[Naruto] Intre vant si umbre...

[hero1hero]

Well...e primul fic poastat de mine pe AnimeZup...daca stau sa ma gandesc e primul fic pe care il postez. Obisnuiam sa scriu povesti de cand sunt mica:)) Incepand cu prietenia intre motameni si catei. M-am gandit ca cel mai potrivit ar fi sa incepu cu un romance, dupa ce am observat ca majoritatii utilizatorilor le place acest gen. Asta e primul romance pe care il scriu...Nu va asteptati la cine stie ce. Totusi sper sa va placa. Am scris 2 capitole si pur si simplu mi-a placut actiunea pe care o descriu. De obicei sunt personaj-narator. La fel si in acest fic. Sper sa va placa:D

Disclaimer: Nu detin nici un personaj din maga-ul/anime-ul Naruto a carui autor este Masashi Kishimoto.


Varsta minima:-
Gen: Actiune, Romance (?!)
Limba: Romana
Observatii cu privire la continut: Un fic Naruto, primul postat de mine pe site. E adevarat ca am cam schimbat atitudinea personajelor dar e povestea mea pana la urma:))
Tipul de comentariu solicitat: avantast. Si fiti duri! Ce nu te omoara te intareste si o critica n-are cum sa ma zdruncine. Sunt aici ca sa invat.

Capitolul I

*Temari*

Vantul continua sa bata

O noua zi normala, o misiune normala, chiar penibila as putea sa spun. Cu niste genini la cules de fructe cu niste hoti care incearca sa fure ciresele. Imi amintesc cand am avut prima misiune de tip C...imi amintesc aproape perfect ca eram pe un pod din scanduri cand din spate au rasarit vreo 600 de tarani cu bate si greble, cu greble fara dinti, cu bete in flacari atacandu-ma pe mine si pe Kankuro. Stiu sigur ca in misiunea aia Gaara nu era cu noi, tocmai din motivul de a ne testa abilitatile. De vreo cateva saptamani fratemeo a devenit Kazekage si m-a numit pe mine un fel de mesager, asa ca am tot facut drumuri intre Suna si Konoha. Am ajuns sa-i cunosc bine pe oamenii de pe acolo in doar cateva zile…si pot spune ca sunt chiar prietenosi. Si realizand schimburi de elevi am mai si stata pe acolo. O oportunitate buna de intarire a relatiilor de prietenie dintre vant si foc. Oricum dupa atatea zile obositoare am cerut si eu un prilej de relaxare si uite ca m-am pomenit cu o grupa de copii, abia deveniti gennini, plecati la o ferma cu mine din pricina faptului ca toti jounini din sat au disparut in cine stie ce misiuni. Incepem sa stam foarte prost cu amata…de aceea, in momentul asta aveam cea mai mare nevoie de Konoha. Konoha este un sat cu ninja extrem de puternici. Mi-l amintesc perfect pe Naruto…care are o vointa atat de mare incat s-a tarat pana la fratele meu, pe care cu siguranta l-a invins, doar pentru a-i spune ca il intelege cu adevarat. Mi-l amintesc pe baiatul din Hyuuga, cu aceeasi vointa de foc. Ce m-a impresionat foarte mult la el este ca a invatat jutsuri doar din experienta…fara sa ii spuna nimeni ce si cum sa faca. Mi-l mai amintesc si pe pustiul tornada care nu putea sa foloseasca ninjutsu dar aproape la invins pe Gaara si l-a mai si ranit, ceva ce Gaara bu mai simtitse si chiar si atunci cand era inconstient a vrut sa continue lupta. Sunt atita copii cu vise mari in Konoha si cu vointa pe care putini o mai au in zilele noastre. De aia il respect asa tare pe al 3lea Hokage…pe care toata lumea il respecta. Care era mereu alaturi de toti satenii, ii cunosteea pe toti si ii iubea pe toti. Inca nu imi explic cum a a reusit sa le tina minte numele tuturor satenilor. Chiar si celor de mai jos, chiar si celor care nu era ninja. Era un om extraordinar, un om care merita respectat cu adevarat. Imi amintesc de multi din examenul chuunin…in care eu am fost singura fata…si am si fost batuta de un clown lenes care nici macar n-avea aspiratii la a deveni chuunin (Ciudat ca a fost singurul care a reusit sa treca examenul). Baiatu` a gandit fiecare posibilatate si pur si simplu m-a prins. N-aveam nici o idee ca el ma juca pe mine pe degete si nu invers. In timp am ajuns sa il cunosc si sa il respect. Chiar daca nu i-as arata asta niciodata.
Acum stau si priveam cerul cu un aer de om plictisit. Sprijinita de un copac si cu un pai un gura…priveam nori. Lectie pe care am invatat-o tot de la baiatul din Konoha. Vantul incepu sa adie usor. Cateodata ma mai uitam la cei 7 pusti pe care ii aveam in grija, care mai luau din cand in cand la bataie cate un hot. Totul parea in regula…asa ca de ce sa nu dorm eu putin. Nu mai dormisem oricum de 4 zile mai mult de 10 ore in total. In timp ce gandeam am adormit fara sa imi dau seama. Parca dormisem doar vreo 5 minute cand aud pe cineva cum ma stirca. Era fratemeo…Kankuro.
-Temari! Pamantul catre Temari!”
-Receptionat! Am ajuns pe luna.” Raspund eu ironic.
-Gaara m-a rugat sa vin sa-ti transmit sa te pregatesti pentru o misiune intr-o insula din marea de est. Te intalnesti la iesirea din satul asta cu Shikamaru Nara si Kakshi Hatake din satul frunzei la ora 7."
-Kakashi Hatake… Zic eu ganditdu-ma cine-i tipul. Imi suna asa de cunoscut numele…urasc momentele aste cand sti ceva dar informatie se opreste inainte de a o putea prelucra. Aaaa! E profesorul lui Naruto.
Kankuro afirma din cap apoi purtam odiscutie despre pustii genini cu care se pare ca vor ramne el, apoi ma duc sa ma pregatesc. In vreo 20 de minute dupa ce ma duc pe la pensiunea unde eram cazata si imi pregatesc bagajul, i-au niste pastile, pentru o anumita boala…sau mai bine spus o mica raceala. O zbughesc pe usa cu gandul de a ajunge la timp la poarta satului. Cand ajung, din departare vad figura cunoscuta a lui Shikamaru, pe care il stiam din toate calatoriile mele in Konoha unde, de obicei mi-a fost ghid, alteori un simplu amic, si pe Kakashi-sensei care, statea citind o carte.
-Oare ce misiune ar avea nevoie de cele 2 genii ale frunzei? Zic eu cu un aer ironic apropindu-ma mai tare.
-Ths…Un chin...E vorba de cheia argintie, pe care trebuie sa o luam din sau Locked Village. Avem de-a face cu niste nukkenin-i si probabil o armata de jounini si chuunini care o sa ne intampine.
-Doar atat? Intreb eu ironic.
-Sa mergem, deci. zise Kakashi inchizandu-si cu grija cartea.
Pe drum mai aveau loc conversatii scute si puerile care nici macar nu mai merita amintite. Intrebari precum “Cum o mai duci?” sau “Ce mai faci?” le puneam amandoi in mod excesiv doarece nu aveam nici un subiect de discutie care sa se potriveasca cu situatia. Am vorbit printre randuri si despre misiune, dar mult prea putin. Kakashi prefera sa se delecteze cu o carte, idee mult mai buna decat sa ia parte la conversatia noastra ataaaat de “interesanta”.

