Demonul devine inger

[ohaio_angel]

Partea I ''Sangele blestemat''

CAP.1: Inceputul

`` O zi insorita de vara cand oricare zi departe pe cerul albastru se vedea printre norii pufosi ca neaua, o steluta ca un punct mic de lumina ce cadea rapid pe pamant nelasand nici macar o dara pe cer.
Era mai mult decat o zi normala ca oricare alta.O zi in care puteai cunoaste cuvantul erou; o zi in care vei intelege ce iti poate aduce viata.Si nimic....o fata ca un inger cu pielea precum neaua, cu ochii vrezi ca smaraldul si cu un par lung si drept pana la mijloc de culoare neagra care vazand lumina de pe cer se apropie tot mai mult si vazu ca lumina cazu undeva in apropiere.Cu pasi iuti se indreapta tot si tot mai mult pana ajunse.Se uita in jur, dar nu era nimeni, apoi vede ceva stralucitor pe pamant.Era doar un cristal de culoarea florilor de cires.Il iade jos si de uita mirata de frumusetea pietrei, apoi fara sa isi dea seama simte in spatele ei o respiratie rece; atunci o cuprinse nelinistea,parca nu se mai putea misca si nici in spate nu avea curajul sa se uite, dar trebuia sa o faca.Inghiti in sec si incet, incet intoarce capul sa vada ce este.Dintr-o data vede o pisica neagra mare mare decat una obisnuita.Numaide o vazu cade in genunchi stupefiata.
Cu ochi rosii ca sangele o priveste pe biata copila care inghetase de frica.Fara resentimente isi scoate ghiarele ascutite sari,`` insa.... se trezi.Fusese doar un vis.Un cosmar in care parea a fi totul adevarat.Fata aceea...totul.Se freca la ochi si se ridica din pat si se indreapta spre fereastra.Privi dincolo de ea si vede niste copii ce se jucau si zambeau de pura copilarie ce o aveau.
In cele din urma iese si se duce pentru a vedea ce e cu galagia asta tocmai de dimineata.Se furiseaza printre ei si asculta cam tot ce se discuta.Cand sa mai zica ceva il vazura ascultand tot ce ziceau ei.Se uita putin mirat la ei si adauga:
-Va muscat pisica limba?Credeti ca ma intereseaza ce dicutati voi?
-Nu se stie!..Apropo eu ma numesc Niki.tu?
-Alex!
-Super!Eu am 14 ani si sunt fan al sporturilor extreme!Cel mai mult imi place animeul Naruto!
-Hmm..da!adauga el indiferent
-Si tu, Alex?Ce ne poti spune despre tine?..se aude o voce de fata din grup.
Baitatul se uita sa vada cine a intrebat si ramane socat cand vede fata pe care a, avut-o in vis.Ise parea absurd, dar nu se lasa asa usor imresionat de o simpla coincidenta si ii raspunse:
-De ce?Nici macr nu te cunosc!ii raspunde cam urat.
-Da nici macar nu mai intrebat cum ma numesc!..Oricum nu am ce sa fac.Ma numesc Irina!
-Irina, deci!..Pai sa vedem, de obicei fac mai nimic, pasiunea mea lenevitul si visul meu..nu am nimic deosebit.
Ramasera mirati cu toti.Era mai rau decat ar putea fi un om, sau mai prost decat o maimuta.Era o surpriza pentru toti.
Plictisit adolescentul ii lasa singuri ca sa mai pomeneasca nimic, dar sin gurul lucru care l-a nedumerit ara fata.Tocmai ea a intrat in discutie.Continua drumul si se uita la cer, dar nu vazu nimic.Nu stia dca a fost un vis sau a fost real, insa fata aceea il deruta mai rau.Era ca si cum ar continua visul, dar fara sa iti dai seama daca lumina e la capatul coridorului sau poate nu exista.
O realitate neinsemnanta si fara sens.Fara sensul adevarului din spatele unei masti de fier, insa nu poate duar mult; rugineste si cu timpul insepe sa dispara culorile vii ce l-au impodobit candva.
Se aseza la o masa din camera sa, iar gandurile il tot macinau, iar o neliniste se ivi in sufletul sau.``Ore cea a realitati?``.Un singur lucru avea nevoie.De linistea din parc dimineata.Aerul proaspat si curat al unei dimineti frumoase.De parfumul curat al florilor ce iti poate alina sufletul.Plimbandu-se kinistit si bucurandu-se de frumusetea naturi verde vede aceea fata incoltita de o pisica neagra de inalrimea unei pantere.Acum frumusetea aceea se transforma in cel mai urat cosmar, numai vazand ochii plini de teama al fetei, un singur lucru ami avea de facut; acela de a launga intruchiparea raului.
Cosmarul ce il avuse se transforma intr-o realitate crunta, dar..pentru al alunga de unde a venit era nevoie de crucea sacra a lui Dumnezeu si prin puterea rugaciunilor, intruchiparea raului se intoarse unde ii era locul.Un loc indepartat ce sufletul pacatosilor chinuite de suferinta se transforma in niste demoni ce il slujeau pe ingerul decazut la ineputul creera lumii, care era insusi infernul dincolo de moarte.
Fata inca mai tremura de aceea spaima, dar apoi simti trupul cald al baiatului de o linisti incet, iar apoi ii aude vocea calda si tremuranda spunandui:
-Este in regula!A plecat!
Aceea spaima se transforma intr-o raza de soare; la fel cum este duap furtuna, apare un soare ce te orbeste cu razele lui patrunzatoare.Apoi baiatul pleaca de langa fata lasand-o cu un usor fior.
Micutul baiat cu ochii albastri ca cerul senin si cu parul castaniu ca scoarta unui copac; o ridica pe fata de jos putinn rusinat de cele intamplate, dar nescotand de data asta nici macar un sunet, pleaca.
O puse pe ganduri pe fata, dar isi lua inima in dinti si continua drumul.
-Oare?
Ramase micutul ingeras cu i infricosare in suflet, insa o adiere calda a vantului ii mangaie parul intunecos ca noaptea si parca uita.
Baiatul ramase mai mult ingandurat din cauza demonului, iar ceva i se parea neinregula.Oare raul iesea la iveala?Cine a deschis Poarta Iadului?Doar niste intrebari care i se scurgeau prin minte, insa singura nelamurire era, de ce fata a vazut demonul cu chipul pisici?Un raspuns in ceata.Cea mai deasa ceata, de nu mai apucai sa vezi numic, doar o lumina ce se afla in umbra unui om.


