The life of a male prostitute (yaoi,shounen ai and normal couples)

[Lithium-Angel]

yeah..i know...don't worry..he will get it back soon enough...
guys..i am really sorry..i can't seem to cope with all the commas....i mean...come on!!!
am avut o saptamana ingrozitoare si sunt deprimata din cauza olimpiadei la engleza asa ca va rog sa ma iertati pentru timpul cat a trecut si pentru eventualele greseli.
a more intensive week se observa la orizont..sper sa va placa...
Saruscha27, sper ca de acum sa iti fie mult mai usor sa citesti acest fic si mi-ar placea sa citesc in continuare comentariile tale. mi-am setat wordul pe romanian dar nu am folosit diacritice..as muri inainte sa le pun pe toate.


A opta dilema: Hideki are iubita??


Inca de cand Hideki s-a intors la club, lucruri au luat o intorsatura ciudata. Argintiul parea sa se simta incomod si lipsit de ocupatie pe intreaga perioada a zilei, dornic sa se intoarca la centru si sa isi petreaca ziua alaturi de copiii de acolo. Hiroki incerca pe cat de mult posibil sa il faca sa se simta bine si sa nu se plictiseasca dar nu reusea. Hideki obisnuia sa isi petreaca toata ziua lucrand si acum nu avea nimic de facut.
Noaptea amandoi se culcau in acelasi pat dar intr-un mod ciudat, dimineata, Hiroki ajungea sa il imbratiseze complet pe argintiu, sa isi strecoare piciorul drept intre picioarele lui Hideki si sa il inconjoare cu celalalt.
De obicei, Hideki se trezea inainte movaliului si incepea sa se joace in parul lui, dar se oprea de indata ce adolescentul incepea sa clipeasca din ochi si sa se dezmeticeasca. Pe zi, petreceau cel putin patru ore impreuna insa chiar si asa, Hiroki nu se simtea deloc mai apropiat de el.
Ca de obicei, Hideki pleca in jurul orei doua si se ducea la centru. Trebuia sa faca cel putin doua vizite medicale pe saptamana si asta nu ii placea deloc movaliului.
De fiecare data cand argintiul pleca la centru, se intorcea mirosind a parfum de femeie si zambea intr-un mod destul de ciudat. Lucrurile astea nu il impiedicau din a se da si la movaliu.
Mana lui o atingea cu blandete pe cea a lui Hiroki si uneori o ridica aproape de buze pentru a o saruta.
- Stii, chestia asta incepe sa ma enerveze, a recunoscut in cele din urma movaliul tragandu-si mana din palma argintiului.
- Ce anume?
- Nimic. Las-o balta, a murmurat Hiroki urcand in camera lui.
S-a asezat pe pat si si-a acoperit trupul cu una dintre paturile din preajma dupa care a oftat adanc. Usa de la camera s-a deschis si Hideki s-a sprijinit de tocul ei si a continuat sa il priveasca pe movaliu. Nu prea intelegea de ce se comporta oarecum detasat fata de el dar era hotarat sa ia lucrurile pas cu pas.
- Hei, s-a intamplat ceva? a intrebat brusc facandu-l pe Hiroki sa se sperie. A tresarit dar s-a calmat rapid, de indata ce l-a observat pe argintiu. Nu i-a raspuns, i-a evitat privirea si a continuat sa stea intins in pat.
Hideki s-a apropiat de el si s-a asezat pe marginea patului dupa care s-a aplecat peste baiat si l-a sarutat pe obraz. Hiroki nu a zambit ci doar si-a inchis ochii si s-a prefacut ca se duce la culcare.
Argintiul nu l-a lasat in pace, i-a prins barbia cu degetele de la mana dreapta dupa care l-a sarutat cu forta, si-a strecurat limba in gura lui si chiar l-a muscat de buza de jos.
- Ce naiba crezi ca faci? Lasa-ma..., a incercat sa se indeparteze de el dar argintiul l-a trantit pe pat si s-a urcat deasupra lui dupa care a inceput sa il atinga intr-un mod indecent. Desi era suparat nu isi putea opri trupul din a simti toate acele senzatii minunate si din a geme.
