupul fierbinte cum vacneste intr-o dorinta fiarta, buzele imi soptesc la ureche cantecul dragostei acompaniat de bataia lina a vantului. Degetele firave mi le prind de gat si simt pulsul, crescand si pielea ce se umezeste. De pe frunte mi se preling rapid spre gat firicele de transpiratie .Ma las purtat de valsul dorintei si imi asez trupul langa al lui. Ma imbratiseaza tandru, desfatandu-ma in saruturi apasatoare, lingandu-mi pielea ca un catel, producandu-mi dorinte perverse. Este prima noastra noapte impreuna, pe o banca din parcul adormit. Noi doi, luna, si stelele firave ce ne lumineaza dragostea. Prima seara dupa atatea suspine, priviri aruncate de la distanta si o dragoste interzisa. Bratele lui ma cuprind, fortandu-ma sa il imbratisez, iar buzele lui rosiatice le acopera pe ale mele. Primul nostru sarut, prima noastra intalnire, primele noastre clipe de amor. Gem cand imi musca limba cu dintii lui ascutiti ca ai unui vampir. Plang de fericire cand fiecare particica a corpului cade prada gurii lui, limba controlandu-l, saliva acoperindu-l. Limba lui imi lasa dare de saliva pe tot abdomenul, ajungand pana jos.Simteam cu isi desfata mana acolo, cum limba jucausa ma controla. Vroiam sa ma smuncesc, dar palmele i se transformara in clesti de otel si imi capturara corpul. Incetul slabea stransoarea, iar cadeam prada vrajii lui, molesindu-ma. Gura se misca singura iar tipetele de extaz rasunau in tot parcul, formand ecouri. M-a facut prizonierul lui timp de doua ore.
Timp de doua ore, inimile noastre s-au contopit intr-una, sufletul era acelasi, trupul rasuna in aceeasi vapaie. Saruturile devenisera mai tandre, mangaierile erau ca o mana cereasca ce se pogora asupra mea iar eu continuam sa fiu prizonierul lui. Pedeapsa cea mai grava pe care o putea primi un prizonier era sfarsitul. Totul avea un inceput si un sfarsit. Mi-am incheiat pantalonii si mi-am aranjat de forma camasa. El m-a prins intr-o imbratisare fierbinte, eu mi-am lasat capul pe umarul lui. In timp ce ma saruta mi-a spus:
-Azi ai fost prizonierul meu, maine voi fi sluga ta!
La plecare nu ne-am spus nimica, doar ne-am sarutat lung, ca si cum ar fi o despartire, si nu ne-am mai vedea niciodata iar fiecare a pornit pe drumul lui.
In urmatoarele zile totul a fost bine, ziua l-am vazut, ne-am iubit din priviri, asteptand seara.
Luna parea mai intunecata, stele nu mai sclipeau, caci o pojghita de ceata le invaluia. Pe cer se plimbau nori vineti si albastri ce infiorau privirea. Parcul era pustiu, doar eu si nimeni altcineva. Am asteptat ore in sir, minute apasatoare. La un moment dat lacrimile se adunasera in inima si s-au exteriorizat iar chipul incepea sa mi se umezeasca. Am plecat, am fugit pe strazi, nebun. La o intersectie am auzit femei ce vorbeau despre un accident. Povesteau despre un tanar ce s-a aruncat de al etajul 10. Am ajuns acolo in fuga, plin de sudoare cu mainile reci. L-am vazut intins pe asfalt, intr-o balta de sange, cu privirea spre cer. Din ochii lui albastri inca mai curgeau lacrimi. M-am repezit ca o fiara spre el si i-am luat capul in maini. Vroiam sa strig dupa el, dar tacerea era de aur. Stiam ca el nu vrea sa il plang, sa tip sau sa imi exteriorizez vreun sentiment. Parintii s-au repezit la mine si m-au indepartat.
Dupa doi ani de la tot ce s-a intamplat inca mai vin la mormant, ma asez pe piatra si crucea imi sustine capul. Ma gandesc la momentele in care m-a iubit iar eu ma simt vinovat pentru ca nu i-am spus niciodata "Te Iubesc" .