Sper ca va placut..:D

[ohaio_angel]

.....si uite urmatorul capitol.....:D

CAP.2: Cautarea raspunsurilor; un nou pericol

Insa nu mai ramase cu intrebari, asa ca s-a dus in biblioteca din casa.Erau intr-o arte si raspunsurile.Era un scris pe care numai cei invatati de mici sa il citeasca reuseau sa le descifreze.Era cufundat in carte si parca ceea ce citea era ontr-o viata reala si ca la un pas grsit se dezlantuia haosul.
-Doar un vis!Hmmm...doar un raspuns!
Si se indrepta spre fereastra.Se uita la cerul albastru.Incat ochii lui se intristara si ii indrepta incet spre cheia de pe biroul plin cu carti.Un suflet pustiu avea doar o amintire veche ce ii umple sufletul.Un inger pur ce la protejat mereu.Un chip curat pe care il vedea in fiecare miut al zilei.Tristerea era mai profunda,iar sufletului parca i crapa, dar nic macar o lacrima nu i se asterne pe fata alba.Era cufundat intr-un abis al amintirilor...dar bate cineva la uasa camerei si il trezeste din ganduri.Deschide usa si era o fata cu un chip angelic cu parul galben ca aurul pur si cu niste ochii ca cerul senin.
-Ti-am adus o ceasca cu ceai! ii zambeste micuta fata.
-Multumesc, Ana! spune el cu o voce trista si pustie.
-De ce esti trist?il intreaba ea ingrijorata
Nici macar un raspuns.O tacere profunda se ivea pe chipul lui.Parca o umbra neagra puse stapanire pe sufletul lui.Tacerea lui o ingrijora, iar pe chipul ei se asterne o tacere profunda.Cu pasi marunti micuta il lua in brate si incepu a-i curge lacrimi cristaline pe fata alba.Baiatul o strange tare la piept si ii zice cu o voce trista.
-Imi este dor de.....
-Si mie! il intrerupe micuta.
-Nu mai plange!...Nu iti face griji!O sa am eu grija de toate!
-O sa te ajut si eu!spune Ana stergandusi lacrimile.
-Bine, micutul meu ingeras!adauga el mangaindu-o pe cap.
Atunci micuta pleaca suspinand, lasandu-l pe baiat singur in camera plina cu carti.Alex se uita din nou la cheie si nu mai are de gand sa stea trist asa ca se apuca sa citeasca.Incetul cu incetul i se fac ochii greoi si fara sa isi dea seama adoarme...Un alt vis...
``Un castel mare cu turnuri inalte, pe cer o noapte cu luna plina,...pustiu peste tot, se aud doar lupii ce latrau catre luna argintie.Pe coridoarele din inauntrul castelului alerga o fata imbracata intr-o rochie lunga si argintie.Coboara scarile in graba si cand sa deschida usa de la capatul scarilor.....``
Dar este trezit de catre Ana care ii spune bland:
-Trezeste-te, Alex!Ai un musafir!
-Si ce vrea?o intreaba Alex cascand
-Nu stiu!Dute si afla!Este in sufragerie!
-Bine..bine..vin!
Se ridica de pe scaun si cu pasi marunti si somnorosi se indrapta spre sufragerie.Imediat ce intra in camera vede un om inalt intr-un costum si foarte serios.Nu se lsasa intimidat de expresia fetei si spune:
-Cu ce va pot ajuta, domnule?
-Ei bine, am auzit ca sunteti exorcist!
-Si care este faza?
