Nu totul se rezuma la putere [+16]

[☻vαмpιхυ`☻]

Heii` :">
Am avut un vis =)), si mi-a placut :>, asa ca m-am decis sa fac un fic pe baza acestuia. Ehh, nu va pot spune prea multe despre acesta, o sa descoperiti singuri xD
Stiu ca nu prea stau bine cu ficurile, demo, am incredere ca poate voi reusi sa fac ceva ^^. I hope you like it


Prolog


Oameni? Pe dracu...astia nu se numesc oameni...sunt orice dar numai oameni nu sunt
Hn, o sa vada ei ca nu se pot pune cu mine. Nu o sa renunt niciodata sa-i faca sa-si iasa din minti, sa verse lacrimi pentru niste prosti si sa regrete ziua in care s-au nascut...
Sentimente? Le cunosc prea bine. Dar, in ultimi anii doar ura a fost prezenta in sufletul meu. Cei se se numesc parinti imi spuneau ca am un suflet negru. Cand eram mica nu intelegeam de ce, sincer, nici acum nu inteleg dar incerc sa sar peste tot...doar incerc...
Hmm, viata? Ehh...cu bune si cu rele...ma rog, mai multe rele...intodeauna citatul meu a fost: ,,Life is a bitch, f**k it"...mda...
Intodeauna am crezut ca viata e un nimic...pur si simplu...copii sunt creati doar de dragul de a face sex...sau cel putin...asa credeam...m-am inselat...copii sunt de fapt niste sclavi pentru niste creaturi fara suflet...
Vor regreta...toti vor regreta...vor vedea cum e sa fi sclav fara sa ai propria opinie, fara sa-ti poti exprima liber sentimentele, fara sa poti ridica fruntea si sa nu fi lovit...toti vor afla asta si vor regreta, mi se vor inchina...