[Mykoto]

Cred ca este primul fic in care Temari este personajul principal.Adica,pana acum au fost Sakura,Naruto si Sasuke care m-au plictisit,uneori Hinata sau chiar Neji,Pein,Sasori sau Deidara,chiar si Gaara,dar niciodata Temari.Chiar vreau sa vad cat de bine te vei descurca cu ficul.So...
1.AI grija la semnele de ortografie si punctuatie.Ai cam uitat un "?" pe undeva si tin minte ca ai avut o greseala pe-acolo , dar n-are nimic ca toti gresim.
2.Noile reguli nu ma lasa sa mai dau critici :((Poate e mai bine,nu stiu...
3.Actiunea este interesanta si ai creat un cadru destul de dragut,pe care nu mi l-am mai imaginat.Apoi au fost exact portretele personajelor si caracterele lor.In rest , las totul pe seama criticilor,dar iti spun ca mi-a placut mult.
Am si eu o intrebare : E cumva ceva de genul Temari x Shikamaru?Daca este , te rog sa nu exagerezi cu romantismul.Cam atat am avut de zis !
P.S. Te rog sa nu incluzi chestiile scarboase care apar la tot pasul in alte ficuri.[ma abtin din compararea cu alte ficuri doar pentru ca imi place sa respect regulile]

[hero1hero]

Fara alte adaugari...am next-ul. Ma bucur sa vad ca am un cititor:D

Capitolul II

*Shikamaru*

O noua misiune, o noua problema.

Ehh…ce mai zi plictisitoare…fara chef de viata, fara nimic de facut. Asta da zi! O zi care merita traita. Tocmai ce ma intorceam de la un gratar la care am fost obligat sa fac cinste. Acum sa steam pe spate la umbra unor copaci privind in prostie cerul si norii. Imi aminteam de zilele acelea in care n-aveam nici o indatorire…parca satul era mult mai linistit si mai calm cu al 3lea Hokage la conducere. Nu zis ca Tsunade-sama e un hokage prost…e doar agitata…si eu urasc agitatia. Sau…sau poate sunt eu? Poate am crescut prea mult…M-am gandit sa devin ninja pentru a fi liber…nu ca sa imi bat capul cu toate prostiile. Dar cred ca astea sunt idatoririle noastre. Sa ne nastem, sa traim, sa luptam, sa muncim si sa murim. Visul meu a fost mereu sa pot fi liber. Alti viseaza sa devina Hokage, alti vor sa fie recunoscuti…insa eu…eu vreau doar sa dorm. N-o sa fiu niciodata obsedat de o fata, sau n-o sa las vreo fata sa fie obsedata de mine…fameile sunt doar o bataie de cap in plus pentru un ninja. Nici nu stiu cum Sasuke suporta tot taraboiul asta.
Sincer…in momentul asta tot ce vreau sa fac e sa ma transform intr-un nor…sunt atata de pufosi si de albi, atat de liberi in a se dispersa si a calatori. Mda…toata lumea ma considera un geniu…poata ca sunt un geniu, desi ma idoiesc, in sat exista sute de alte persoane mult mai intelegente ca mine. In unele cazuri sunt mai prost chia si decat Kiba si Naruto. Am devenit chuunin de vre-un an si e tot mai multa bataie de cap. Intalniri cu fratii Sabaku din Suna pentru a intari relatiile de prietenie dinte cele 2 state, umblatul e colo-pana-colo cu Temari pentru a putea transfera elevii in siguranta. Acum ca frateso` e Kazekage e cel mai bun moment de a cheia o alinta cu Suna pentru totdeauna. Oamenii au asteptari prea mari de la mine. Ma suprestimeaza de prea multe ori. Oameni gen Tsunade-Sama, Ino si Choji.
Cred ca aici sunt inteles doar de Asuma. Asuma e genul ala de profesor care vrea sa devii mai bun, dar prin fortele proprii si prin propriul stil de antrenament. N-as putea fi ca si Guy-sensei, Lee, Naruto sau Kiba. Aici in Konoha practic suntem 2 feluri de oameni. Cei care muncesc care dau tot ce au mai bun, care asteapta fiecare ocazie pentru a demonstra ca sunt cei mai puternici. Si mai cei care prefera sa stea pe un acoperis si sa se uite la cer. In aceasta categorie ma incradez si eu…
Probabil ca am adormit gandind pentru ca nu prea mai imi amintesc multe chestii din ultima ora cand imi aud nume strigat.
“Astazi la orea 5 in fata portii de vest, trebuie sa ajungem in Suna” Aud vocea plictisita, poate la fel de plictisita ca a mea a lui Kakashi-sensei, alt om care isi vede de treaba si care dipare intr-un nor de fum probabil continuandu-si lectura. Ce chin…
Ma ridic amortit de pe iarba si pornesc agale spre casa. Imi verific armele apoi plec spre poarta. Ajuns acolo il vad pe Kakshi-sensei. Imi da detaliile despre misiune si pornim in fuga spre Suna. Drum fara obstacole, asa cum si speram ca o sa fie. Ajunsi la poarta unui sat din tara vantului, o vad apropiindu-se incet pe Temari. Figura atat de cunoscuta de mine, cu care chiar am ajuns sa ma imprietenesc…desi e atat de agitata. Mult prea agitata, negativista si foarte agresiva. M-am luptat cu ea in examenul chuunin, unde am pierdut prin abandon. Ciudat ca am fost singurul care a trecut. Nici macar Naruto care a luptat cu atat de mult devotament si cu atata inversunare si a schimbat gandirea uneia dintre cele mai vechi familii din Konoha, n-a trecut.
“Huh…” Oftez eu cu voce putin cam tare. Nu stiu de ce mi-a venit sa oftez, dar am facut-o. Kakashi-sensei rade intr-un fel ironic,plictisit si ciudat, eu nestiind de ce a facut-o. Si, sincer nici nu vreau sa ma gandesc la o banuiala…nu prea am curaj. Ce l-a facut sa rada? Sa fi fost oftatul meu sau vreo replica amuzanta din cartea din care nu-si mai scoate fata?
“Oare ce misiune ar avea nevoie de cele 2 genii ale frunzei?” Zice Temari apropindu-se
“Ths…E vorba de cheia argintie, pe care trebuie sa o luam din sau Lockt Village. Avem de-a face cu niste nukkenin-i si probabil o amrmata de jounin si chuunini care ne vor intampina.” Incerc eu sa explic cat mai pe suct misiunea care va avea loc.
“Doar atat?” Intreaba ea ironic
“Sa mergem, deci.” zise Kakashi-sensei.
Pe drum mai aveau loc conversatii scute si puerile care nici macar nu mai merita amintite. Intrebari precum “Cum o mai duci?” sau “Ce mai faci?” le puneam amandoi in mod excesiv doarece Kakashi prefera sase delecteze cu o carte, idee mult ami buna decat sa ia parte la conversatia noastra.
Puteam simti plictiseala din aer, cand dintr-o data ceva imi atrage atentia. Luna…la ora asta? Si rasarind de la nord? Gandesc eu privind spre muschiul copacilor.
“Te ingrijoreaza ceva?” Zise Temari probabil observandu-mi privirea nedumerita.
Cand sa ridic degetul sa ii arat pozitia ciudata a lunii, ea se transforma intr-un Shuriken vine cu viteza spre noi. M-am ferit de Shuriken si l-am strigat pe Kakashi-sensei care mi-a facut semn sa tac. Am incercat sa aud vreun sunet. Dar n-am reusit. Atacatorul disparuse deja. Nu-i simteam prezenta. Ce tehnica ciudat a afost aia? Nu avea cum sa se retraga asa de repede dupa ce a atacat. Cand m-am uitat pe cer am observat ca cercul disparuse. Nu mai era acolo…
“Il simt la vreo 600 de metri” Zice Kakashi.
“Ma gandeam eu…”
Temari, vrand sa para sigura pe ea se face ca intelege sitatia…Da…vezi sa nu. Crede ca sunt atat de prost incat sa…
“ In spate!” Striga ea facand o briza cu evantaiul. Ok…Kakashi-sensei e salvat. Dusmanul ramanea ascuns. Super…trebuia sa gasesc ceva. Ce naiba as putea sa…Nu-i nici o cale, singura e sa-l facem pe dujman sa iasa din asunzatoarea lui. Unde s-ar putea ascunde?

