22-11-2009, 01:33 AM
HeLLo...am revenit shi eu cu noul cap. Multumesc mult de comentariu. Akm iata shi capitolul nou...sper sa va placa :D
Capitolul 6: Multe lucruri se intampla la inaltime...
Bataile in usa deveneau din ce in ce mai nervoase si nerabdatoare. Off, ce sa fac, ce sa fac?
- Imediat Boss, sunt la dus! raspund incercand sa par calma.
- OK, astept.
Si eu care speram sa plece. In timp ce eu ma gandeam, Ray si luat pantalonii pe el, sau ma rog ce mai ramasese din ei. Atunci mi-a cazut privirea pe niste sfori si ventuze care le aveam pe birou de ceva timp.
- Ai ceva forta in maini?
- Tu glumesti? Sunt campion local la bataie si am facut gimnastica cinci ani, raspunse el cu un ton superior.
- Bine atunci.
Am luat sforile cu ventuze si le-am aruncat pe tavan. O data lipite am tras in jos cu toata puterea mea. Nu se dezlipeau, perfect.
- Haide gimnastule, prinde-te de astea si catara-te!
A facut intocmai cum i-am spus fara nici un comentariu. Acum statea atarnat de tavan, intr-o pozitie luata de prin filmele SF, iar eu ma miram cum de mi-a trecut prin cap asa ceva. In fine, am luat primul tricou care l-am gasit pe jos si m-am imbracat cu el. Spre bucuria mea era suficient de lung, cam ca o rochie de prost gust. Ma indrept spre usa si ii deschid lui Boss cu un chip cat se poate de calm. Acesta a intrat, uitandu-se mirat la mine, si la ce era in casa, adica un dezastru complet.
A cercetat fiecare coltisor din priviri, si a intrat mai apoi in dormitor. M-am rugat la toti sfintii sa nu intre acolo, dar fara folos. Tot in dormitor, mi-am vazut si eu imaginea in oglinda, si abia atunci am constientizat ca purtam tricoul lui Ray. Am oftat, dand ochii peste cap si mi-am intors atentia spre seful meu care inca se crucea de catastrofa din apartamentul meu.
- Si ce ai facut tu Cris? Te-ai distrat vad...
- Am facut niste budinca, nimic mai mult, am incercat eu sa mint cat mai convingator.
Atunci un strop de frisca, sau ma rog lichidul acela care fusese o data frisca, s-a scurs pe chelia lui Boss. Si cum isi poate da seama oricine a ridicat capul spre tavan si l-a vazut pe nimeni altul inafara de Ray. Scumpul meu iubit, si-a dat drumul de pe tavan, aterizand artistic langa mine.
In acel moment, banuiesc eu, a pus si seful meu cap la cap bucatile de haine rupte din camera mea, faptul ca purtam un tricou masculin, Ray nu avea bluza si sa nu mai spun si de “curatenia†de acolo.
- Voi ati facut-o...pe tavan? intreaba el pe un ton uimit, uitandu-se la noi ca la masini straine.
- Ce? Multe lucruri se intampla la inaltime, de ce nu am putea face si aia la inaltime?
Raspunsul lui Ray m-am lasat masca. Adica eu il credeam ceva mai inteligent, cum sa spui asa ceva? Doritoare sa imi smulg parul din cap, m-am oprit cand l-am vazut pe Boss cu isi scoate pistolul, si il indreapta spre cel de langa mine. M-am postat in fata lui Ray, afisand o privire ucigatoare.
- Ca sa ajunga la el, glontul ala trebuie sa treaca intai prin mine!
- Clar.
A aruncat arma, si a luat pozitia de lupta corp la corp. Un zambet siret mi-a aparut in coltul gurii dupa ce am parat prima lovitura. La fel si a doua si a treia, nu au avut nici un efect. ATunci am prins momentul meu si i-am prins un pumn in plina mutra.
- Un lucru mai vreau de la tine baiete, o iubesti? Tii la ea?