Capitolul 1



Stau in pat gandindu-ma la ce voi face atunci cand "parintii" mei vor afla ca eu stiu deja ca sunt adoptata...E noapte...cateva raze ale lunii imi lumineaza usor camera, parand un efect magic deoarece, peretii mei au un tapet ce pare ca este plin cu pete de sange atunci cand e intuneric iar tavanul ce culoarea zapezii, este "impodobit" cu o gramada de flori de culoarea sangelui...
Mda...sunt o fire mai gothica deci...te poti astepta la orice...
Cred ca e aproximativ ora cinci...inca o noapte in care nu am dormit...poate e din cauza cosmarurilor sau...alte explicatii pe care inca nu le stiu
Ma intreb cateodata de ce noaptea nu pot sa dorm iar ziua simt ca ma topesc la puterea izbitoare a soarelui...cand eram mica ma gandeam la tot felul de lucruri mistice...ca si cum as fi un vampir...un demon...o creatura magica...dar am renuntat de mult la aceste ganduri...De ce? Pur si simplu...nu am un motiv...sau poate am...cosmarurile in care eu...un copil de zece ani, ucideam oamenii fara mila iar apoi radeam haotic de ceea ce tocmai facusem...mda...ciudate cosmaruri...
Adancita in propriile ganduri, nu mi-am dat seama ca micul obiect de pe nopriera asezata langa pat, incepu sa sune.Ma ridic usor in sezut, oprindu-mi ceasul ce indica ora sase jumate. Imi strang genunchii la piept si incep sa-mi analizez situatia. Am saisprezece ani, locuiesc impreuna cu parintii mei, viata mea nu e tocmai roz din cauza lor, a aparut inca un copil in viata mea, toti ma considera o ciudata, vreau sa mor. Mda, cea mai buna viata.Imi indepartez orice gand, apoi ma ridic din pat indreptandu-ma spre baie unde stau aproximativ douazeci de minute facandu-mi toaleta de dimineata. Acum, ma indrept cu pasi lenti spre marele meu dressing. Cu ce ma imbrac? Ei bine, nici eu nu stiu sigur cu ce. Intr-un final ma decid si imi iau o perechie de blugi negri, un tricou roz-bombon, un hanorac negru cu cranii roz si o perechie de skateri negri cu nuante roz. Ma imbrac apoi ma privesc in oglinda, analizandu-ma. Parul lung de culoarea lemnului de cires, ochii la fel de sclipitori ca rubinul, pielea la fel ca zapada proaspat asezata peste pamant iar formele rotunde si bine definite. Mda, cred ca arat destul de bine. Ma rog. Imi iau geanta de culoarea abanosului si cobor in bucatarie unde eram asteptata de mama si de un copilas in varsta de un an. Mama, o femeie in varsta de patruzeci si cinci de ani, cu parul lung de culoarea focului, ochii mari de culoarea marii si pielea usor bronzata. Mda, ce mai semanam, nah ce sa ma astept. Totusi, atunci cand eram mica, aveam acelasi caracter ca ea. Atunci chiar credeam ca semanam dac acum am aflat de ce semanam. Eram o copila ce nu putea sa aiba propriile ganduri, ceva ce nu putea lua sinura decizii, copiam tot ceea ce vedeam si mi se parea interesant...mda...eram asa naiva si plus ca nu stiam ca sunt adoptata.
Ma asez la masa langa micul copilas, care e defapt o ea. Cine e? Ei bine, e surioara mea. Mda, o iubesc de ma rup. Totusi, cred ca semanam cat de cat la aspectul fizic, dar dupa cum am auzit, acesta se schimba atata timp cat ea creste.
-Ah, Anzu, nu am observat ca te-ai trezit. ma trezesc ca-mi spune mama atunci cand se intoarce sa vada ce mai face micuta ei
Mda, nu m-a observat. Cum dracu sa nu observi ca mai intra cineva in incapere. Ma rog.
-Da, m-am trezit mai devreme...ii spun stins dupa care ma ridic luandu-mi geanta si iesind pe usa. Nu mai aveam chef de mancare.
Ma indrept cu pasi lenti spre liceu. Ehh, cat il iubesc. Macar nu ma plictisesc niciodata.
Ajung intr-un final in fata unei cladiri foarte mari, ce era vopsita in culoarea varului. Cladirea, e inconjurata de o alee foarte mare, iar in partea stanga se afla terenul ce apartine unei alte cladiri ce e numita sala de sport. Mda, nu mai pot de cat sport am facut. Intru in liceu indreptandu-ma plictisita spre clasa mea dar o mana ma opreste. Ridic capul si vad un blond ce ranjea pervers la mine.
-Dispari. ii spun apoi ii dau un pumn in abdomen dupa care plec.
Cred ca se uita dupa mine. Ce tot vorbesc, sunt sigura se uita dupa mine deoarece ii simteam privirea perversa plina de ura. Mda, se pare ca bad boy nu e obijnuit sa fie batut de o fata. Ehh, sa se obijnuiasca.
Ajung in clasa mea unde toti erau pe alte planete. Ii ocolesc pe toti si ma asez in ultima banca de la fereastra. Ador banca asta. In jurul meu se strang trei fete. Mdea, prietenele mele. Cel putin, una dintre ele.
Ehh, nu-mi prea place sa descriu persoanele dar ma rog.
Cea mai buna prietena a mea e Yuzuki, o blonda frumoasa caruia ii place sa-i vada pe altii suferind atunci cand ii raneste un prieten. Ai, o roscata nebunatica care pare ca e de pe alta planeta dar daca o enervezi, devine ca o felina gata sa te ucida. Iar ultima e Kurumi, o bruneta destul de timida dar care te poate pune la punct doar folosind cuvinte.
Mda, zici ca formam grupul diavolitelor. Ehh, partea buna e ca nimeni nu indrazneste sa ne deranjeze, iar eu pot dormii in liniste la ore.
-Fata, am auzit ca l-ai pus la punct pe Kira. E adevarat? ma intreba blonda avand o sclipire ciudata in ochi
Huh? Nici macar nu stiu cine e acest Kira. Poate e idiotul care a incercat sa se dea la mine cand am venit.
-Te referi la idiotul ala blond? intreb si eu la randul meu iar fetele pufnesc in ras
Mda, se pare ca el era. Ehh, o fi vreo parte rea in toata aceasta intamplare? Ca nah, de fiecare data trebuie sa fie si ceva rau.
Am vrut sa le mai intreb despre acel idot dar un profesor intra in clasa si spuse pe o voce serioasa:
-Anzu Kuramochi, esti transferata la academia Kurosu.Maine seara la ora douazeci si unu o masina te v-a duce la aeroport.
Cand aud, ma iau ametelile si simt ca pamantul imi fuge de sub picioare. Nu pot sa cred, sunt transferata la o scoala din capatul celalalt al pamantului.
Ma ridic nervoasa apoi imi iau geanta si ies din clasa indreptandu-ma in graba spre casa.
Cand ajung, intru in sufragerie unde dragii mei parinti discutau.
-Ce dracu ati facut? Incercati sa ma faceti sa va urasc si mai mult? Ah, gata, stiu ce se intampla. Voi aveti un copil de crescut iar eu doar va stau in calea fericirii voastre. Bine, plec si va las dracului in pace.
Dupa ce le spun asta, lasandu-i fara cuvinte, urc scarile nervoasa iar cand intru in camera mea, trantesc usa cu putere care se pare ca crease un cutremur. Wow, nu stiam ca am atata putere. Ehh, uite si partea rea. De fapt nu prea pare asa rea, defapt, chiar e buna. Scap de nebunii astia, o sa fiu noua eleva ciudata, si poate o sa am noroc si profesorii o sa fie mai sanatosi.
In fine, ar trebuie sa ma culc, maine am multe de impachetat. Off, in sfarsit o sa scap, credeam ca o sa trebuiasca sa stau pana la optisprezece ani cu ei. Pe dracu.
Imi indepartez orice gand si orice idee, punandu-ma in pat, la scurt timp adormind.

