01-03-2010, 09:37 PM
Deci... sunt noua pe aici si am inceput o colaborare cu Circus.Doll. Fiecare dintre noi va posta cate un capitol:D Vreau sa-mi spuneti ce v-a placut si ce nu va placut. Ce am gresit ca sa pot corecta:D
Un nou inceput
Pe podeaua manjita cu cenusa de la o blana arsa cu o saptamana in urma, zace un corp ce pare a fi a unui inger inert cazut din cer. Langa capul ingerului statea aruncat un ghiozdan de culoarea ciresului inflorit in cel mai fertil an. Afara, toate persoanele isi vedeau de treaba lor, neobservand ca… ceva nu este in regula in aceasta lume... in ultimul timp tot mai multe persoane incepeau sa dispara fara un motiv anume. Doar unii erau alesi pentru a infrunta cruntul adevar care este mereu ascuns de oamenii inocenti. ,,Ei" sunt cele mai brutale persoane care puteau trai pe aceasta planeta... dar totusi cele in care poti avea cea mai multa incredere. Ascunsi in intunericul noptii ei distrug perfidele creaturi ale noptii, aparand astfel fiecare pesoana care calca pe acest pamant... ,,Ei"... sunt Vanatorii. O liga speciala de barbati si femei recrutati pe baza abilitatilor fizice si intelectuale pe care le poseda pentru a distruge singura amenintare pentru rasa umana... Vampirii. Creaturi cu colti ascutiti si puteri supraomenesti... stapani ai intunericului, care se lasa odata cu mirificul apus ce ascunde soarele in adancul pamantului. Luna le este mama, iar stelele frati. Fiecare vampir nascut in momentul in care astrul atinge centrul cerului, poseda la inceput o aura care scade pe masura ce ascestia imbatranesc ferindu-I de Vanatori, care au acel al saselea simt ce permite interceptarea acelei aure care reprezinta un blestem pentru vampiri si o binecuvantare pentru toti ceilalti...
Ingerul isi misca usor mana, semanand cu miscarile unei lebede si se sprinjina in ea pentru a se putea ridica. La o prima vedere, ai zice ca o binecuvantare, dar ochii de culoarea sangelui proaspat, tradeaza o mare amenintare. Soarele incepe sa rasara si culoarea ochilor se dilata trasnsformand rosul trandafiriu intr-un mov slab. Fata se indreapta spre geam si observa ascensiunea astrului pe cerul infinit. Ofteaza scurt si merge sa-si schimbe hainele, dupa care ia ghiozdanul si iese pe usa.†Deci, un nou inceput...†isi spuse fata, cu un zambet discret pe fata.
Pe trotuarele ce se aflau de o parte si de alta a strazilor pline de masini zgomotoase, putini oameni le ocupau. O plapuma de frunze roscat- galbui acopera pavajul, facandu-l invizibil.Pe poarte liceului Sara, multi elevi se grabeau catre clasele inghesuite, supravegheata mai mereu de profesori. Deasupra intrarii elevilor este scrisa o mica fraza: “Arta este viata si viata este arta,,. Ingerul da amuzata din cap si paseste inauntru gandindu-se,†Daca viata este arta...ar insemna ca nimic valoros numai e pe lumeâ€.
Pe coridoare, liceenii misuna ca mustele. Fata se uita dezgustata la un cuplu aflat dupa un colt cum se sarutau “ Dragostea... un lucru atat de fragil si atat de usor de distrus... De-a dreptul inutilaâ€. Merge mai departe si intra intr-o clasa, asezandu- se intr-o banca aflata la mijlocul clasei. Nici nu trec cateva minute si un baiat cu parul argintiu se opreste in fata bancii. Expresia acestuia se schimba intr-o privire dezaprobatoare si pune ghiozdanul pe banca.
-Locul asta este ocupat si tu nu pari a fi de la scoala noastra. spuse putin rastit baiatul cu parul neobisnuit.
Fata il examina timp de cateva secunde. Un sentiment cunoscut ii fulgera tot corpul... un sentiment care I se trezea in momente in care ura si pofta de sange ii controleaza mintea, inunecand rationalitatea si ascutind simturile. URA, un sentiment puternic care de obicei, nu este declansat doar de la o simpla privire si un simplu schimb de vorbe.
-Imi pare rau... Sau stai, nu-mi pare. Nu vad sa scrie numele tau pe banca, asa ca pot sa stau aici. Iar profii nu ma pot muta... listele nu s-au facut inca, deci am mana libera sa stau unde vreau. A zis fata, replicand foarte dur la vorbele argintiului.
-Crede- ma ca nu ma vrei ca dusman...
-A.... nu? Mai ramane de vazut...
Un ultim schimb de priviri si baiatul se aseaza in ultima banca aflata in apropierea ferestrei. Pe cer, nori grei incep sa se formeze, anuntand o vreme ce nu aduce vesti bune... vreme ce marcheaza inceputul unui razboi de care ar putea depinde soarta tuturor.