- Mai mult decat la viata mea! a raspuns Ray mai mult de cat sigur.
- Ai grija, daca sufera cat de putin de pe urma ta, ia-ti adio de la viata. Acum felicitari, nu oricine ajunge la inima lui Cris. Si nimeni nu a facut-o sa se indragosteasca ca tine , a spus al meu sef pe un ton prietenos in timp ce il batea pe umar pe Ray.
A facut cu mana si a plecat. Eu am rasuflat usurata, lasandu-ma pe umarul blondului. Acesta m-a luat delicat in brate, si si-a apasat buzele pe crestetul capului meu.
- Stii, tatal tau e foarte ciudat...
- Dar nu e tatal meu, am spus eu cu vocea relativ stinsa. Parintii mei au murit acum zece ani.
- Dar cum?
Am lasat un oftat sa scape printre buze.
- Adica, daca nu poti, nu trebuie sa imi spui. Stiu cum e sa iti pierzi parintii, mama si tata au fost prinsi intr-un schimb de focuri in Irak anul trecut. Erau acolo in scopuri politice, si au nimerit la momentul nepotrivit, in locul nepotrivit. De atunci am ramas cu verisoara mea, care e mai tot timpul plecata. Eu ma descurc cu averea printilor, dar nu ma plang, mi-au lasat bani sa pot sa traiesc toata viata, fara sa stiu ce e ala serviciu.
- Ai mei au fost ucisi, de un criminal. Pe care l-am omorat in noaptea aceea. Aveam sapte ani pe atunci. Apoi am fugit de la internat si l-am santajat pe Boss sa ma antreneze pentru a deveni agent secret, am spus cu vocea calma, oarecum mirata de faptul ca si parintii lui murisera.
- Stai! Stop, cum adica l-ai santajat?
- Simplu, l-am amenintat ca voi da informatii confidentiale si cod`uri ale Isis unei organizatii teroriste daca nu face ce vreau eu, am raspuns cu o vocea stalcita, sa para inocenta.
S-a aplecat peste mine si m-a sarutat scurt pe buze. Atunci mi-am dat si eu seama cat era paluga. Ma rog asta nu conta, l-am sarutat si eu pe obraz si am iesit pe balcon amandoi. M-a luat in brate de la spate si si-a lasat capul pe umarul meu. Am simtit cum fiecare particica din corpul meu era mai fericita ca niciodata.
Dar nu au durat mult momentele mele de liniste si iubire, caci m-am intors in camera si m-am luat cu mainile de cap cand am revazut jegul din acel loc. Am mers in baie, de unde am luat doi bureti, carpe, detergent si o galeata cu apa calda.
- Hai iubitelule, la munca! Accept dezordinea dar casa mea nu e cocina de porci pana la urma.
M-am pus in genunchi, si am inceput sa curat podeaua de stratul de budinca care se intarise intr-o oarecare masura. Oare cum de ne-am nimerit noi chiar asa? Adica si parintii lui au murit, si ai mei. L-a acceptat Boss chiar foarte rapid. Mereu am crezut ca viata mea e un mare cacat, presarat cu ghinion si intamplari plicticoase, care nu imi aduc nici o bucurie. Dar acum totul s-a schimbat intr-o singura zi, cu ajutorul lui. Acum chiar eram fericita. De fapt daca stau sa imi amintesc bine, de zece ani nu am mai zambit asa.
Momentele de visare mi-au fost intrerupte de un burete in cap, care a venit din partea lui Ray.
- La munca scumpete, nu eu lucrez si tu stai, a spus cu o vocea impunatoare.
M-am ridicat de jos si m-am pus serios pe treaba. In plus, toate amestecurile acelea de pe pereti si din pat -podeaua era curata acum- incepeau sa prinda un miros nu tocmai placut. Am spalat cot la cot , iar intr-o ora apartamentul era luna si bec. Am vazut ca si afara se intunecase, iar eu am iesit pe balcon sa ma uit la stele. Ray era in spatele meu, iar acolo, ne-am prins intr-un fel de vals , sau ma rog intr-o incarligatura de dans, pe ritmul soaptelor sale dulci.