PS: Ce ati observat ciudat in capitolul asta?

[Mykoto]

Am observat , normal ! In primul capitol ai inclus din perspectiva lui Temari exact ce se intampla la jumatatea capitolului al 2-lea din perpectiva lui Shikamaru.Exact aceleasi sentimente , aceleasi replici, nu le-ai schimbat deloc.Ai pastrat exact aceeasi "tactica" si asta face ficul sa fie asa de cool.L-ai facut Shikamaru un tip care doar isi doreste sa doarma si sa traiasca.Ai facut excelent ! Adica , exact ca la Temari : n-ai modificat deloc caracterul personajelor si asta-i lucru mare.Si la fel ca la primul coment, creezi imagini si cadre naturale impresionante . Asa te vreau !!! Si ai lasat capitolul si-n coada de peste.Tu chiar te pricepi ! Mie una imi place muuult si ma declar fana . Astept nextul !
P.S. MAi ai tu ceva greselute pe-acolo dar n-are nimic. Si apoi...ideile tale unice sunt .... de-a dreptul unice in adevaratul sens al cuvantului !

[hiimera]

Ceau, ceau! Hero asa cum am promis la cereri de critica, am sosit sa-ti las una.
O sa ma reduc la ambele capitole pe care le-ai scris, deci la fiecare am sa spun cate ceva. <3

Capitolul I: al carui nume nici nu l-ai mai scris.
O sa incep prin a spune ca pui prea multe puncte de suspensie si multe puncte (inchei prea repede unele propozitii si nu este necesar), incearca sa eviti asta si sa pui virgule, daca ai probleme cu ele iti sugerez sa te consulti cu o carte de romana ca acolo iti explica bine. (o spun cu intentii bune sa stii, nu te gandi ca o spun in rautate). Pot sa-ti dau destule exemple, dar nu am sa o fac, fiindca tot inceputul tau e plin de puncte de suspensie.
De asemenea legat de propozitii incearca sa le dezvolti mai mult si sa nu le inchei atat de repede, plus cand vezi ca sensul unei propozitii se detaseaza de sensul celeilalte sa incepi de la capat, ca pana acum totul a fost restrans putin. In acelasi timp sa fi atenta si la cuvinte ca ai cam mancat cateva litere. *giggle* Oricum ele pot fi combatute cu un edit, adica sa te corectezi dupa ce termini capitolele. Si mai vezi ca manaci virgule, de exemplu am vazut ca pe undeva ai uitat sa pui inainte de "dar" virgula.
Ok, asta e la modul general cu acest capitol, ca idee nu pot spune ca m-a facut sa ma gandesc intens la ce va urma, asta si din cauza faptului ca nu au fost multe de spus, oricum este si primul capitol.
*Important* din moment ce scrii in limba natala - romana - cand faci dialog nu il pui ca la englezi/americani in ghilimele, ci cu liniuta " - ".
Deci actiunea este mai mult seaca, insa asa ma bucur ca ai descris cate ceva legat de oameni si asta e bine, nu trebuie sa te strofoci din prima, ai lasat ca totul sa mearga lin, insa sa fi atenta la cum tastezi si la cum formulezi anumite propozitii fiindca am gasit litere mancate, propoziti prost formulate. Atentie, atat iti trebuie.

Capitolul II: la fel ca la primul capitol dialogul trebuie cu linie de dialog si fara ghilimele.
Ghilimelele le folosesti cand vrei sa povestesti o parte din trecutul unui personaj sau gandul, etc.
Cam aceleasi greseli, multe puncte de suspensie si restul.
Hmmm, in loc sa pui acel Pov, ai putea foarte bine ca sub "Capitolul II" sa scri "Shikamaru".
Am observat ca abordezi felul acesta de a povesti: incepi capitolul cu urmatorul pers. si o iei inca de la primele lucruri in loc sa incepi de unde au ramas, dar si asa e bine (cred), insa o sa te cam lungesti si nu ai sa ajungi la timp actiunea propriu-zisa.
De asemenea mi-a placut ca ai mai descris cate ceva despre Shikamaru, dar actiunea nu este indeajuns de detaliata, incearca sa ii dai volum de substanta si de asemenea cand descrii un personaj sa nu omiti si gesturi, emotii, care sunt destul de importante.