- De ce esti suparat? a intrebat Hideki foarte sincer. Chiar nu intelegea de ce movaliul se comporta asa si de ce il respinge.
- Nu ai intelege...acum lasa-ma sa plec...
- Dar nu vreau. Lasa-ma sa te sarut.
Nu a asteptat aprobarea, pur si simplu l-a sarutat cu toata forta avand grija sa il faca sa se simta bine. Cateva secunde mai tarziu, Hiroki l-a strans in brate si s-a lasat prada atingerilor lui. Inima ii batea cu putere si incepea sa se simta usor ametit si era numai vina lui Hideki.
Degetele argintiului il atingeau pe piept si se jucau cu sfarcurile lui, coborau pe abdomen si se opreau exact intre picioarele adolescentului dupa care masau usor acea zona. Era gata sa il lase pe Hideki sa continue, dar a mirosit parfumul de femeie de pe hainele lui si s-a infuriat. L-a impins, apoi si-a aranjat hainele pe el si s-a apropiat de usa pentru a iesi.
- Nu cred ca e frumos sa faci asta.
- La ce te referi? Privirea de pe chipul argintiului era de suprindere dar si dezamagire. De fiecare data cand incerca sa il sarute pe Hiroki si sa il faca sa se simta mai bine, nu reusea decat sa ajunga pana aproape de zona lui sensibila dupa care era dat la o parte si respins.
- Data viitoare cand treci la urmatoarul partener de pat, ai grija sa iti schimbi hainele. Inca mirosi a parfum de femeie, s-a rastit adolescentul la el inainte de a deschide usa si a o tranti dupa ce a iesit.
Hideki s-a trantit pe spate si a oftat dupa care s-a lovit cu palma peste frunte si a injurat. A fost prins intr-o situatie deloc placuta si se ura un pic pentru asta.
De fiecare data cand se ducea la centru, Hagu i se arunca in brate si facea tot posibilul pentru a il saruta. Se fastacea in preajma lui si il imbratisa mereu, cateodata ,cand statea pe scaun, se apropia de el si se apleca numai pentru a i se putea vedea decolteu. Cum putea sa nu miroasa a parfum de femeie cand Hagu se agata de el ca o mata in calduri?
Cateva minute mai tarziu, a coborat la parter si l-a gasit pe Hiroki vorbind cu Roro. Cand s-a asezat langa el, movaliul l-a evitat si s-a mutat putin mai departe.
- Roro, chiar lucram aici?
- Ce vrei sa spui?
- Sunt plictisit. Nu ma pricep la servit bautura si cu siguranta nu o fac nici pe dadaca cu cei ce locuiesc aici. Uneori, cred ca de fapt ma mintiti cand imi spuneti ca lucrez ca barman, a recunoscut argintiul in timp ce vorbea pe un ton stins, plictisit si suparat.
Blondul a inceput sa clipeasca rapid si dupa ce a inghitit in sec, a incercat sa il pacaleasca pe Hideki cu un zambet dar nu i-a reusit. Argintiul se uita in continuare la el asteptand un raspuns.
Kanon a deschis usa de la birou si i-a facut semn lui Roro. L-a anuntat ca are o programare si ca trebuie sa plece. Exact cand era gata sa deschida usa de la intrare, Hideki a oftat din nou si i-a zis.
- Stii, cred ca mi-ar fi greu sa revin la viata asta. Nu mai pot pentru ca nu imi amintesc. De ce nu renunti si tu, Roro? Sunt destui aici pentru a ii satisface pe clienti.
Spusele argintiului l-au facut pe blond sa ramana blocat in dreptul usii, pe Kanon sa scape telefonul din mana si pe Hiroki sa se uite inspaimantat la el.
- Ce...ce vrei...sa ...ce vrei sa spui? s-a balbait Roro incercand sa se prefaca ca nu a a auzit bine.