Capitolul 6: Multe lucruri se intampla la inaltime...
Bataile in usa deveneau din ce in ce mai nervoase si nerabdatoare. Off, ce sa fac, ce sa fac?
- Imediat Boss, sunt la dus! raspund incercand sa par calma.
- OK, astept.
Si eu care speram sa plece. In timp ce eu ma gandeam, Ray si luat pantalonii pe el, sau ma rog ce mai ramasese din ei. Atunci mi-a cazut privirea pe niste sfori si ventuze care le aveam pe birou de ceva timp.
- Ai ceva forta in maini?
- Tu glumesti? Sunt campion local la bataie si am facut gimnastica cinci ani, raspunse el cu un ton superior.
- Bine atunci.
Am luat sforile cu ventuze si le-am aruncat pe tavan. O data lipite am tras in jos cu toata puterea mea. Nu se dezlipeau, perfect.
- Haide gimnastule, prinde-te de astea si catara-te!
A facut intocmai cum i-am spus fara nici un comentariu. Acum statea atarnat de tavan, intr-o pozitie luata de prin filmele SF, iar eu ma miram cum de mi-a trecut prin cap asa ceva. In fine, am luat primul tricou care l-am gasit pe jos si m-am imbracat cu el. Spre bucuria mea era suficient de lung, cam ca o rochie de prost gust. Ma indrept spre usa si ii deschid lui Boss cu un chip cat se poate de calm. Acesta a intrat, uitandu-se mirat la mine, si la ce era in casa, adica un dezastru complet.
A cercetat fiecare coltisor din priviri, si a intrat mai apoi in dormitor. M-am rugat la toti sfintii sa nu intre acolo, dar fara folos. Tot in dormitor, mi-am vazut si eu imaginea in oglinda, si abia atunci am constientizat ca purtam tricoul lui Ray. Am oftat, dand ochii peste cap si mi-am intors atentia spre seful meu care inca se crucea de catastrofa din apartamentul meu.
- Si ce ai facut tu Cris? Te-ai distrat vad...
- Am facut niste budinca, nimic mai mult, am incercat eu sa mint cat mai convingator.
Atunci un strop de frisca, sau ma rog lichidul acela care fusese o data frisca, s-a scurs pe chelia lui Boss. Si cum isi poate da seama oricine a ridicat capul spre tavan si l-a vazut pe nimeni altul inafara de Ray. Scumpul meu iubit, si-a dat drumul de pe tavan, aterizand artistic langa mine.
In acel moment, banuiesc eu, a pus si seful meu cap la cap bucatile de haine rupte din camera mea, faptul ca purtam un tricou masculin, Ray nu avea bluza si sa nu mai spun si de “curatenia†de acolo.
- Voi ati facut-o...pe tavan? intreaba el pe un ton uimit, uitandu-se la noi ca la masini straine.
- Ce? Multe lucruri se intampla la inaltime, de ce nu am putea face si aia la inaltime?
Raspunsul lui Ray m-am lasat masca. Adica eu il credeam ceva mai inteligent, cum sa spui asa ceva? Doritoare sa imi smulg parul din cap, m-am oprit cand l-am vazut pe Boss cu isi scoate pistolul, si il indreapta spre cel de langa mine. M-am postat in fata lui Ray, afisand o privire ucigatoare.
- Ca sa ajunga la el, glontul ala trebuie sa treaca intai prin mine!
- Clar.
A aruncat arma, si a luat pozitia de lupta corp la corp. Un zambet siret mi-a aparut in coltul gurii dupa ce am parat prima lovitura. La fel si a doua si a treia, nu au avut nici un efect. ATunci am prins momentul meu si i-am prins un pumn in plina mutra.
- Un lucru mai vreau de la tine baiete, o iubesti? Tii la ea?
- Mai mult decat la viata mea! a raspuns Ray mai mult de cat sigur.