Cam atat, doar sa ai grija la cum scrii si sa te corectezi de fiecare data cand termini un capitol. Si nu am mai lungit-o fiindca sunt doar primele capitole, o sa mai trec sa vad cum evolueaza lucrurile.
Iti urez succes si multa inspiratie! *hug*

[hero1hero]

Ceau, ceau! Hero asa cum am promis la cereri de critica, am sosit sa-ti las una.
O sa ma reduc la ambele capitole pe care le-ai scris, deci la fiecare am sa spun cate ceva. <3

Capitolul I: al carui nume nici nu l-ai mai scris.
O sa incep prin a spune ca pui prea multe puncte de suspensie si multe puncte (inchei prea repede unele propozitii si nu este necesar), incearca sa eviti asta si sa pui virgule, daca ai probleme cu ele iti sugerez sa te consulti cu o carte de romana ca acolo iti explica bine. (o spun cu intentii bune sa stii, nu te gandi ca o spun in rautate). Pot sa-ti dau destule exemple, dar nu am sa o fac, fiindca tot inceputul tau e plin de puncte de suspensie.
De asemenea legat de propozitii incearca sa le dezvolti mai mult si sa nu le inchei atat de repede, plus cand vezi ca sensul unei propozitii se detaseaza de sensul celeilalte sa incepi de la capat, ca pana acum totul a fost restrans putin. In acelasi timp sa fi atenta si la cuvinte ca ai cam mancat cateva litere. *giggle* Oricum ele pot fi combatute cu un edit, adica sa te corectezi dupa ce termini capitolele. Si mai vezi ca manaci virgule, de exemplu am vazut ca pe undeva ai uitat sa pui inainte de "dar" virgula.
Ok, asta e la modul general cu acest capitol, ca idee nu pot spune ca m-a facut sa ma gandesc intens la ce va urma, asta si din cauza faptului ca nu au fost multe de spus, oricum este si primul capitol.
*Important* din moment ce scrii in limba natala - romana - cand faci dialog nu il pui ca la englezi/americani in ghilimele, ci cu liniuta " - ".
Deci actiunea este mai mult seaca, insa asa ma bucur ca ai descris cate ceva legat de oameni si asta e bine, nu trebuie sa te strofoci din prima, ai lasat ca totul sa mearga lin, insa sa fi atenta la cum tastezi si la cum formulezi anumite propozitii fiindca am gasit litere mancate, propoziti prost formulate. Atentie, atat iti trebuie.

Capitolul II: la fel ca la primul capitol dialogul trebuie cu linie de dialog si fara ghilimele.
Ghilimelele le folosesti cand vrei sa povestesti o parte din trecutul unui personaj sau gandul, etc.
Cam aceleasi greseli, multe puncte de suspensie si restul.
Hmmm, in loc sa pui acel Pov, ai putea foarte bine ca sub "Capitolul II" sa scri "Shikamaru".
Am observat ca abordezi felul acesta de a povesti: incepi capitolul cu urmatorul pers. si o iei inca de la primele lucruri in loc sa incepi de unde au ramas, dar si asa e bine (cred), insa o sa te cam lungesti si nu ai sa ajungi la timp actiunea propriu-zisa.
De asemenea mi-a placut ca ai mai descris cate ceva despre Shikamaru, dar actiunea nu este indeajuns de detaliata, incearca sa ii dai volum de substanta si de asemenea cand descrii un personaj sa nu omiti si gesturi, emotii, care sunt destul de importante.

Cam atat, doar sa ai grija la cum scrii si sa te corectezi de fiecare data cand termini un capitol. Si nu am mai lungit-o fiindca sunt doar primele capitole, o sa mai trec sa vad cum evolueaza lucrurile.
Iti urez succes si multa inspiratie! *hug*

Mersi mult de critica:D O sa dau edit si o sa incerc sa corectez capitolele:D. Scuze de greselile de tastare:-? Doar cami-am varsta ceai pe tastatura:|. il legatura cu ghilimelele, mi-e cam greu sa ma lipsesc de ele si sa le inlocuiesc cu "-"...din cauza faptului ca nu prea am mai pus mana pe carti in romana de ceva timp...(infara de manuale). Oricum, mersi inca odata. Nu am de gand sa scriu fiecare capitol din perspectiva fiecarui personaj, ar deveni monoton, doar ca, sunt de parere ca este nevoie de o introducere. De obicei tot ce scriu are o introducere, si nu prea incep cu actiunea.

[hero1hero]

Well, am adus next-ul. Va rog sa acceptati scuzele mele ^:)^ Pentru ca am stat atat insa am fost la tara #-o si imi era cam greu sa tastez de pe telefon:)). Oricum, am realizat cat e de greu sa descrii o lupta daca narezi la persoana I. Da...nu e un capitol stralucit... Astept pareri:D