-Am vrea sa va angajam la firma noastra AESTAR.Ca sa clarific totul am sa va rog ca sa cititi cu mare atentie dosarul si o sa intelegeti mai bine ce se intampla.
-Hmmm..cum o fi!..Multumesc.
-Ei bine, scuzati-mi deranjul!Am sa plec!adauga la sfarsit omul.
Si iesi pe usa asa cum a venit, tacut si misterios.Ceea ce ii spuse il lasa pe baiat cu un semn al intrebari.I se parea cam ciudat, cine ar fi venit la el dupa vechea meserie a tatalui sau.Atunci se duce in bucatarie sa mai afle de la Ana cate ceva.Acesta pregatea cina:
-Ana?...Hmmm..
-Da!..E ceva?
Nimic si pleaca spre usa.Isi ia haina si and sa pleca Ana il observa,iar cand incerca a spune ceva acesta deja disparu pe usa.
Cum a iesit pe usa.Alex se plimba prin parc seara ce soarele coboara de pe cer lasand in urma cateva raze de rosu pe cer.Plimbandu-se asa o vede pe irina stand pe o banca ingandurata si o ia usor prin spatele ei si la un moment dat isi pune mainile pe umeri ei de o spreie.
-Hei!Ce faci aici?
Nu ii raspunde nimic si mai curios se aseaza langa ea pe banca.Incercand sa discute cu ea spune:
-Astepti pe cineva?....se aud doar greeri..si ea nimic....Ai un par frumos!..ea se inrosete...iar el incepe sa rada...
-Cee?!..ii vorbeste pana la urma.
-Esti frumoasa!..
Ea se ridica si dori sa plece, dar se impiedica si cade imbratele baiatului.Raman amandoi surptiinsi.De data asta nu stiu cum sa mai reactioneze...El se uita la ochi ei verzi si patrunzatori, asezati pe o fata plapanda, alba, iar intr-un moment parca ar fi vrut sa ii atinga si buzele roze si carnoase... Dar momentul fu` intrerupt de un demon.Un drac in pielea unui om.Baiatul o tine in continuare pe fata in brate si se fereste de monstru.Ironic spune:
-Aste imi mai lipsea acum!...Sa vedem de ce este in stare vechea vraja:
''Depeparte in iapdepa ajpiunpugipi''...*
Apoi arunca cu apa sfintita in demon, insa acesta doar amortise, iar Alex isi dadu seama si o lua pe fata de mana si incepura sa alerge.Au alergat din rasputeri, insa Irina era obosita asa ca o luara pe un colt de strada intunecoasa.Tot ce se auzea erau doar sobolani si cate o pisica care scarma prin gunoaie.Alex vede un loc sa se ascunda si o trage pe fata dupa el.
Demonul deja ii ajunse si se parea ca le recunostea mirosul.Se lua dupa urme..insa demonul simti si un alt miros si fara ezitare isi indrepta fata catre bloc undeva sus pe acoperis.Alex o vazu si ii puse mana la ochi, IrineiAcolo sus pe bloc era chiar sora lui Alex, Ana.Fata avea in mana un arc, iar in cealalta o sageata.Indrepta sageata spre demon si trase.Cnad sageata atinse demonul se deschise un cerc iar in mijlocul ei era o stea cu sase colturi si la fiecare colt cate un semn ciudat; atucni demonul se face scrum.
Alex ii ia mana de la ochii Irinei si cand aceasta deschise ochi, el deja disparuse fara urma.Se ridica de jos si porneste la drum buimaca.Spera sa nu mai ara de aface cu asa ceva vreodata.Era de ajuns pisica si acum demoul.

