10-03-2010, 07:44 PM
Mi-a venit inspiratia! Incepusem sa ma plictisesc. Sper sa va placa! Astept critici si comentari.
Disclamer:Nu detin nici un personaj din anime-ul/manga-ul Naruto(inafara de cele creata de mine, desigur), create de Masashi Kishimoto si nu fac profit de pe urma personajelor/intamplarilor.
Cap 1: Amintiri..
De ce timpul trece pe langa noi nepasator? De ce destinul nu il poti schimba? Mii de intrebari la care nu am raspuns. Mii de raspunsuri care sunt cautate si nu sunt gasite. Stiti cum e atunci cand iubesti si suferi? Daca nu, inseamna ca nu ati iubit cu adevarat. Eu am iubit si mai iubesc. Eu inca sufar si plang.
Va aduceti aminte locul primului sarut, prime-I imbratisari, primului zambet si prime-I priviri? Eu imi aduc aminte totul, nu pot uita acele clipe in care inima mea batea aproape iesind din piept. E adevarat ca primul sarut nu l-am avut si poate nu o sa-l am, dar sper , visez si imi doresc sa vina ziua aceea. Ziua in care il voi revedea, in care ii voi rosti numele fara sa ma gandesc ca totul e iluzie. Ochi negri, plini de razbunare si suferinta, in care te pierzi, parul ca abanosul, pielea albicoasa si zambetul ascuns sunt unice. Sunt ale lui, ale lui Sasuke. Brunetul care nu a fost nici-o-data al meu, brunetul nepasator si rece. “Prima iubire nu se uita nici-o-data.†Cred in zicala asta. Doar ca la mine prima iubire e si ultima. Parul scurt si roz, ochi verzi ca iarba de dimineata picurata cu roua si pielea rozalie. Zambetul mereu sincer, lacrimile mereu dureroase si privirea mereu cufundata in amintiri. Asta sunt eu! Sakura Haruno, o fata bleaga ce spera ca intr-o zi isi va revedea demonul.
Dormeam afundata in abisul intunecat al viselor cand, de odata, aud zgomotul galagios al ceasului. Imi trec mana peste buze si simt ca sunt crapate. Ma ridic in picioare si caut cu privirea in camera luminoasa papuci. Plec spre baie dand la o parte totul din calea mea, carti, caiete, chiar si ursuleti de plusi. Ma uit in oglinda si imi vad chipul. Buzele era crapate, cearcanele immense, rimelul care il avusesem seara trecuta pe gene acum era intins din cauza lacrimilor pe obraji rosiatici. Parul imi era ravasit de parca trecuse furtuna. Imi i-au lenjeria intima si ma bag sub dusul calduros. Picarurile apei cadeau pe pielea mea fina . Dupa un sfert de ora ies de sub dus si imi usuc parul. Ma imbrac intr-un trening roz si ma intorc in camera mea. Arata de parca trecuse uraganul. Totul era ravasit, uitat de lume, pot spune. Singurul lucru care era la locul lui era poza lui Sasuke , cu mine si Naruto intr-un parc imbratisati. Zambesc la vederea pozei si ma apuc sa fac ordine in dormitor. Dupa o ora camera arata ca noua. Cobor scarile si ajung in bucatarie. Imi prepar micul de-jun si ma asez pe canapeua de culoarea norisorilor. Aud cum cineva suna la soneria casei mele asa ca ma duc sa deschid. Cine putea fi la ora 10:34?
-Sakuraaa, deschide! Sunt Hinata, deschide ca sparg usa si nu vrei asta.
-Acum, nu mai tipa, stai sa gasesc cheia.
Uitasem ca trebuia sa fac curat in toata casa nu numai in camera mea.
-Multumesc lui Dumnezeu ca ai deschis. Ningee afara. Tu vezi ca imi tremura tot corpul. A si ca sa nu mai mentionez Naruto m-a frecat cu zapada.
-A chiar ninge? Nu ma intereseaza ca ai inghetat. Ce cauti la ora asta in casa mea?
-Pai am venit sa te scot afara…..si……din cate vad sa tea jut la curatenie.
Am bufnit in ras cand am auzit-o spunand asta. Am lasat castronul pe masuta de cafea si i-am dat Hinatei manusi de cuaratenie si un sort.