Capitolul III

Intalnirea cu struto-caino-crocodilo-dinozauro-gaina

Stateam cu garda sus si asteptam o alta lovitura. Am avut reflexe bune…era cat p-aci sa fie facut bucati Kakashi-sensei. Ascultam cu atentie. Mi-am inchis ochii incercand sa localizez dujmanul. Incercand sa aud. Era o liniste mormantala. Cand dintr-o data am auzit nuiste miscari. Dar veneau din parti total diferite. Simteam nergie in toata padurea, parca era vie. Stai putin…energia asta e mult prea puternica…asta nu e Shikamaru. Pot sa simt asta. Mi-am deschis ochii indreptandu-ma rapid, lovind intrusul cu evantaiul. A zburat cativa metri mai incolo, dar mult prea putin, la cat de tare l-am lovit.
-Temari ce faci?zice intrusul ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
-Nu face pe prostul cu mine. Cine esti? Aratate lasule!” Ciudatul incepe sa rada malefic apoi se ridica trasnformandu-se intr-o creatura struto-caino-crocodilo-dinozauro-gaina… Avea bot de Rotwailer, o creasta ascutita de strut, care parca era facuta din cutite, dinti uriasi si excesiv de multi exact ca si un corcodil…si din perspectiva mea avea corpul unui dinozaur. Si scotea sunete de gaina. Patetic. Ma infiora doar cand ma uitam la el. Parea foarte puternic, si parea de neinvins. Era mare. Orice e mare trezeste un sentiment involuntar de frica in tine. E greu sa te lupti cu ceva atat de mare. Orice atac ai arunca inspre el nu l-ai putea rani. E aproape imposibil.
-Esti perpicace pustoaico…Dar nu destul. Zise creatura continuand sa creasca. Crestea, si crestea tot mai mare. L-am atacat cu “Dust Wind” in moduri repetate, fara sa obtin vreun rezultat. E imposibil! Nici n-am reusit sa-l zgarii. A fugit in padure, ascunzandu-ma dupa un copac. Bine. Trebuie sa ma linistesc. Trebuie sa ma gandesc la un plan… Poate daca l-as ataca cu dragonul apoi l-as invoca pe Kamatari as putea sa-l lovesc. Trebuie sa aiba un punct sensibil, undeva. E imposibil sa nu aiba o salbiciune. Tot ce pot sa fac cum e sa incasez loviturile lui ca sa-mi dau seama care e. Doamne…Pornesc in fuga spre atacator, cu gandul de al face sa-si arate puterea. Dar n-am reusit sa fac nimic. Mi-a evitat intr-un fel atacul, fara ca macar sa se miste. Am repetat jutsu-ul fara nici un succes. Ce face? Cu reuseste sa-mi bareze toate atacurile? Stai asa…s-a schimbat cu Shikamaru in cateva secunde, puterea lui apare pesste tot prin padure, si imi evita atacurile fara sa se miste…trebuia sa-mi dau seama.
-Tarziu! Tipa creatura atacandu-ma. Am reusit sa ma feresc facand cateva salturi in spate, un back-flip si cateva fandari. Si desigur, cum sunt eu priceputa, am reusit sa calc stamb. Minunat. Imi mai lipseste o fracutra si totul e perfect. Plus ca sunt in lumea lui si imi citeste si gandurile. E clar genjutsu. Acum trebuie doar sa-mi dau seama cum sa ies din…
Nici macar gandurile nu pot sa mi le termin ca ceva ma loveste din spate. Ma loveste atat de tare incat ma izbesc cu tot corpul de pamant. A fost prea rapid…dar sunt in lumea lui. Si mai e si boala asta. Am dat cu adevarat de dracu. Am reusit sa vad ca m-a lovit un kage-bushin al creaturii de dinainte. Dar nu mai imi amintesc nimic. Boala asta ma face sa imi pierd cunostinta foarte des si sa tusesc mult. Cu o asemenea lovitura in plamani e imposibil sa nu lesin. La fix. Ce sa mai zic? Cred ca mai rezist maxim 10 secunde si apoi…Negru.
.
.
.
.

‘Ce? Ce dracu? N-am scapat de creatura asta? Ce mama masii?’ Gadesc eu in timp ce imi intind mana dreapta. Am lovit ceva. Sper doar sa nu fie iarasi creatura. Nu ma pot misca. Ce naiba s-a intamplat? Abea imi pot misca mainile. Ce sa mai zic de restul corpului. Parca nu mai am control asupra lui. Nu, nu e creatura. Ceva imi atinge mana si e o mana de om. Dar cine e? Un aer atat de rece si umed in jur. Si intuneric. E o pestera. Unde am ajuns? Cum am ajuns aici? Cine e langa mine? Doamne…n-am mai avut atatea intrebari in cap de cand am cautat un ac intr-u car cu fan…la propriu…chiar am facut asta. Cica era un exercitiu de concetrare. Ah…trebuia sa-l ascult mai mult pe sensei la academie. Daca as fi gasit atunci acul ala…cu singuranta as fi putut localiza acum inamicul. Ce prostie am facut? Ok Temari. Aduna-te. Sa le luam pe rand. Unde sunt? Sunt intr-o pestera din cauza aerului umed si intunericului. De ce nu ma pot misca . Nu m-ar fi putut lovi asa tare. Daca era lovitura de vina atunci as fi paralizat instantaneu, pe cand eu ma puteam misca la momentul respectiv…trebuie sa fie altceva…si nimic nu poate fi asa de grav ca si otrava. Da, sunt otravita. Acum mai lipseste doar sa gasesc antidotul. Si n-o sa pot s-o fac in starea asta. Singura mea sansa e sa apara colegii mei de echipa. Cum am ajuns aici? Nu cred ca pot sa raspund la asta fara sa ma misc. Si cel mai important, cine naiba e langa mine?!
-Cine e acolo? se aude o voce tremurata.Chiar la fix, trebuie sa fie un semn.…multumesc lui Dumnezeu gandesc eu zambind. Mai intreb odata apoi atac! Cine e acolo?
-C-Ca si c-cum ai p-putea Zic eu pastrandu-mi obisnuitul ton ironic.
-Temari? Zice el uimit. Ai vreo idee de ce s-a intamplat?
A fost mai ranit ca mine…
-Te salvez a patra oara, lasule.
-Ce chin. Nu, um barbat nu poate sa stea si sa fie protejat de o…
-Iarasi esti misogin? Inca bolborosesti chestiilea alea despre femei si barbati. Cat esti de idiot. Doamne… Esti ceva descendent al romanilor, cu siguranta.
-Depinde cum o iei, poti sa o iei ca o insulta, sau ca o lauda. Eu prefer sa vad partea plina a paharului. Sunt optimist.
Tot ce mi-a trecut atunci prin cap a fost ‘el si optimismul’ dar m-am abotinut sa o zic din dorinta de a nu porni o discutie inutila, pentru a consuma oxigenul si asa destul de rarefiat. Ai vreo idee de ce s-a intamplat?
-Inamicul ne-a prins intr-un genjutsu si apoi ne-a dat o lovitura in zona plamanilor raspandind o otrava in tot corpul care ne impiedica sa ne miscam… Eu m-am luptat cu el, nu stiu tu.
-Stiu si eu asta…dar nu simt nimic. Orice ating nu simt…
-M-ai atins pe mine pe mana…
-Nu-mi dau seama. Nu pot sa percept subastantele. Parca sunt intr-un lichid total.
-Ma intreb cum scapam din asta…Si ma intreb…
-Sht! Ma opreste el din vorbit. Sincer chiar il placeam pe timpul asta…adica il respectam…adica…imi facea placere compania lui…adica…da…poate imi placea de el. Poate ma simteam in siguranta langa el…sau poate pur si simplu il iubeam. Si acum, ma simteam vulnerabila. Prin faptul ca nici unul nu ne puteam misca. Nu sunt genul de persoana care dramatizeaza…nu-mi plac sentimentalismele asta…nu-mi plac cuvintele. Nu-mi place sa arat ce simt. Si sincer…mi-e frica de iubire. Am profitat de faptul ca nu poate simti nimic si l-am imbratisat. Da. Chiar am facut asta. Apoi am asteptat ca respectiva persoana sa ajunga la noi. Macar acum ma simteam impacata. Simteam ca am facut ceea ce trebuie. Chiar daca stiu ca nu simtea nimic. Chiar daca nu i-am spus nimic. Aveam impresia ca stie ca-l iubesc.
-Toata lumea e bine? Aud vocea lui Kakashi-sensei. ‘Kakashi-sensei???? O nu! O sa traiesc. Nu, nu-i a buna. Nu! Trebuie sa ma misc! Misca-te! Misca-te!’ In momentul ala…probabil dupa multe ore corpul meu m-a ascutat. Era exact aceeasi faza ca atunci cand Watson i-a infimp lui Sherlok Holmes o injectie cu adrenalina drept in piept si el a sarit pana in tavan. Exact asa am facut si eu
-Se pare ca da… Zice Kakashi acoperindu-si ochiul drept. Ar trebui sa nu va miscati prea mult…nici nu stiu cum o faceti…aveti o otrava foarte puternica in corp. Va trebui sa ne odihnim cateva zile aici…mai ales ca nu ma pot misca prea mult dupa ce am folosit Mangekyo
-C-ce s-a in-intamplat? Unde e inamicul? intreaba Shikamaru.
-Cred ca ar trebui sa mergem. Incheie, scurt Kakashi.
Am fost carati de Kakashi pana la cea mai apropiata pensiune unde el a cazut intr-un somn adanc. Nici nu ma mir. Oricum lesina dupa fiecare misiune importanta…insa acum suntem in mijlocul misiunii. Ne-am luat fiecare cate o camera si ne-am culcat. Noroc sau nu…tocmai in momentul ala pe acolo treceau Naruto, Sai, Sakura si Guy care erau intr-o misiune. Ne-am intalnit cu ei la pensiune. Erau destul de raniti, proabil dupa o lupta. Am evitat sa vorbim despre misiuni si indatoriri, din motivul de a nu ne pune pe cap unii altora probleme. Asta ar putea duce la insuccesul misiunii. Si ei putin cam mirati sa ne vada. Naruto si Guy l-au luat la mijto tot timpul pe Kakashi-sensei, iar Sakura a preferat sa-si foloseasca energia vindecandu-ne pe noi, si nu razand de noi.
-Baieti, ma scuzati, pot sa particip la conversatia voastra?
-Sai, incepu Sakura incercand sa-si tina calmul, aceasta nu e o conversatie normala, Naruto si Guy-sensei tocmai s-au luat la cearta. Poti sa faci diferenta intre o conversatie si o cearta?
-Da, am citit in cartea asta ca…
-Prostule! Zise Sakura dandu-i un pumn lui Sai.
-Pai, bine, cred c-ar trebui sa cer-ce-tam nu sa ne cer-tam. Zise Sai incercand s-o calmeze pe Sakura.
Dupa o scurta bataie, in care, surprinzator, Naruto nu s-a bagat, l-am ascultat pe cascat, plangandu-se despre desfasurarea urmatorului examen chuunin, la care, din nou aveam sa fiu coordonator, si asta insemnau alte 3 saptamani de umblat de colo-colo prin Konoha si din Konoha in Suna si din Suna in Konoha. Oparatiune care incepu sa ma oboseasca, desi, as fi preferat sa fac schimburi intre elevi la momentul actual decat sa am o otrava misunandu-mi libera prin corp, fara a avea antidotul. Dintr-o data a inceput sa tuseasca ca un apucar cu nasul infundat. Credeam ca ma i-a la misto. A inceput sa respire greu, si apoi a adormit. Din nou am crezut ca se joaca cu mine. Desi nu era situlul lui ii placea sa-mi faca farse. Apoi am observat ca e serios. Tipul chiar nu mai respira.
Am inceput sa ma uit, oarecum speriata dupa Sakura. In momentul ala il vindeca pe Kakashi-sensei. Ok, nu vrea sa deranjez sau sa fiu rea, insa tipul asta mai are un pic si moare in fata ochilor mei. Si nu e o imagine deloc frumoasa.
-Sakura!