- Poate ca sunt amnezic dar nu sunt prost. Crezi ca nu imi dau seama ce inseamna „programare”? Nimeni nu poate avea atatea programari pe zi. E in regula, a oftat ridicandu-se de pe scaun. Presupun ca din cauza asta ma simt atat de plictisit acum, mi-am pierdut ocupatia principala, a continuat pe acelasi ton apropiindu-se de scarile ce duceau spre etaj. Va rog sa nu ma tratati cu manusi, daca sunteti prietenii mei atunci fiti cinstiti cu mine.
Zambetul fals de pe chipul lui aproape l-a facut pe Roro sa se simta ca un nemernic. A incercat sa ii ascunda adevarul despre ce facea acolo si cauta cele mai stupide scuze pentru a motiva plecarile celor ce locuiau acolo insa asta il ranea mai mult pe Hideki. Kanon il privea pe argintiu inca cu resentiment, dar trebuia sa recunoasca ca desi cei doi Hideki semanau mult, cel de acum era mult mai adorabil si mai deschis la conversatii. La fel ca si iubitul sau, isi dorea ca baiatul sa isi recapate memoria treptat pentru a se putea ajusta la viata pe care o ducea. Ii era frica ca daca isi aminteste totul brusc, se va reintoarce la atitudinea lui rautacioasa si va uita sa mai vorbeasca cu cei din jur.
De indata ce a descoperit ca Hideki cunoaste adevarul despre slujba lui, Hiroki s-a grabit sa ajunga la etaj si sa il prinda pe baiat. L-a strans de mana si a refuzat sa ii dea drumul.
- Hideki, daca stii despre asta...atunci..., nu a apucat sa termine fraza pentru ca argintiul i-a zambit si i-a aratat incheietura mainii.
- Te referi la taieturi? Hagu mi-a spus ce inseamna. Dar nu mai fac asta. Pur si simplu, nu simt nevoia. Se pare ca pierderea memoriei imi foloseste la ceva. Oricum..., s-a oprit din vorbit si s-a asezat pe fotoliu. Privirea lui avea un strop de raceala si parea sa fie enervat.
Hiroki s-a asezat in fata lui stand pe vine si i-a pus mainile pe genunchi dupa care i-a cautat cu privirea ochii. Argintiul nu se simtea bine si oricine isi putea da seama.
- Tu...tu nu ai programari? a intrebat brusc uitandu-se direct in ochii movaliului.
Hiroki a facut ochii mari cat cepele dupa care a inlemnit complet. Inca de cand a ajuns acolo, nu i s-a cerut niciodata sa faca lucrurile alea si nici nu i-a trecut prin cap sa se apuce de prostitutie. Singurul moment in care a pomenit de o astfel de posibilitate, cand s-a oferit sa invete, a fost atunci cand a dorit sa il faca pe Hideki sa il atinga si sa se apropie de el. S-a simtit dezgustat cand argintiul a mentionat de asta insa ii parea mai mult rau ca acesta are parerea asta urata despre el.
S-a ridicat imediat si s-a indreptat spre usa. Chipul ii era complet inrosit si lacrimile erau gata sa ii curga pe obraji dar s-a abtinut. Nu putea plange in fata lui Hideki.
Argintiul a observat imediat schimbarea de atitudine a movaliului si a realizat ca nu a fost tocmai cea mai buna intrebare pe care putea sa o puna. Desi si-ar fi dorit sa il opreasca, a continuat sa stea pe fotoliul si doar l-a privit cum iese trist din camera.
A doua zi, desi nu avea programare pentru consultatie, argintiul s-a dus la centru si a salutat-o pe Hagu.
- Ka...adica, Hideki. Cat ma bucur ca ai venit.
- Stiu, Hagu. Si mie mi-e greu sa raspund la Hideki, doar m-am obisnuit cu Kappei. Ce mai faci?
- Sunt oarecum surprinsa ca ai venit aici. Nu ai consultatie azi.
- Eh? Nu pot sa vin decat daca e o chestie medicala? s-a bosumflat argintiul in timp ce se aseza pe scaunul din sala.
