Sub Aripile unui inger!

[IngerulCuAripiFrante]

Am venit si eu cu nextu:D

Cap 5

Alex P.o.v.

Ma urc in masina oftand ciufulindu-mi putin parul. Numai de probleme nu-mi ardea. Dau drumu la muzica in surdina si conduc cu grija catre casa uitand parca unde stau. Opresc in fata curtii mele, intrand pe portile mari parcand masina in garaj.
Nu-mi mai ardea de nimic, asta era vizibil din orice unghii din care eram privit.Intru in casa cu o stare de nervi destul de coplesitoare si o oboseala crunta. Deja vedeam in ceata la intervale de timp,iar asta deja devenea suparator, banuind ca o sa ajung sa lesin.
-Buna seara domnule Alex!
-Buna Zora, ce ai mai facut astazi?
-Treaba desigur, v-am pregatit cina!
-Nu multumesc, nu imi este foame, ma duc sa dorm,spun incet ,pastrandu-mi firea linistita.
Acesta zambeste si isi vede de treburile ei. Ma duc imediat sus si intru direct in baie, dorind cu ardoare un dus mai mult decat fierbinte. Sub jetul de apa calda, simteam cum tot corpul meu amorteste, si incepe sa cedeze somnului incurabil.
Ies de la dus imbracandu-ma in pantaloni scurti largi si ma trantesc neglijent pe pat, adormind in doar cateva minute. Se pare ca zilele astea fusesera prea mult pentru mine.
*******
Telefonul imi suna ca toti draci, cand se lumineaza de ziua, facandu-ma sa injur cu voce tare. Nu dormisem toata noaptea cum trebuia, ma mai trezisem de cateva ori din cauza cosmarurilor, iar faptul ca ma trezise telefonul cand imi era somnul mai dulce, ma scosese din limita bunului simt.
Ridic telefonul si raspund mecanic fara sa ma uit la numar.
-Da, cine p...
-Alex, sunt Leon. Ma ridic in fund instantaneu auzind vocea sefului meu.
-Imi cer scuze, spuneti domnule spun incet cascand lung.
-Vroiam sa iti multumesc pentru ajutorul acordat cu fiica mea, si mai doresc sa te rog sa vii la sala de interogatorii, trebuie sa discuti cu cineva.
-Nu aveti de ce sa imi multumiti,pur si simplu m-am nimerit unde trebuia, cat despre interogatoriu vin in cateva minute.
-Mersi Alex, apropo cel ce il vei interoga il vreau si mort dupa asta. Vocea lui suna suparata, sigur nu era prea bine.
-Sigur, o sa rezolv tot.
-Mersi Alex, daca ai probleme ma contactezi.
Zambesc doar si inchid. Eu probleme? nici intr-o mie de ani, ucideam tot ce-mi statea in cale fara sa gandesc. Si o faceam cu o placere sadica greu de inchipuit.
Ma ridic din pat observand prin draperiile ferestrei faptul ca ploua. Nu ploua tare dar norii negri acopereau astrul stralucitor, iar asta devenea deranjant.
Ma duc la baie, si dupa 10 minute petrecute sub apa fierbinte, aleg din dulap o pereche de blugi albastri inchis, o camasa alba ce se asorta frumos cu acel albastru cat si cu culoarea ochilor mei , peste care iau o vesta neagra. Imi aranjez fugitiv parul doar cat sa stea bine si ies pe usa camerei mele.
Zora ma intampina imediat insa nu apuca sa zica nimic, ca se pare iesisem pe usa casei prea rapid ca ea sa mai poata spune ceva. Scot masina din garaj si ies rapid din curte mergand catre centrul orasului.
Aprind pe drum o tigare, fumand cu patima, inspirand aerul pur al diminetii deloc insorite. Imi placea cateodata ploaia, cateodata insa nu-mi placea, diferentia de starea mea de spirit.
Ajung la sediu in doar cateva minute si merg pe holul lung vopsit alb si pustiu, fumand inca. Intru pe o usa de fier ce avea un zavor de otel foarte mare pe ea.
Intru si scap tigara din mana cand observ cine era legat de scaunul "calaului" , cum ii spuneau cei din banda noastra.
In fata mea statea dirigintele clasei noastre. Zambesc lasciv aducandu-mi aminte de problemele create fetei si arunc tigara departe de mine.
-Imi pare bine sa va vad aici, domn' diriginte, spusesem asta ironic, nici de cum nu il mai vedeam ca dirigintele meu de 3 ani incoace.
-Alex, iti jur ca te omor.
Incep sa rad sadic, ma amuzau mereu replicile celor prinsi. Desii erau invechite majoritatea, ma faceau sa rad.