Ehh, cam atat T.T, stiu ca e putin, iar descrierea e plecata pe luna, demo, sper sa devin cat mai buna :), sau macar sa fac ceva ce merita citit :))

[BloodyInnocence]

Hey, totul se rezuma la o idee aparuta intr-o clipa de nebunie sau o ora de somn. Asa ca nu e nimic rau in asta;)
Mananci cuvinte si litere si ai multe greseli de tastare, dar asta este ceva care ar trebui sa te preocupe cel mai putin.
Descrierea este intr-adevar dusa, dar cel mai rau ma deranjeaza vocabularul pe care il folosesti si modul in care povestesti. Inteleg ca vrei sa ii exprimi personalitatea de fata rebela si gotica si suferinda si neinteleasa de lumea din jur insa trebuie sa ti cont ca pot sa faci asta descriind-o. este mai greu sa scrii la persoana intai, dar nu este imposibil. incearca sa nu mai folosesti atatea puncte de suspensi si ca atunci cand povestesti sa nu inspiri celui care citeste superficialitatea cu care personajul tau povesteste. este ca si cum ii pasa prea putin de ceea ce povesteste si o face intr-o asa maniera incat nu atrage cititorul.
A, si atunci cand vorbesti despre alte personaje incearca sa nu le incurci numele. De ex prietena ei o intreaba daca l-a batut pe Kira si ea spune ca nici nu stie cine este Daniel. So... doua nume pentru un singur personaj sau ea nici nu asculta ceea ce spune prietena ei si se gandeste la alt personaj?

[Me_Samy]

Buna! Uite am trecut si eu pe aici si am vrut sa citesc ficul tau.. Eh.. si eu am un fic provenit dintr-un vis... E o idee buna si originala, dar structura capitolului ...nu prea e ... satisfacatoare ca sa spun asa.. Si uite de ce ma refer la structura capitolui. Pui cam multe puncte de suspensie si mie acest lucru mi-a indicat faptul ca personajul nu a avut chef sa isi descrie viata... si limbajul este prea plin de -"mdeah, nah,eh" Stiu ca incerci sa creezi un personaj nepasator, dar nu incerca sa devii nepasatoare fata de cititorii tai. Descrierea- ai recunoscut si tu ca este cam plecata dar nu este nimic daca mai spun odata, sa-ti intre la cap pentru data viitoare. Este un fic bun si sunt sigura ca vei evolua. La revedere si mult succes! \@_@/