Hagu s-a asezat langa el si a inceput sa ii mangaie parul. S-a prefacut ca se uita la rana de la ceafa, care incepea sa prinda coaja, si a suflat usor in directia gatului baiatului. Hideki a ridicat o sprinceanu si s-a uitat cu coada ochiului la ea dupa care a zambit ironic.
Se astepta la o astfel de reactie, nu era deloc surprins doar putin dezamagit. Roscata a decis sa avanseze putin asa ca s-a ridicat de langa el si s-a asezat direct in bratele lui. L-a inceput, baiatul i-a facut pe plac si si-a pus mainile pe mijlocul ei dupa care a continuat sa ii zambeasca. Hagu l-a sarutat si a incercat sa isi strecoare limba in gura lui dar argintiul a prins-o de maini si a indepartat-o.
- Imi pare rau, Hagu, dar se pare ca nu te gasesc atractiva. Daca ma scuzi, trebuie sa plec, a zambit Hideki ridicandu-se brusc de pe scaun. A asezat-o pe scaunul pe care a stat el dupa care s-a indreptat spre usa. I-a facut cu mana inainte de a o deschide si a continuat pana cand aproape a inchis-o.
Argintiul si-a lipit spatele de usa de la intrarea in cladirea centrului si a oftat adanc. Se parea ca totul merge impotriva lui. Nu gasea nimic atractiv la o femeie, putea sa o sarute ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat insa in preajma movaliului, inima sa incepea sa tresara usor si agitatia sa puna stapanire pe el.
S-a intors la club, hotarat sa isi ceara scuze de la Hiroki. L-a gasit la el in camera, uitandu-se, ca intotdeauna, pe fereastra.
- Buna ziua, Hiro, a inceput pe un ton incet si dulce pentru a nu il speria sau supara. Ce faci?
- Mda, buna. Astept sa imi vina o „programare”, a mormait movaliul pe un ton sceptic si ironic incercand sa ii dea de inteles argintiului ca inca e suparat pe el.
- Atunci...pot fi eu programarea ta? a intrebat amuzat in timp ce si-a lins buza de jos. Hainele de pe movaliul il prindeau minunat si i se puteau vedea formele fundului in pantalonii stramti pe care ii purta.
- Foarte amuzant!! a tipat inapoi la argintiu. Urechile lui erau rosii si numai faptul ca Hideki a pus intrebarea aia il facea sa se simta jenat, nerabdator si incomod de fericit.
- Nu glumesc, i-a soptit usor exact in ureche facandu-l sa se cutremure. Buzele ce ii coborau pe gatul movaliului si bratele ce ii inconjurau trupul dovedeau ca nu glumeste.
Nu avea nevoie de permisiunea lui Hiroki pentru a il saruta. Simtea ca are tot dreptul din lume sa faca asta si ca nimic nu l-ar fi putut opri. L-a impins pe pat si apoi s-a asezat in genunchi luandu-l in brate. Brusc, totul a inceput sa se incetineasca. Miscarile lui Hideki erau mult mai incete si atingerile lui mult mai gentile, nu se grabea deloc sa il sarute si nici nu il brusca. Degetele argintiului se plimbau cu blandete pe pielea movaliului si il mangaia usor.
- Hideki, nu cred ca ar trebui sa faci asta pana cand nu iti amintesti si...
- Hiro, am fost o c***a, nu? Lucrurile astea nu se uita si eu nu sunt retardat. Vreau sa ma culc cu tine, ce e asa de greu de inteles?
- Vrei...vrei sa ce?! s-a balbait movaliul de indata ce l-a auzit pe Hideki spunand acel lucru pe un ton total lipsit de jena si multa seriozitate. Il privea direct in ochi, atingerile lui erau calde si pline de dorinta, argintiul vorbea foarte serios.
- Atunci am sa ma exprim altfel. Cand te vad, ceva in mine iesa la iveala. Cand te ating, intreg corpul imi reactioneaza si cand te sarut, vreau sa imi strecor limba si mai adanc pentru a te gusta in continuare. Pana sa si dormitul in acelasi pat cu tine, ma excita. Vreau sa ma culc cu tine si nu ma las pana nu te fac al meu...nu-mi pot explica...
