09-10-2010, 01:04 AM
Acesta este primul feu fic. Sper sa fiu criticata ca sa ma pot perfectiona , si acest cap. este scris cu prietena mea cea mai buna ZuZu [criminala in serie :ha: ]. Sper sa va placa:*.
Capitolul 1. Nu te poti ascunde Jessica!
Printre toate florile din gradina bunicii mi-a sarit in ochi un trandafir de culoare rosu aprins. Ma apropii sa il culeg, cand, simt cum niste maini reci imi cuprind mijlocul. Imi intorc repede capul dar nu era nimeni, si nimic. Am luat trandafirul si am intrat in casa. Ma simteam de parca cineva ma urmarea incontinuu, si deja nu mai suportam acest sentiment.Ma indreptam cu pasi marunti spre dormitor si deodata curentul se stinge si simt cum cineva imi atince umarul stang. Trag aer in pept si cand ma intorc curentul revine, dar tot nu era nimeni. Devenea din ce in ce mai ciudat.Eram speriata si ma tot intrebam oare ce se intampla. Obosita si cu toate acestea in gand am adormit. La un moment dat ma trezesc brusc si simt cum temperatura scade pentru cateva secunde. Ma uit la ceas, acesta indica ora 4 dimineata. Fiindca nu mai puteam sa dorm m-am imbracat intr-o rochita verde si am plecat pe plaja.
Ajung pe plaja si ma asez pe nisipul fin, plin de bucati mici de scoici alburii. Tot nu simteam ca sunt singura. Parca cineva m-ar fi urmat tot drumul. Simt nevoia de relaxare asa ca imi dau rochia jos si intru in apa calduta a marii. Simteam valurile involburate cum imi ating trupul si le vedeam cum se izbesc puternic de stancile ascutite de pe margine.
Ies din apa si ma asez din nou pe nisip. Deodata simt cum cineva vine in spatele meu. Ma intorc si vad un baiat cu parul de foc, cu ochii verzi ca smaraldul si obrajii ca doua piersici. Vazandu-l am inceput sa fac pasi inapoi, si din neatentie ma impiedic si cad. El imi spune:
-Scuze, daca te-am speriat. Da-mi voie sa te ajut. Eu sunt David.
- Da..Nu-i nici o problema, murmur eu fara nici un pic de vlaga.
Atunci ma ridic, ma scutur de nisip si il invit la o plimbare pe faleza. El accepta bucuros si indata ce imi iau rochia de jos incepem sa ne plimbam usor in adierea vantului caldut. Ma simt nesigura. Am acelasi sentiment ca inainte, doar ca acum am pe cineva langa mine.
Ma opresc in loc si cad in genunchi. El se asaza langa mine si spune:
- S-a intamplat ceva?
-Nu , sau cel putin asa cred.. Murmur eu in timp ce mi se prelinge o lacrima pe tenul alb ca spuma laptelui.
David se apropie din ce in ce mai mult de buzele mele si mi le cuprinde intr-un sarut lung si pasional. Buimacita de ceea ce mi s-a intamplat il impig si incep sa fug. Acesta ramane acolo si priveste cum ma indepartez din ce in ce mai mult. Obosita de la atata alergat ma opresc si ma asez langa un copac. Dupa ceva timp ma gandesc sa ma duc inapoi acasa. Ma ridic, imi pun rochia pe mine si incep sa alerg spre casa. Ajung in locul cu cele intamplate, dar nu era nici urma de David. Imi continui drumul fara sa mai stau pe ganduri. Cand sa intru in casa observ ca usa de la intrare era deschisa. Intru, incercand sa fiu foarte discreta. Verific toate camerele, nu era nimeni inauntru. Incui usa si blochez toate ferestrele. Ma duc sa fac o baie fierbinte, sa imi limpezesc maintea dupa toate cele intamplate.
Peste douazeci de minute ies din baie si ma duc la telefon sa vorbesc cu prietena mea cea mai buna, Leona.
Ii povestesc cele intamplate iar ea imi spune ca aceste lucruri se intampla cu un rost, si ca mai tarziu o sa aflu care este acela. Inchid telefonul si ma indrept catre dulap pentru a-mi lua ceva de imbracat. Deschid usa cea alba a dulapului si imi aleg niste blugi albastri , un maieu negru si niste bascheti rosii. Ma indrept spre bucatarie cu gandul de a manca ceva. Ajunsa acolo deschid usa gri a frigiderului si cu uimire constat ca nu mai am nimic de mancare. Renunt la ideea aceasta si ma indrept catre sufragerie. Ma asez pe canapeaua de piele maro si incremenesc pentru o secunda. Incep sa ma gandesc la ce imi spusese Leona, dar tot nu imi dadeam seama de ce vroia defapt sa zica. Ma duc la baie pentru a-mi clati fata, ca sa pot constientiza mai bine cele intamplate. Ma intorc pe canapea si incep sa citesc o carte despre fenomene supranaturale. Mi se parea ca ceea ce citesc mi se intampla si mie, fiecare faza, rand pe rand. Vroiam sa scap din aceasta lume. Simteam ca se invarte totul cu mine si din ce in ce pleoapele mi se ingreunau si ma faceau sa ma indrept spre lumea viselor. Oboseala si stresul au pus captura pe mine si de aceea ma indrept spre dormitor pentru a ma culca. In timp ce mergeam cu pasi marunti spre camera se aude o voce:
- Nu te poti ascunde Jessica! Nu cat sunt eu aici!