Va urma…

[Mykoto]

OK ... capitol funny cu foarte mult umor si muuuulta sinceritate.A fost poate cel mai comic capitol dramatic pe care l-am citit :) NU-mi place sa tot ocolesc,asa ca voi trece direct la subiect:
1. LA final ziceai ca x a inceput sa tuseasca si sa nu mai respire.Ala este SHikamaru ???
2.Dinozaurul crocodilus canino ala era un genjutsu?Deci totul se petrecea in mintea ei legat de batalie,iar ea nici nu participase la batalia reala?
3.Interesant sa-i bagi lui Temari boala lui Itachi.Vorbesc serios si cred ca a fost o idee buna (daca esti atenta,in lupta dintre Sake si Itachi,Zetsu explica ca Itachi era bolnav de cateva luni si de-aia nu putea lupta ca lumea )
4.DEci s-au trezit intr-o pestera si au fost dusi acolo de inamic sau de Kakashi?(n-ai precizat asta)
5. Legat de organizare si de punctele acelea,puteai sa pi doar 3 punctee in jos si era destul.Totusi, nu stiu daca a fost intentionat,dar ai creat senzatia de trecere a timpului.Totusi,sa ai grija data viitoare
6.Ce mai tot zic eu si ceilalti user ca si criticii, de cautam mereu ce sa comentam?Capitolul asta a fost cool si chiar foarte interesant.Ma bucur ca-in timpul bataliei n-ai repetat ca ceilalti"Si m-am ferit" "si m-a lovit " intr-una .
Concluzie : Super capitolul si astept nextul.

[hero1hero]

OK ... capitol funny cu foarte mult umor si muuuulta sinceritate.A fost poate cel mai comic capitol dramatic pe care l-am citit :) NU-mi place sa tot ocolesc,asa ca voi trece direct la subiect:
1. LA final ziceai ca x a inceput sa tuseasca si sa nu mai respire.Ala este SHikamaru ???
2.Dinozaurul crocodilus canino ala era un genjutsu?Deci totul se petrecea in mintea ei legat de batalie,iar ea nici nu participase la batalia reala?
3.Interesant sa-i bagi lui Temari boala lui Itachi.Vorbesc serios si cred ca a fost o idee buna (daca esti atenta,in lupta dintre Sake si Itachi,Zetsu explica ca Itachi era bolnav de cateva luni si de-aia nu putea lupta ca lumea )
4.DEci s-au trezit intr-o pestera si au fost dusi acolo de inamic sau de Kakashi?(n-ai precizat asta)
5. Legat de organizare si de punctele acelea,puteai sa pi doar 3 punctee in jos si era destul.Totusi, nu stiu daca a fost intentionat,dar ai creat senzatia de trecere a timpului.Totusi,sa ai grija data viitoare
6.Ce mai tot zic eu si ceilalti user ca si criticii, de cautam mereu ce sa comentam?Capitolul asta a fost cool si chiar foarte interesant.Ma bucur ca-in timpul bataliei n-ai repetat ca ceilalti"Si m-am ferit" "si m-a lovit " intr-una .
Concluzie : Super capitolul si astept nextul.