-Daca tu vrei, sa incepem! Zic eu cu un zambet micut.
Curatenia a durat in jur de 2 ore. Dup ace am terminat cu haosul din casa am urcat scarile sa ma schimb. M-am imbracat intr-un costum de schi negru si am plecat afara.
Zapada alba se asternuse peste tot orasul. Acoperisurile caselor erau acoperite de omatul matasos. Imi facea placere sa aud scartaitul omatului cand calcam peste acesta. Fulgii micuti cadeau din cer si dadeau un aspect magic cartierului meu.
Mergeam nebagand-o in-seama pe Hinata care povestea ceva si ii raspundeam doar cu un simplu “Da “ sau “Nuâ€. In timp ce eram atenta la apartamentul lui Sasuke in care nu mai locuia nimeni, doar praful ce se asternuse peste mobila, cred, Naruto m-a runcat in zapada . A inceput sa rada si sa arunce cu bulgari de zapada in mine si Hinata. Pana la urma ne-am ridicat in picioare l-am luat la bataie pe blondin. Avea ochi albastri ca cerul senin, pilea bronzata si parul ca spicul de grau. La 17 ani se purta ca la 2. Era haios, jucaus si nebun dupa petreceri. Hinata avea parul mov inchis cu nuante brunette, pielea ca zapada si ochi de un gri sters. Era timida si inebunita dupa Naruto, mai era si ceea mai buna prietena a mea. Dupa o bulgareala zdravana am intrat toti la mine in casa .
-Cine vrea ciocolata calda? Plus frisca cu ciresica in varf!
-Buna idée, vreu eu!
-Si eu…..
Am pregatit cicolata calda sin e-am pus toti in jurul semineului din living. Aprinsesem focul. Ardea la fel ca iubirea mea pentru Sasuke. Imi doream asa de mult sa fie si el acolo, sa ma stranga in brate, sa rada la glumele proaste ale lui Naruto si sa ma sarute.
Doream, e adevarat. Dar ce altceva puteam face? Decat asta. Puteam decat sa imi aduc aminte cum arata sis a imi fac iluzii ca intr-o zi va aparea .
Disclamer:Nu detin nici un personaj din anime-ul/manga-ul Naruto(inafara de cele creata de mine, desigur), create de Masashi Kishimoto si nu fac profit de pe urma personajelor/intamplarilor.
Cap 1: Amintiri..
De ce timpul trece pe langa noi nepasator? De ce destinul nu il poti schimba? Mii de intrebari la care nu am raspuns. Mii de raspunsuri care sunt cautate si nu sunt gasite. Stiti cum e atunci cand iubesti si suferi? Daca nu, inseamna ca nu ati iubit cu adevarat. Eu am iubit si mai iubesc. Eu inca sufar si plang.
Va aduceti aminte locul primului sarut, prime-I imbratisari, primului zambet si prime-I priviri? Eu imi aduc aminte totul, nu pot uita acele clipe in care inima mea batea aproape iesind din piept. E adevarat ca primul sarut nu l-am avut si poate nu o sa-l am, dar sper , visez si imi doresc sa vina ziua aceea. Ziua in care il voi revedea, in care ii voi rosti numele fara sa ma gandesc ca totul e iluzie. Ochi negri, plini de razbunare si suferinta, in care te pierzi, parul ca abanosul, pielea albicoasa si zambetul ascuns sunt unice. Sunt ale lui, ale lui Sasuke. Brunetul care nu a fost nici-o-data al meu, brunetul nepasator si rece. “Prima iubire nu se uita nici-o-data.†Cred in zicala asta. Doar ca la mine prima iubire e si ultima. Parul scurt si roz, ochi verzi ca iarba de dimineata picurata cu roua si pielea rozalie. Zambetul mereu sincer, lacrimile mereu dureroase si privirea mereu cufundata in amintiri. Asta sunt eu! Sakura Haruno, o fata bleaga ce spera ca intr-o zi isi va revedea demonul.