Capitolul 1. Nu te poti ascunde Jessica!
Printre toate florile din gradina bunicii mi-a sarit in ochi un trandafir de culoare rosu aprins. Ma apropii sa il culeg, cand, simt cum niste maini reci imi cuprind mijlocul. Imi intorc repede capul dar nu era nimeni, si nimic. Am luat trandafirul si am intrat in casa. Ma simteam de parca cineva ma urmarea incontinuu, si deja nu mai suportam acest sentiment.Ma indreptam cu pasi marunti spre dormitor si deodata curentul se stinge si simt cum cineva imi atince umarul stang. Trag aer in pept si cand ma intorc curentul revine, dar tot nu era nimeni. Devenea din ce in ce mai ciudat.Eram speriata si ma tot intrebam oare ce se intampla. Obosita si cu toate acestea in gand am adormit. La un moment dat ma trezesc brusc si simt cum temperatura scade pentru cateva secunde. Ma uit la ceas, acesta indica ora 4 dimineata. Fiindca nu mai puteam sa dorm m-am imbracat intr-o rochita verde si am plecat pe plaja.
Ajung pe plaja si ma asez pe nisipul fin, plin de bucati mici de scoici alburii. Tot nu simteam ca sunt singura. Parca cineva m-ar fi urmat tot drumul. Simt nevoia de relaxare asa ca imi dau rochia jos si intru in apa calduta a marii. Simteam valurile involburate cum imi ating trupul si le vedeam cum se izbesc puternic de stancile ascutite de pe margine.
Ies din apa si ma asez din nou pe nisip. Deodata simt cum cineva vine in spatele meu. Ma intorc si vad un baiat cu parul de foc, cu ochii verzi ca smaraldul si obrajii ca doua piersici. Vazandu-l am inceput sa fac pasi inapoi, si din neatentie ma impiedic si cad. El imi spune:
-Scuze, daca te-am speriat. Da-mi voie sa te ajut. Eu sunt David.
- Da..Nu-i nici o problema, murmur eu fara nici un pic de vlaga.
Atunci ma ridic, ma scutur de nisip si il invit la o plimbare pe faleza. El accepta bucuros si indata ce imi iau rochia de jos incepem sa ne plimbam usor in adierea vantului caldut. Ma simt nesigura. Am acelasi sentiment ca inainte, doar ca acum am pe cineva langa mine.
Ma opresc in loc si cad in genunchi. El se asaza langa mine si spune:
- S-a intamplat ceva?
-Nu , sau cel putin asa cred.. Murmur eu in timp ce mi se prelinge o lacrima pe tenul alb ca spuma laptelui.
David se apropie din ce in ce mai mult de buzele mele si mi le cuprinde intr-un sarut lung si pasional. Buimacita de ceea ce mi s-a intamplat il impig si incep sa fug. Acesta ramane acolo si priveste cum ma indepartez din ce in ce mai mult. Obosita de la atata alergat ma opresc si ma asez langa un copac. Dupa ceva timp ma gandesc sa ma duc inapoi acasa. Ma ridic, imi pun rochia pe mine si incep sa alerg spre casa. Ajung in locul cu cele intamplate, dar nu era nici urma de David. Imi continui drumul fara sa mai stau pe ganduri. Cand sa intru in casa observ ca usa de la intrare era deschisa. Intru, incercand sa fiu foarte discreta. Verific toate camerele, nu era nimeni inauntru. Incui usa si blochez toate ferestrele. Ma duc sa fac o baie fierbinte, sa imi limpezesc maintea dupa toate cele intamplate.
Peste douazeci de minute ies din baie si ma duc la telefon sa vorbesc cu prietena mea cea mai buna, Leona.
Ii povestesc cele intamplate iar ea imi spune ca aceste lucruri se intampla cu un rost, si ca mai tarziu o sa aflu care este acela. Inchid telefonul si ma indrept catre dulap pentru a-mi lua ceva de imbracat. Deschid usa cea alba a dulapului si imi aleg niste blugi albastri , un maieu negru si niste bascheti rosii. Ma indrept spre bucatarie cu gandul de a manca ceva. Ajunsa acolo deschid usa gri a frigiderului si cu uimire constat ca nu mai am nimic de mancare. Renunt la ideea aceasta si ma indrept catre sufragerie. Ma asez pe canapeaua de piele maro si incremenesc pentru o secunda. Incep sa ma gandesc la ce imi spusese Leona, dar tot nu imi dadeam seama de ce vroia defapt sa zica. Ma duc la baie pentru a-mi clati fata, ca sa pot constientiza mai bine cele intamplate. Ma intorc pe canapea si incep sa citesc o carte despre fenomene supranaturale. Mi se parea ca ceea ce citesc mi se intampla si mie, fiecare faza, rand pe rand. Vroiam sa scap din aceasta lume. Simteam ca se invarte totul cu mine si din ce in ce pleoapele mi se ingreunau si ma faceau sa ma indrept spre lumea viselor. Oboseala si stresul au pus captura pe mine si de aceea ma indrept spre dormitor pentru a ma culca. In timp ce mergeam cu pasi marunti spre camera se aude o voce:
- Nu te poti ascunde Jessica! Nu cat sunt eu aici!
:chuu: :bye: LoVe, MoTzY !!