1) Da, scuze, am omis numele:))
2)Nu. Creatura exista. Batalia a fost doar in minte ei. Faptul ca a lovit-o ultima data a fost real.
3)N-am intentionat s-o bag in boala lui Itachi...vroiam doar s-o fac mai ...slaba in lupta:-? BOala lui Itachi era fatala...nu?:-??
4) Asta ramane de aflat...la fel ca Ion Luca Caragiale, marturisesc ca habar n-am ce s-a intamplat cu personajele mele:))


Mersi de comentariu:>

[hero1hero]

Am adus capitolul asta mai tarziu din cauza tristetii provocate de plecarea unei bune prietene de-a mea de pe zup:( We`ll miss you much. Sper sa va placa:-?

Capitolul IV

*Shikamaru*

Spre absolut! Sau...mai bine nu...

...si cand m-am tezit am remarcat ca inghiteam ceva. Era o licoare. Am deschis ochii (probabil cel mai enervant lucru din lume) si am vazut-o pe Sakura. Nu imi aminteam ce caut aici dar sunt convins ca sunt pe cale sa aflu. Naruto si Guy radeau in spate. Puteam sa recunosc rasul sinstru a lui Guy-sensei si rasul fara oprire si pauze de aer a lui Naruto. Chiar nu imi amintesc ce s-a intamplat. Ultimul lucru pe care il am in cap e in pestera aia cand…nu-nu. Ala cu siguranta a fost un cojmar…sau poate a fost un vis…un vis chiar frumos…adica ea…nu…nu-i bine sa ma gandesc la asta in timpul unei misiuni. Trebuie sa fiu atent la tot ce misca. Ceva e putred aici si nu ma prind ce e…Ultimul lucru real pe car mi-l a mintesc e o matahala dandu-mi o lovitura in spate in zona plamanilor apoi negru…si visul ala ciudat din pestera cand T…
-Esti bine? Ma poti auzi?”
-Da…sunt ok…ce s-a intamplat?”
-Tu ai fost ranit cel mai grav…puteai sa-ti pierzi simtul tactil cu totul… simti ceva?”
Ce vroia sa spuna? Ce sa simt? E nebuna? E ca in visul ala. Simt numai lichide atingandu-mi corpul. Si atunci, in visul ala am simtit doar c…
-Nu simti nimic?” Intreaba Sakura ingrijorata.
-Nu…scuze…ma gandeam.”
-Ce surpriza.” Zice Temari ironica.
Mi-am intors capul si am incercat sa o vad. Era plina de rani si sange. Avea zgarieturi pe fata si pe maini…ma intreb ce s-a intamplat…sa fi fost adevarat visul ala? Nu…e imposibil…ce s-a intamplat in pestera aia nu poate fi adevarat…
-Simti ceva? Imi repeta Sakura atingandu-ma pe mana
-Da…sunt bine…cred…trebuia sa fiu mai atent…scuze…
-Cred c-ar trebui sa va intoarceti. E periculos sa continuati asa.
-NU! Tipa Temari incercand sa se ridice. Adica…nu ne putem abandona misiunea, corect, Kakashi-sensei?
-Aha. Raspunse el adormit.
-Kakashi-sensei e treaz? Am si eu o intrebare…cat timp am dormit?
-Au trecut 3 zile. Raspunde calm Sakura. Dar mai devreme te-ai trezit. Vorbeai cu Temari cand dintr-o data n-ai mai respirat. Nu-ti amintesti nimic? Am dat din cap negativ. Ai niste goluri de memorie, sau amezii partiale. O sa iti treaca repde. Dar totusi…cred ca va trebui sa mai pierdem timp pe aici. Guy-sensei…Naruto…ne oprim.
-Cine conduce? Intreaba Kakashi cu o urma vaga si ciudata de interes in glas incercand sa se ridice.
-Eleva ta, Sakura. Raspunde Guy pe un ton batjocoritor.
-Ce-ai mai facut Guy…te-au pus astia sub conducerea unei kunoichi la gradul de chuunin…
Sper ca Sakura n-a auzit asta. Ar inseamna o alta cearta. Doamne…ce chin. Sunt prea obosit peentru asta.Guy-sensei si Kakashi-sensei isi continura discutia iar eu cu Temari si Sakura ne-o continuam pe a noastra, incercand sa facem planuri de dormit. Pensiunea avand doar o camera libera si receptia.Pana la urma s-a stabilit ca eu cu Temari, Sakura si Kakashi-sensei sa dormim in camere unde sunt paturi, pentru ca Sakura ne-a recomandat sa stam comfortabil inca 2-3 zile. Iar Guy, Naruto si Sai vor avea deosebita placere de a dormi la receptie alaturi de nenea tignit-ul care umbla noaptea prin casa, in somn, cu cutite dupa el. Au trecut vreo 3-4 zile. Am primit de la Tsunade informatii cu privire la tinte. Se pare ca isi schimba pozitia. Se pare ca stiu ca suntem dupa ei. Asta va face misiunea un adevarat chin. Dar n-aveam ce sa facem.Trebuia sa-i urmarim. De asta depinde de noi insusi viitorul Konohai. In dimineata urmatoare m-am ridicat linsitit din par si cand coboram pe scari cineva mi-a pus piedica.
-Scuze. Zice vocea persoanei aceleia enervante trecand pe langa mine fara ca macar sa ma intrebe daca sunt bine. Cine e enervanta asta? Cand m-am uitat mai bine am vazut ca e Temari m-am ridicat cu greutate si am prins-o cu umbra. Ghinionul ei este ca o prinsem exact in dreptul tocului usii. Vazand un avantaj m-am aruncat cu toata puterea in partea stanga. Temarii s-a lovit destul de rau.
-Idiotule! Ce crezi ca faci?
-Nu-i frumos sa pui piedici oamenilor. Ia asta ca pe o lectie.
-Nu ti-am pus piedica. Te-ai impiedicat in propriile picioare incurcate. Ti-e lene si sa mergi! Nu da vina pe altii pentru asta. Netotule!
-Aha, deci ma si jicnesti si mai si minti nu? Mneah, nu e foarte frumos.
-Shikamaru draga, scumpul meu coleg de echima, poti te rog sa nu te mai porti ca un copil rasfatat? Nu de alta dar n-am chef sa te ranesc.
-Aaa…deci mai esti si ironica?
Zic eu indreptandu-ma spre usa. Am iesit. In curtea pensiunii era un lac. Cam scarbos, plin de broaste si si alte moluste inotand in el. Perfect! M-am dus pe mariginea lacului indepartandu-ma de Temari. Apoi am pasit spre stanga. Si desigur ca Temari a cazut in balta aia scarboasa.
-Nuuu! Incepu ea sa time. Nu! Nu! Nu!
Ce? Fobie? Nu mi-am dat seama. Poate ca-m cam exagerat…gandesc eu punandu-mi o mana la ceafa. Temari a iesit intr-un final de lac si s-a indreptat scarbita, de mine sau de intaplare, spre casa. Am intrat dupa ea.