Vom posta capitole noi din trei in trei comuri:P
Un nou inceput
Pe podeaua manjita cu cenusa de la o blana arsa cu o saptamana in urma, zace un corp ce pare a fi a unui inger inert cazut din cer. Langa capul ingerului statea aruncat un ghiozdan de culoarea ciresului inflorit in cel mai fertil an. Afara, toate persoanele isi vedeau de treaba lor, neobservand ca… ceva nu este in regula in aceasta lume... in ultimul timp tot mai multe persoane incepeau sa dispara fara un motiv anume. Doar unii erau alesi pentru a infrunta cruntul adevar care este mereu ascuns de oamenii inocenti. ,,Ei" sunt cele mai brutale persoane care puteau trai pe aceasta planeta... dar totusi cele in care poti avea cea mai multa incredere. Ascunsi in intunericul noptii ei distrug perfidele creaturi ale noptii, aparand astfel fiecare pesoana care calca pe acest pamant... ,,Ei"... sunt Vanatorii. O liga speciala de barbati si femei recrutati pe baza abilitatilor fizice si intelectuale pe care le poseda pentru a distruge singura amenintare pentru rasa umana... Vampirii. Creaturi cu colti ascutiti si puteri supraomenesti... stapani ai intunericului, care se lasa odata cu mirificul apus ce ascunde soarele in adancul pamantului. Luna le este mama, iar stelele frati. Fiecare vampir nascut in momentul in care astrul atinge centrul cerului, poseda la inceput o aura care scade pe masura ce ascestia imbatranesc ferindu-I de Vanatori, care au acel al saselea simt ce permite interceptarea acelei aure care reprezinta un blestem pentru vampiri si o binecuvantare pentru toti ceilalti...
Ingerul isi misca usor mana, semanand cu miscarile unei lebede si se sprinjina in ea pentru a se putea ridica. La o prima vedere, ai zice ca o binecuvantare, dar ochii de culoarea sangelui proaspat, tradeaza o mare amenintare. Soarele incepe sa rasara si culoarea ochilor se dilata trasnsformand rosul trandafiriu intr-un mov slab. Fata se indreapta spre geam si observa ascensiunea astrului pe cerul infinit. Ofteaza scurt si merge sa-si schimbe hainele, dupa care ia ghiozdanul si iese pe usa.†Deci, un nou inceput...†isi spuse fata, cu un zambet discret pe fata.
Pe trotuarele ce se aflau de o parte si de alta a strazilor pline de masini zgomotoase, putini oameni le ocupau. O plapuma de frunze roscat- galbui acopera pavajul, facandu-l invizibil.Pe poarte liceului Sara, multi elevi se grabeau catre clasele inghesuite, supravegheata mai mereu de profesori. Deasupra intrarii elevilor este scrisa o mica fraza: “Arta este viata si viata este arta,,. Ingerul da amuzata din cap si paseste inauntru gandindu-se,†Daca viata este arta...ar insemna ca nimic valoros numai e pe lumeâ€.
Pe coridoare, liceenii misuna ca mustele. Fata se uita dezgustata la un cuplu aflat dupa un colt cum se sarutau “ Dragostea... un lucru atat de fragil si atat de usor de distrus... De-a dreptul inutilaâ€. Merge mai departe si intra intr-o clasa, asezandu- se intr-o banca aflata la mijlocul clasei. Nici nu trec cateva minute si un baiat cu parul argintiu se opreste in fata bancii. Expresia acestuia se schimba intr-o privire dezaprobatoare si pune ghiozdanul pe banca.
-Locul asta este ocupat si tu nu pari a fi de la scoala noastra. spuse putin rastit baiatul cu parul neobisnuit.
Fata il examina timp de cateva secunde. Un sentiment cunoscut ii fulgera tot corpul... un sentiment care I se trezea in momente in care ura si pofta de sange ii controleaza mintea, inunecand rationalitatea si ascutind simturile. URA, un sentiment puternic care de obicei, nu este declansat doar de la o simpla privire si un simplu schimb de vorbe.
-Imi pare rau... Sau stai, nu-mi pare. Nu vad sa scrie numele tau pe banca, asa ca pot sa stau aici. Iar profii nu ma pot muta... listele nu s-au facut inca, deci am mana libera sa stau unde vreau. A zis fata, replicand foarte dur la vorbele argintiului.
-Crede- ma ca nu ma vrei ca dusman...
-A.... nu? Mai ramane de vazut...
Un ultim schimb de priviri si baiatul se aseaza in ultima banca aflata in apropierea ferestrei. Pe cer, nori grei incep sa se formeze, anuntand o vreme ce nu aduce vesti bune... vreme ce marcheaza inceputul unui razboi de care ar putea depinde soarta tuturor.
Vom posta capitole noi din trei in trei comuri:P