- Ai grija, daca sufera cat de putin de pe urma ta, ia-ti adio de la viata. Acum felicitari, nu oricine ajunge la inima lui Cris. Si nimeni nu a facut-o sa se indragosteasca ca tine , a spus al meu sef pe un ton prietenos in timp ce il batea pe umar pe Ray.
A facut cu mana si a plecat. Eu am rasuflat usurata, lasandu-ma pe umarul blondului. Acesta m-a luat delicat in brate, si si-a apasat buzele pe crestetul capului meu.
- Stii, tatal tau e foarte ciudat...
- Dar nu e tatal meu, am spus eu cu vocea relativ stinsa. Parintii mei au murit acum zece ani.
- Dar cum?
Am lasat un oftat sa scape printre buze.
- Adica, daca nu poti, nu trebuie sa imi spui. Stiu cum e sa iti pierzi parintii, mama si tata au fost prinsi intr-un schimb de focuri in Irak anul trecut. Erau acolo in scopuri politice, si au nimerit la momentul nepotrivit, in locul nepotrivit. De atunci am ramas cu verisoara mea, care e mai tot timpul plecata. Eu ma descurc cu averea printilor, dar nu ma plang, mi-au lasat bani sa pot sa traiesc toata viata, fara sa stiu ce e ala serviciu.
- Ai mei au fost ucisi, de un criminal. Pe care l-am omorat in noaptea aceea. Aveam sapte ani pe atunci. Apoi am fugit de la internat si l-am santajat pe Boss sa ma antreneze pentru a deveni agent secret, am spus cu vocea calma, oarecum mirata de faptul ca si parintii lui murisera.
- Stai! Stop, cum adica l-ai santajat?
- Simplu, l-am amenintat ca voi da informatii confidentiale si cod`uri ale Isis unei organizatii teroriste daca nu face ce vreau eu, am raspuns cu o vocea stalcita, sa para inocenta.
S-a aplecat peste mine si m-a sarutat scurt pe buze. Atunci mi-am dat si eu seama cat era paluga. Ma rog asta nu conta, l-am sarutat si eu pe obraz si am iesit pe balcon amandoi. M-a luat in brate de la spate si si-a lasat capul pe umarul meu. Am simtit cum fiecare particica din corpul meu era mai fericita ca niciodata.
Dar nu au durat mult momentele mele de liniste si iubire, caci m-am intors in camera si m-am luat cu mainile de cap cand am revazut jegul din acel loc. Am mers in baie, de unde am luat doi bureti, carpe, detergent si o galeata cu apa calda.
- Hai iubitelule, la munca! Accept dezordinea dar casa mea nu e cocina de porci pana la urma.
M-am pus in genunchi, si am inceput sa curat podeaua de stratul de budinca care se intarise intr-o oarecare masura. Oare cum de ne-am nimerit noi chiar asa? Adica si parintii lui au murit, si ai mei. L-a acceptat Boss chiar foarte rapid. Mereu am crezut ca viata mea e un mare cacat, presarat cu ghinion si intamplari plicticoase, care nu imi aduc nici o bucurie. Dar acum totul s-a schimbat intr-o singura zi, cu ajutorul lui. Acum chiar eram fericita. De fapt daca stau sa imi amintesc bine, de zece ani nu am mai zambit asa.
Momentele de visare mi-au fost intrerupte de un burete in cap, care a venit din partea lui Ray.
- La munca scumpete, nu eu lucrez si tu stai, a spus cu o vocea impunatoare.
M-am ridicat de jos si m-am pus serios pe treaba. In plus, toate amestecurile acelea de pe pereti si din pat -podeaua era curata acum- incepeau sa prinda un miros nu tocmai placut. Am spalat cot la cot , iar intr-o ora apartamentul era luna si bec. Am vazut ca si afara se intunecase, iar eu am iesit pe balcon sa ma uit la stele. Ray era in spatele meu, iar acolo, ne-am prins intr-un fel de vals , sau ma rog intr-o incarligatura de dans, pe ritmul soaptelor sale dulci.