-Eu zic sa tii ciocu inchis si sa raspunzi la intrebarile mele, daca mai vrei sa ai sanse 1% sa iesi de aici, spun sarcastic apopiindu-ma de el.
-Intrebarile tale? niciodata copilas.
Mai face si pe desteptul, o sa savurez moartea lui .
-Vreau sa stiu ce aveai cu fata noua din clasa ? intreb direct, realizand ca motivul pentru care fusesem adus de sef aici, era sa il ucid pe cel cei atacase fiica. Si eram dispus sa o fac cu placere.
-Pai ce vrea orice barbat, nu e logic, sau tu ai alte inclinatii?
Zambesc lasciv si in scarba si il lovesc in fata cu dreapta imediat facandu-i maxilarul sa pocneasca. Scuipa sangele pe jos si continua sa zambeasca amuzat.
-El tea trimis nu? tatal fetei, spune el convins de vorbele sale.
-Nu are importanta de ce sunt eu aici, spun scurt si din spatele blugilor scot pistolul negru incarcat si gata sa fie descarcat in capu cuiva. Tanjeam dupa sunetul armei, mai ales cand o descarcam in cine trebuia.
Ma priveste cu groaza dar tace si inghite sec.
-Uite, nu am de gand sa mint, o sa te ucid deci spune-ti rugaciunea ca oricum mai am si alte treburi mai importante decat sa omor un vierme, spun scurt incarcand arma auzindu-se clicul ce ma incanta.
Ma priveste cu ura, as recunoaste acei ochii plini de sageti cu venin oriunde.
Pun pistolul la tampla sa, si trag privind cu sadicitate actul meu de ucidere. Acesta isi lasa capu in jos, sangele incepand sa ii curga din cap pe haine. Oftez scurt, in general ma distram mai mult, dar acuma trebuia sa ajung la scoala.
Scot o tigara din pachet si ies pe usa sunandu-l pe Nate .In general el se ocupa cu"stergerea" urmelor.
Acesta afirma imediat ca se va ucupa si ma sui in masina, vrand sa merg la liceu imediat. Odata ajuns la liceu, parchez si ma indrept catre scoala plictisit ,iar la usa de la intrare arunc tigara.
Urc scarile si ajung la clasa mea, realizand ca intarziasem putin. De parca ar conta. Dirigu oricum nu mai exista, deci aveau sa il caute mult si bine pana sa il gaseasca.
Intru in clasa direct, fara sa bat sau sa spun ceva, simtindu-ma privit imediat. Ma asez in banca mea, dorind ca timpul sa treaca cat mai repede printre toti ratatii si cretinii astia plini de bani si fara creier.
Eram gata sa intru in lumea viselor cand usa clasei se deschide lasand la iveala fata cu parul argintiu si ochii de smarald albastru. Insa dupa ea, intra un baiat ce o tinea de mana si zambea. Acel zambet ma face sa ma cutremur scurt. Uram acel zambet fals, acele sentimente josnice. Speram sa ma insel, sa nu fie iubitu ei sau cineva apropiat, insa cand se pune in banca cu el si observ cu coada ochiului micul sarut scurt dintre cei doi ma trece o greata enorma. Observam de la distanta defapt falsitatea, se vedea ca nu tine deloc la ea. Ori statea pentru banii ei, ori dorea sa ajunga cu ea in pat. Dar avea oricum sa se termine rau.
Simteam asta. Eram baiat si stiam cum este sa stai cu cineva doar de dragul altui lucru. Iar fata lui nu-mi inspira incredere deloc, si cel mai rau era ca ma simteam mai mult decat ciudat la vederea celor doi. Oftez scurt si ma ridic din banca, dorind sa plec din clasa.
Insa sunt oprit de vocea ei ce ma face sa ma intorc si sa o privesc cat mai calm posibil.
-Alex, poti venii putin te rog? Intrebarea ei ma incanta , dar ma incanta mai mult daca tipu nu era deja lipit de ea intr-o postura indecenta ce ma facea sa ma simt din ce in ce mai ingretosat de fata lui de pampalau.
Ma duc plictisit cu mainile in buzunarele blugilor catre cei doi fara alte gesturi sau sa schitez vre-un zambet.
-Vroiam sa iti multumesc pentru ajutorul acordat ieri, spune ea afisand un zambet ce intuitiv devine molipsitor parca. Schitez un zambet doar si o privesc calm, privind-o in ochii cateva secunde.