Hideki a rostit fraza incet in timp ce il saruta pe gat. Tonul scazut si actiunile argintiului il faceau si pe Hiroki sa se excite. Fiecare atingere ii facea inima sa tresara si fluturasii din burta sa se agite din nou. Saruturile lui lasau amprenta pe pielea movaliului si incepea sa isi doreasca acelasi lucru.
Si-a lasat capul pe perna si, inainte sa se poata opri, l-a inconjurat pe Hideki cu bratele si l-a tras mai aproape pentru a il putea saruta. Trupul sau se misca de unul singur si il chema pe argintiu, il ruga sa il atinga si sa il sarute in continuare.
Hideki i-a deschis nasturii de la bluza, a aruncat-o pe fotoliu dupa care si-a aruncat atentia spre tricou , singurul obstacol in calea lui, si l-a scos rapid. Limba lui a acordat prima atentie sfarcurilor movaliului pe care le-a gustat dupa propria inimii si le-a muscat din cand in cand.
Sub el, trupul movaliului reactiona la fiecare atingere si barbatia lui se intarea din ce in ce mai mult. Argintiul si-a coborat mana pana sub pantalonii lui si l-a apasat usor dupa care a inceput sa maseze cu grija intreaga zona. I-a deschis primii doi nasturi de la pantaloni pentru a isi strecura mana dupa placul inimii si a continuat sa il atinga in aceea zona intima fara pic de jena.
Hiroki a icnit pentru prima oara cand argintiul si-a strecurat degetele tocmai in aceea micuta gaura. Devenea mult prea intens si nimic nu ii mai putea opri din a face sex. Se insera si devenea din ce in ce mai intuneric insa lumina veiozei din camera ii displacea argintiului. A lovit-o cu piciorul si a trantit-o la pamant spargand-o dupa care si-a aruncat propria bluza deasupra ei.
A trecut de intreg preludiu si i-a indepartat picioarele dupa care i-a tras boxerii jos. Nu a asteptat prea mult inainte de a il patrunde, dar a dat de un alt obstacol.
Hiroki a tresarit si l-a prins cu putere de brate, cateva lacrimi i se scurgeau deja pe obraji si chipul sau era rosu ca un rac. Hideki nu a reusit sa il patrunda complet, mai intai a intrat varful, dupa alte doua incercari si restul iar in final, dupa mult efort, a reusit sa il penetreze complet.
Cand l-a privit pe movaliul, a ramas socat sa il vada suferind. Ceva inauntrul lui s-a rupt si a simtit o ura incredibila pentru sine. L-a luat cu forta in brate si a inceput sa il mangaie pe spate si pe par. Ii parea rau ca s-a grabit dar nu se putea razgandi undeva la jumatatea drumului.
A continuat ceva mai incet si l-a penetrat cu grija, fara a se grabi. Il durea si pe el pentru ca era stramt si nu se putea misca in voie, insa ceva legat de asta il facea sa se simta minunat. Mai mult decat penetrarile rapide si de atingerile fierbinti, mai departe de trupul movaliului ce reactiona de fiecare data si de picaturile de transpiratie ce se prelingeau pe trupurile lor, chipul lui Hiroki era suficient pentru a il face sa se excite mai tare si, in acelasi timp, sa isi doreasca sa il imbratiseze strans la pieptul lui.
Movaliul si-a infipt cu putere unghiile in spatele lui Hideki in momentul in care s-a eliberat de substanta albicioasa. Argintiul a continut pana cand, la randul sau, nu s-a mai putut abtine si si-a dat drumul.
Mana movaliului a ajuns la ceafa si a trecut peste rana dar nu l-a durut imediat. Cand si-a lasat trupul greoi peste trupul movaliului, o durere ingrozitoare l-a lovit direct in ceafa.