Dormeam afundata in abisul intunecat al viselor cand, de odata, aud zgomotul galagios al ceasului. Imi trec mana peste buze si simt ca sunt crapate. Ma ridic in picioare si caut cu privirea in camera luminoasa papuci. Plec spre baie dand la o parte totul din calea mea, carti, caiete, chiar si ursuleti de plusi. Ma uit in oglinda si imi vad chipul. Buzele era crapate, cearcanele immense, rimelul care il avusesem seara trecuta pe gene acum era intins din cauza lacrimilor pe obraji rosiatici. Parul imi era ravasit de parca trecuse furtuna. Imi i-au lenjeria intima si ma bag sub dusul calduros. Picarurile apei cadeau pe pielea mea fina . Dupa un sfert de ora ies de sub dus si imi usuc parul. Ma imbrac intr-un trening roz si ma intorc in camera mea. Arata de parca trecuse uraganul. Totul era ravasit, uitat de lume, pot spune. Singurul lucru care era la locul lui era poza lui Sasuke , cu mine si Naruto intr-un parc imbratisati. Zambesc la vederea pozei si ma apuc sa fac ordine in dormitor. Dupa o ora camera arata ca noua. Cobor scarile si ajung in bucatarie. Imi prepar micul de-jun si ma asez pe canapeua de culoarea norisorilor. Aud cum cineva suna la soneria casei mele asa ca ma duc sa deschid. Cine putea fi la ora 10:34?
-Sakuraaa, deschide! Sunt Hinata, deschide ca sparg usa si nu vrei asta.
-Acum, nu mai tipa, stai sa gasesc cheia.
Uitasem ca trebuia sa fac curat in toata casa nu numai in camera mea.
-Multumesc lui Dumnezeu ca ai deschis. Ningee afara. Tu vezi ca imi tremura tot corpul. A si ca sa nu mai mentionez Naruto m-a frecat cu zapada.
-A chiar ninge? Nu ma intereseaza ca ai inghetat. Ce cauti la ora asta in casa mea?
-Pai am venit sa te scot afara…..si……din cate vad sa tea jut la curatenie.
Am bufnit in ras cand am auzit-o spunand asta. Am lasat castronul pe masuta de cafea si i-am dat Hinatei manusi de cuaratenie si un sort.
-Daca tu vrei, sa incepem! Zic eu cu un zambet micut.
Curatenia a durat in jur de 2 ore. Dup ace am terminat cu haosul din casa am urcat scarile sa ma schimb. M-am imbracat intr-un costum de schi negru si am plecat afara.
Zapada alba se asternuse peste tot orasul. Acoperisurile caselor erau acoperite de omatul matasos. Imi facea placere sa aud scartaitul omatului cand calcam peste acesta. Fulgii micuti cadeau din cer si dadeau un aspect magic cartierului meu.
Mergeam nebagand-o in-seama pe Hinata care povestea ceva si ii raspundeam doar cu un simplu “Da “ sau “Nuâ€. In timp ce eram atenta la apartamentul lui Sasuke in care nu mai locuia nimeni, doar praful ce se asternuse peste mobila, cred, Naruto m-a runcat in zapada . A inceput sa rada si sa arunce cu bulgari de zapada in mine si Hinata. Pana la urma ne-am ridicat in picioare l-am luat la bataie pe blondin. Avea ochi albastri ca cerul senin, pilea bronzata si parul ca spicul de grau. La 17 ani se purta ca la 2. Era haios, jucaus si nebun dupa petreceri. Hinata avea parul mov inchis cu nuante brunette, pielea ca zapada si ochi de un gri sters. Era timida si inebunita dupa Naruto, mai era si ceea mai buna prietena a mea. Dupa o bulgareala zdravana am intrat toti la mine in casa .
-Cine vrea ciocolata calda? Plus frisca cu ciresica in varf!
-Buna idée, vreu eu!
-Si eu…..
Am pregatit cicolata calda sin e-am pus toti in jurul semineului din living. Aprinsesem focul. Ardea la fel ca iubirea mea pentru Sasuke. Imi doream asa de mult sa fie si el acolo, sa ma stranga in brate, sa rada la glumele proaste ale lui Naruto si sa ma sarute.
Doream, e adevarat. Dar ce altceva puteam face? Decat asta. Puteam decat sa imi aduc aminte cum arata sis a imi fac iluzii ca intr-o zi va aparea .