-Nici o problema,oricum dirigintele nu te va mai deranja deacuma, spun scurt si dau sa plec de la banca celor doi. Ma intorc cu spatele gata sa plec insa sunt prins de incheietura mainii destul de tare, insa nu destul cat sa ma sperie. Intorc privirea si il vad pe tipu cu niste ochii negri abisali si un par voluminos dar destul de dragut ce dadea impresia de baiat rau, chiar daca déjà stiam ca e un gura sparta fara pic de inteliganta. Ma priveste in ochii urat, incercand sa citeasca dincolo de aparenta verdelui meu sticlos. Nici o sansa, unu ca el nu avea nici o sansa sa-mi citeasca comportamentul sau sa treaca de bariera de sticla a ochilor mei puternic ferecati de raceala, furie si tristete cat si de ura fata de cei ca el. Era prea slab, mult prea slab, dar era puternic sa manipuleze o fata ca Alessandra. Iar asta ma deranja, desii nu era problema mea, ma deranja acel tip de barbat. Desii incearca sa ma citeasca, cele cateva secunde in care ma tinteste in ochii, reusesc sa il citesc eu pe el. Era asa descoperit in fata mea incat ma face sa zambesc strengareste cand citesc defapt frica din ochii lui. Bariera de sticla ce ascundea acel negru confuz, ma facea parca sa rad din ce in ce mai tare. Era déjà pierdut, stiam ce tip este, ce fel de om este, insa preferam sa nu ma implic mai mult decat sunt déjà implicat. Nu era problema mea cu cine iasa Alessandra, doar era viata ei.
Imi smucesc incheietura din mana baiatului, bufnind scurt. Eram déjà ingretosat peste masura de acest tip, si speram ca pentru binele ei fata sa vada si ea prin prizma ochilor mei daca era nevoie, cine era defapt acest tip, inainte sa dea de necazuri mai mari, din care sa nu mai poata iesii fara inima franta.
Ma indrept catre iesire mai mult decat plictisit, vrand sa plec de la ore, poate sa ma duc undeva la un bar. Ma duc catre usa cand aud iar glasul fetei. Parea ca se certa cu “iubitul” ei. Ma pune pe ganduri din nou, nu intelegeam “Oare ea nu vede dincolo de aparentele astea?” . Ma opresc si intorc privirea catre ei, observand ca tipu o tinea strans de mana pe fata, parand ca o bruschiaza.
Ma intorc pe calcaie si ma duc la banca lor, privindu-I cateva secunde.
-Lucas termina si da-mi drumu la mana, am mai discutat asta. Fata spunea asta parand usor speriata, stau langa ei observand cateva secunde ca nici unu nu realizeaza ca ii privesc. Colegii de clasa tac si fac liniste observandu-mi toti privirea rece si plina de nervi adusa la adresa baiatului.
-Haide, te rog, sti ca vreau….
-Vrei ce, pustiulica? Intreb ironic, oprindu-I fraza ce déjà parca o cunoasteam si stiam ce va spune.
Muta privirea la mine, si se ridica din banca dandu-I drumul fetei la mana.
-Ai vre-o problema cu mine copilas?
Copilas? Pe cine face coate goale asta copilas?, il privesc indiferent, acesta reflectandu-se in sticla ochilor mei verzi.
-Am o gramada de probleme cu tine, dar una foarte importanta este faptul ca ma deranjeaza ca esti magar,spun direct ranjind.
-Magar? Si de ce anume sunt magar?
Asta chiar e prost de bubuie. “Pentru ca fata asta, daca ii spune tatalui ei cum te comporti te ucide fara sa te priveasca macar” , insa fraza asta o tin pentru mine si spun privindu-l cu scarba.
-Pai pentru ca nu sti sa te comporti cu o fata, spun scurt. Acesta se enerveaza imediat. Ii lovisem orgoliul in plin si in public. Se repede la mine cu pumnul, insa il prind si il tin langa fata mea.
-Ar fi ultima ta greseala, spun incet si cu mana libera il lovesc in abdomen facandu-l sa cada in genunchi la picioarele mele.
Nu mai spun nimic, o privesc scurt pe fata ce ma privea si ea mirata, oglindindu-ma in ochii ei albastri cateva secunde. Trec pe langa tip indiferent bagand mainile in buzunarele blugilor si ies pe usa clasei trantind-o in urma mea.
Cobor scarile liceului si aprinzand o tigara ma duc catre masina, vreand sa ma duc la o plimbare pentru a ma relaxa. Dar gandul imi este putin deplasat. Daca tipu ala vrea sa profite de ea? Daca o va ranii in vre-un fel? Intrebari ce incepeau cu “Daca” ma lovesc continuu.
Decisesem insa sa nu ma bag, cel putin deocamdata, astfel ca ma sui in masina si plec din curte tinta catre o cafenea, unde o cafea fierbinte cu o tigara fumata printre ganduri era metoda perfecta de a face ca ziua sa treaca mai repede.