-Nemernicule! Tipa Temari gesticuland. S-a zis cu alianta intre nisip si frunza pentru asta! Cred ca uiti ca fratemeo e Kazekage.
-Nu implica probleme personale in alianta dintre Konoha si Suna. Zic eu putin speriat de reactia lui Temari. Nu ai nici un drept!
-N-am nici un drept? N-am nici un drep? N-am profitat niciodata de pe urma acestui lucru. Cred ca e timpul s-o fac. Mai ales cand stiu ca pot sa iti fac tie, si satului tau bun de nimic, rau. Iesi afara daca ai curaj. Zise ea iesind pe usa din spate. Doamne. Ce fata agitata. Tot timpul am de-a face doar cu fete nebune scapate de sub control? Daca as sta aici nu m-ar lasa sa uit asta niciodata, daca ar mai vorbi cu mine. Ohhh…frate, dar de ce sa lupt? Doamne…ce chin… Eh, intr-un final decid sa vad ce vrea. Poate s-a calmat deja. Ma indoiesc. E mult prea agitata. Cand am iesi pe usa m-a lovit o rafala de vand facandu-ma sa aterizez in lacul scarbos in care am bagat-o pe Temari. Bolborosea pe acolo, victoriaoasa tot felul de chestii. Cand am iesit m-a lovit alta rafala de vand facandu-ma sa trec prin gardaul auriu din lemn tare. Frate…asta a durut. Gandesc eu asteptand a treila lovitura care n-a mai venit. ‘Huh? S-a calmat?’ Gandesc eu privind printre mainile incrucisate inaintea fetei. Da de unde, Kakashi-sensei i-a oprit atacul.
- Voi doi lucrati excelent in echipa, asta a fost si motivul pentru care am cerut o kunoichi din satul nisipului. Doi camarazi sa se bata…asta poate duce la insuccesul misiunii. Nu spun asta multora, insa luati aminte la vorbele pe care o sa vi le spun.
Asta chiar e Kakashi-sensei? Kakashi, omul care sta si se uita toata ziua la piatra de mormand din aria 3 de antrenamente? Omul ala care nu face altceva decat sa citeasca si care s-ar uita la nori mai mult ca mine? E adevarat ca n-am fost niciodata intr-o misiune cu el, insa schimbarea asta de atitudine e prea mare. Cred ca acum inteleg ce zicea Naruto cu “Nu trebuie niciodata sa judeci persoanele.” Cu siguranta vorbea de Kakashi. Dupa ce o elibereaza pe Temari care surprinzator s-a calmat, isi continua ideea.
-Cei care nu respecta regulile, in lumea ninja sunt considerati niste gunoaie. Iar una din cele mai importante reguli ale unui ninja este sa isi duca misiunea la bun sfarsit indiferent de pierderi.
Eu cu Temari am ramas oarecum uimiti de tonul sever a lui Kakashi-sensei. Nu-l cunosc pe omul asta, insa vad ca are multe, chiar foarte multe fete. Vantul, pe care pana acum nu-l simtisem, incepu sa imi zgarie ranile, scotand un vuiet chinuit. Kakashi-sensei privi cu mainile im buzubnar cerul. Nori formau mii de forme, dintre care, unul semana cu o pereche de ochelari sparti in partea stanga. Poate ca sunt mult prea subiectiv, insa asta parea cu adevarat.
-Dar…Dar cei care isi abandoneaza prietenii sunt niste gunoaie si mai mari. Oricum ve-ti fi gunoaie. Alegeti ce fel de gunoaie ati vrea sa fiti.
Zice Kakashi-sensei disparand intr-un nor de fum. Da, cu siguranta este un am care ascunte multe. Cu siguranta are un trecut dur. Oare care e smecheria la el? Are sharingan-ul…desi nu e din clanul Uchiha. Are niste replici…pe care nu te-ai astepta sa le auzi de la el. Ahhh…prea mult de gandit. Mi bine ma relaxez cat inca mai pot. Oricum agitatia copilului vantului s-a dispersat, si cu putin noroc, o sa se retraga, lasandu-ma pe mine cu ale mele. M-am lasat pe spate si am continuat sa privesc norii, observand ca cel cu forma de ochelari disparuse.
-Ths. Ce idiot. A zis Temari mai mult pentru ea indreptandu-se spre pensiune. Am stat pe spate, pana la ora pranzului cand m-am dus sa manac, si apoi mi-am luat un prosop si m-am indreptat spre plaja. Privind in jur am sesizat ca eram pe o insula. Mda…am adormit. Normal, ma asteptam. Si m-am trezit seara,cand soarele deja apunea, iar luna rasarea. Am reusit sa le vad pe amandoua, nefiind vreo padure sau ceva asemanator in jur. Tot ce vedeam era cateva casute imprasitate pe alocuri si 2-3 stanci sapate, sub forma de pestera. Si unu sai doi copaci pierduti intre denivelarile pamantului. Dintr-o data din casa a iesit Temari facandu-se ca nu ma vede. Kakashi-sensei are dreptate, chiar daca nu imi place sa recunosc, eu cu ea facem o echipa buna. In plus, m-am atasat mult de ea de cand cu schimburile de elevi. Cand stai foarte mult cu un om incepi sa il sipatizezi, chiar daca la inceput nu-l suportai. Kakashi-sensei avea dreptate. Facem o echipa chiar buna. Fata asta mi-a salvat pielea de 3 ori. Si mi-a aratat ca lumea ninja e mult mai grea decat pare. Poate ca imi placea de ea. Era ca si cum…aveam un tremur ciudat si placut…ceva ma impingea mai aproape de ea.
- Senzatia aceea minunata cand simti ca marea vrea sa vina la tine. Zic dandu-mi o palma peste frunte. Ce idiot sunt. La dracu!
-Parca se apropie de tine, parca te cheama, te atinge apoi dispare, se retrage, aratandu-ti ca vrea ca tu sa vii cu ea. Iubesc marea. Mereu am iubit-o dar intr-un sat ca Suna, nu prea ai parte de valurile marii. Asa ca o sa ma bucur de asta cat am timp.
Mi-a raspuns?! Ceva ciudat se petrece aici. Ceva nu-i a buna
-Te deranjeaza compania?
Taci!Taci!Taci! Pur si simplu gura nu ma asculta. Imi ies cuvinte fara sa vreau. Si fara sa vreau fac tot felul de chestii nepotrivite in momentul de fata. Am privit cerul apoi am alergat catre ea, punandu-mi mainile in jurul gatului ei. Proasta miscare. O sa mor cu siguranta. E Sah-mat.