Si-a inchis ochii si a scrasnit din dinti si, imagini au inceput sa fulgere in mintea lui. Si-a amintit de niste atingeri pline de dragoste, de o senzatie incredibila ce i-a cuprins intreg trupul, de o dorinta incredibila de a ramane alaturi de persoana pe care o iubea cu intreg trupul. Si-a amintit de o respiratie intretaiata ce il facea sa se cutremure pana la maduva oaselor si de o stare sentimentala greu de descifrat. Dorinta, tristete, sete de iubire, frica, ura de sine si pentru sex, incredere, o gama larga de sentimente, toate trezite in inima lui de catre aceea persoana.
Ridicandu-si capul pentru a se uita la Hiroki, a recunoscut acel chip imbujorat, rusinat si satisfacut ca find cel al acelei persoane din amintirea lui. In coltul gurii lui, un zambet firav si-a facut aparitia insa si o privire trista a inlocuit-o pe cea plina de sclipire.
Un singur sentiment inca mai avea ecou in inima lui. Vinovatia pe care si-o amintea si pe care o resimtea fata de movaliu. Acea vinovatie incepea sa faca ravagii, din nou, in inima lui.
Hiroki s-a cuibarit la pieptul argintiului si a adormit cateva minute mai tarziu in timp ce Hideki ii mangaia parul.
Ore mai tarziu, movaliul a fost cel care a reusit sa il trezeasca pe Hideki cand a inceput sa se miste de zor in pat.
- Ah...scuze..scuze!! s-a balbait movaliul realizand ca l-a trezit pe adorabilul argintiu ce semana cu un printisor de abia trezit din pat. Hiroki a incercat sa se ridice din pat si sa se imbrace fara a il trezi dar nu a reusit.
- E in regu-la, o cascat argintiul tragandu-l de mana inapoi in pat. Ce crezi ca faci?
- Pai, doream sa ma duc sa ma spal si...
- Merg cu tine, i-a soptit la ureche inainte de a il ridica pe sus si a il duce spre baie.
A deschis usa de la camera si, pret de o clipa, l-a lipit cu spatele de tocul usii pentru a il putea saruta. Roro tocmai iesise din camera lui insa s-a oprit cand l-a vazut pe argintiu zambind atat de fericit in timp ce il cara pe Hiroki spre baie.
L-a asezat pe marginea cazii dupa care a dat drumul la apa si a ridicat furtunul de la dus. A inceput sa il spele si sa il atinga chiar daca movaliul nu ii ceruse asta. Aceasi roseata, pe care o iubea la nebunie, si-a facut aparitia pe chipul baiatului. Hideki s-a oprit si, de data asta, s-a asezat pe vine si a inceput sa il priveasca duios.
- Ce e?
- Nimic..., a ezitat Hiroki evitand privirea lui. Hiroki se simtea jenat din mai multe motive. S-a culcat cu Hideki, s-a trezit langa el si acum a fost si spalat de argintiu, trupul sau mirosea ca al lui, era dezbracat in fata lui si in plus....Hideki venise de la centru cu o urma de ruj pe bluza.
- Daca nu imi spui nu am cum sa te ajut.... Hai, zi-mi...
- De ce te culci cu mine cand ai iubita?
- Ce?? Despre ce vorbesti? Intrebarea argintiului suna mai mult a jignire. Idea ca ar putea avea ca partener o femeie, il dezgusta complet. Nimic nu s-ar fi putut compara cu chipul atat de dragalas al movaliului.
- Cand te duci la centru, te intorci mirosind a parfum de femeie. Ieri aveai urme de ruj pe bluza. De ce te-ai culcat cu mine daca o aveai pe Hagu?
Pe Hideki l-a bufnit rasul dupa care s-a oprit si l-a imbratisat cu toata forta pe baiat. Nu a spus nimic, l-a sters si apoi dus inapoi in camera dupa care si-a facut si placerea de a il imbraca. Hiroki il urmarea cu atentie dar nu a spus nimic.
Argintiul s-a asezat pe marginea patului, l-a tras in bratele lui, i-a pus bratele pe umerii lui si l-a prins de mijloc dupa care l-a sarutat gentil pe gat si, mai jos, la baza gatului.
- Hagu nu e iubita mea. Asta a fost suficient pentru a il face pe Hiroki sa se inroseasca si sa isi coboare privirea.
- Hide...
- Ssh...,poate ca eu nu stiu ce inseamna iubirea. M-am gandit la asta. Sentimentul asta ma cutremura rau de tot. Mi-e frica sa nu uit, sa nu il uit, si, mai ales, mi-e frica sa revin la viata mea de dinainte. Tu, tu zici ca ma iubesti. Mi-e frica ca am sa uit asta si...
- Hideki! Chiar daca uiti ca te iubesc, eu am sa iti amintesc mereu. Si tu m-ai putea iubi pe mine.
- Mi-as dori mult asta....
- Atunci, sa facem asa!
Hiroki s-a ridicat din bratele lui, a deschis sertarul de la noptiera si a scos o hartie si un pix dupa care s-a intors in bratele argintiului.
- Scrisul meu il poti uita dar pe al tau nu. Scrie pe foaie: „ Idiotule, Hiroki te iubeste indiferent cum esti si ce faci. Stai alaturi de el si iubeste-l. Hideki”. Asa nu vei uita ca te iubesc. Ce zici?
Argintiul i-a zambit din toata inima, a oftat usor si l-a strans cu putere in brate. L-a lasat pe spate si a inceput sa il sarute din nou unindu-si buzele cu cele ale movaliului. S-a oprit si s-a ridicat, a luat hartia si a inceput sa scrie exact ce i-a zis movaliul dupa care si-a pus hartia in buzunar.
S-a culcat langa movaliul si l-a luat in brate dupa care si-a inchis ochii si a adormit.
Fericirea din inima lui il facea sa se simta foarte vinovat si sa se urasca si mai mult. Cineva ca el, putea sa iubeasca fara a se teme de esec?

Undeva, intr-un birou plin de carti si schite, un barbat in jur de cincizeci de ani, cu parul carunt si pielea deja zbarcita, strangea cu putere de par si maini un baiat destul de inalt si cu parul multicolor. Il tinea aplecat peste birou in timp ce ii cobora pantalonii dupa care l-a patruns cu forta. Lacrimile au cazut pana pe hartiile de pe birou insa barbatul l-a lovit peste ochi drept pedeapsa ca ii uda hartiile.
L-a penetrat de mai multe ori folosindu-si intreaga forta dupa care l-a lovit cu capul de birou si l-a lasat acolo.
Kerori plangea, desi multi credeau ca nu poate. Isi ura tatal pentru toate astea dar il ura mult mai tare pe Hideki. Era numai vina lui. Ca frate mai mic, Hideki trebuia sa caute alinare in el si sa il iubeasca mult, dar pe masura ce timpul trecea, devenea din ce in ce mai distant si a incetat sa il mai iubeasca. Mama lor a murit cand erau mici, tatal lor il adora numai pe argintiu.
Mereu, dar absolut mereu, era vorba numai despre Hideki. Pe el il baga in seama in timp ce pe Kerori il considera un gunoi. Mereu a crezut ca asta inseamna ca il iubeste mai mult pe argintiu, nu a durat mult pana cand a aflat ca, de fapt, fratele lui era folosit pe post de c***a si tratat in halul asta.
Dupa ce Hideki s-a facut disparut, Kyoshi, tatal lor, l-a inlocuit pe baiat cu Kerori dar nu l-a considerat niciodata la fel de bun. Mereu auzea: „ Macar o data, incearca sa ajungi la nivelul lui” sau „ Fratele tau e mult mai bun la asta.” A urat mereu sa i se zica sa il caute si sa il aduca inapoi. Chiar daca asta il scutea de o durere, nu putea face asta. Numai dupa disparitia lui a devenit cineva in ochii tatalui lui. Si chiar daca nu dorea sa recunoasca, tinea la Hideki si dorea sa il faca sa il iubeasca. Dorea sa ii acapareze atentie si sa il faca sa se concentreze numai la el. Sa fie acolo pentru el exact cum a fost si pentru tatal lor.
Hideki trebuia sa fie al lui si nici mort nu i l-ar fi dat lui Kyoshi. Nici mort.