[Diz]

Te rog sa treci pe la Reguli generale Fan Fiction si de asemenea pe la Ghidul incepatorului si sa te conformezi. Nu este mult de citit, si trebuie aplicate de fiecare data cand mai postezi ceva, indiferent daca este oneshot sau poveste in sine.

Multumesc.

[ohaio_angel]

Multumesc DiZ pentru ca mi-ai spus...Am sa incerc sa rectific greselile.

Varsta minima:-
Gen:S-F,romance
Limba: Romana(in unele texte si japoneza)
Observatii cu privire la continut:Este vorba despre lumea vampirilor a demonilor din iad si o dragoste imposibila.
Tipul de comentariu solicitat:simpla-avansata(medie)

CAP 3: O misiune periculoasa

Alex era de fapt pe acoperisul unde Ana trase cu sageata spre demon.
-Am folosit o vraja de legare si nu a mers!spune pana la urma Alex curatindu-si pantaloni.
-Ai vazut ca avea ochii rosi?Este destul de ciudat!adauga Ana ganditoare.
-Da!Era un vampir de nivel E; mi-am dat seama dupa ce am folosit vraja, iar vrajile tin doar la demoni nu si la oameni sau cei care sunt jumatate oameni.
-Cea ce insinuezi tu este ca avem in oras un vampir.
-Nu, hai sa mergem ca imi este foame.
Cand ajung acasa Alex se aseaza in pat si lasa ca toate gandurile sa treaca, uitase complet si de mancare.Din nou acelasi vis ii tulbura somnul.''O fata ce alerga pe scari speriata sa nu o ajunga cava sau...poate cineva.La geamuri se auzea furtuna.Vantul deschise geamurile, iar un trasnet puternic se aude unde se vede un baiat cu ochii rosi imbracat intr-un costum alb.Din nou un trasnet si el dispare lasand in urma un trandafor rosu ca sangele.Fata se perie si deschide usa pentru a iesi, ar el apare in fata ei afara.Ea tipa si.''....el se trezeste.
-Doamne, acum nu mai pot sa dorm!spune el frecandu-se la ochi si cascand.
Apoi se uita pe biroul din camera sa si vede dosarul de la acel om.Se duce si il rasfoieste, din greseala da peste o misiune despre vampiri.Ca sunt intr-o institutie in Japonia.Acolo sunt regrupati oameni care sunt inzestrati de cate o putere sau care pot vedea demoni; de obicei erau recrutati tineri nepriceputi care studiau doar in timpul veri si in timpul zilei.Noaptea tineri vampiri se pregateau sau pierdeau vremea. Misiunea il cam incanta asa ca se duse cu dosarul in camera dezi, unde Ana se uita la TV. El lasa dosarul pe masa si se duce in bucatarie ca sa manance ceva.Ana cum vede dosarul,il ia si se apuca sa il citeasca.Incetul cu incetul ramane uimita si in acelasi timp ingrijorata.Cand Alex vine din bucatarie Ana il ia la intrebari:
-Sa nu imi spui ca o sa accepti misiunea in care este vorba despre vampiri!?!
-Dar esti rapida!Nu iti face griji femeie pentru mine, sunt perfect sanatos.
-Da cum sa nu?!!Esti mai tacanit cand esti treaz!
-Aha... sa ma vezi cand sunt beat!Spune el cu chef de glume
-Ce sa faci!?! Sforai!completeaza Ana.
-Cum!?!Doar asta ai gasit sa spui!?!
Nu mai spune nimic si pleaca spuarata spre camera ei.Alex o urmareste, dar se trezeste cu unsa direct in nas de la camera ei.Bate la usa si zice:
-Ana deschide usa sau o daram!
-Lasa-ma in pace!Nu iti deschid!
Isi ia avant si cand sa impinga usa, Ana deja deschise usa, iar ateriza pe jos.Cand sa se ridice de jos, Ana il ia in brate spunand:
-Ma iei si pe mine, da?
-Daca asta te face fericita, ok!spune el strangand-o in brate, ii da un pupic pe frunte.
Se ridica de jos pana la urma si se indrepta spre camera de zi, unde se afla telefonul.Alex il ia si formeaza un numar de pe dosar si suna.Acolo le-a fost inregistrata misiunea sputeau sta linistiti.Ana isi aduce aminte si ii spune lui Alex:
-Alex suntem minori!
-Si e vreo problema?..Acum lasa-ma sa spun numele nostru la telefon!
-Da telefonul!si il ia din mana lui..Tutorele nostru nea dat voie sa participam la misiune?
Cel de la telefon le spuse ca da insa nu le poate spune numele pentru ca a prefrat sa fie secret, iar Ale xse cam enerva:
-Blestemat sa fie, nici macar nu il cunoastem!Iar a ramas anonim, dar am sa-l gases!Si da cu pumnul in masa de o sperie pe Ana
Ea il ia de mana si merg prin oras.Totul era linistit.Aproape toti oameni plecau in vacante, iar cei ce ramaneau de duceau la un picnic in afara orasului.
In parc ei se asezara pe o banca si ascultau sunetul melancolic a unei viori, ce canta aproape de fantana arteziana.Ana se bucura de sunet insa Alex parea mai mult iritat.Plictisit el se ridica de pe banca; atunci se ridica si Ana gata sa il urmeze, insa dau de o persoana veche si cunoscuta din copilarie.Un baiat inalt, saten cu ochii negri ca carbunele si seriosi ii privesc pe cei doi care erau surprinsi:
-Ce s-a intamplat?Parca vedeti o fantoma!Spune baiatul
-Si in nici un caz nu ai fi tu fantoma!ii raspunde Ana.
-Se pare ca te-ai schimbat Alex!In copilarie erai mai vesel si deschis, dar acum...
-Totul s-a schimbat!Odata cu moartea lor!ii raspunde el cu o ura in priviri
-Alex, nu rascoli trecutul, te rog!Sa mergem...Pa Andrei!
-Mai bine taci Ana!spune Alex strangand pumnul.Tu nu sti nimic din ce s-a intamplat!
-Cum?!..Idiotule!....Am fost acolo!tipa la el..apoi pleaca suparata.
El o urmeaza, dar ea incepe sa alerge.
-Ana!!!...striga el la ea...incercand sa o ajunga, dar se opreste si se uita la Andrei care era tot acolo.
Ramase uimit Alex de cuvintele Anei.Ea era un inger sa ii insenina sufletul, dar acum un inger pierdut intr-o lume plina de ura.Oare acele cuvinte rostite fara nici un inteles a ranit-o cel mai tare sai literele scoase pentru prima data?!..Hmmm...un sfarsit ce a trezit-o intr-o gaura neagra.Poate...vorbele calde de alta data o vor face sa ierte si sa inteleaga ce este suferinta in spatele unor amintiri minunate.
Cand ajunse acasa, Ana nu scotea nici un sunet, doar sta pe canapea,iar el se uita la ea incercand sa ii spuna ``Imi pare rau``.Apoi ea cum il vazu se duse in camera ei unde sta in pat si privea o veche si frumoasa fotografie.Un chip de femeie cu privirea dulce si seninatatea ochilor caprui ce se oglindeau intr-o lumina minunata, imbracata intr-o rochie cu flori viu colorate ca pe o campie cu miros imbatator, iar parul lung ca matasea ca culoarea aurului ii sedeau pe umerii firavi catifelati, impodobindui.
Incet si cu grija strange fotografia la piept, apoi incepand sa ii dea lacrimi amare si triste.Un gol in suflet i-a ramas, desi a trexut destul de mult timp.
Alex sta in pat nelinistit gandindu-se la vechiul prieten Andre.Cand erau toata ziua veseli chiar dca ploua, iar ei trebuiau sa stea in casa; radeau si se jucau impreuna toata ziua, dar odata si cu zilele senine apra nori negri, iar prietenul lui a plecat dupa moartea parintilor Anei si ai lui Alex.Hmmm...un trecut plin de mistere care a fost ingropat si care acum iese la iveala cand te asteptai mai putin.
Se ridica din pat apoi se idreapta spre camera Anei.Cand sa bata o aude pe ea plangand in camera singura.Nu mai bate si pleaca simtindu-se vinovat de lacrimile ei.Dupa ce pleaca din fata usi se indreapta spre biblioteca din casa care ii trezea amintiri vechi.Amintirea tatalui care lucra in birou in ficare dimineata cand soarele abia rasarea la fereastra si sa lumineze pana si cel emai intunecoase colturi ale casei,iar apoi mama lui care ii aducea mereu cafeaua calda.Ca intotdeauna se intelegeau chiar si cu greutatile sale de exorcist tot treceau peste toate clipele amare.De cea ce invora cael mai mult camerele erau chiar Alex si Ana care alergau, tranteau cartile de pe rafturi, insa nic cea mai mare dezordine nu se compara cu zambetele lor...Acum...totul este pustiu nimic nu e cum era inainte, acea bucurie pe cipul lui se transforma in tristete si ura care ii umbreste sufletul.Poate doar gingasia Anei il mai dezgheata frigul din sufletul sau, sau il face se schiteze macar un zambet.
Incet se indreapta spre biroul din incapere si vede fotografia parintilor pe cand mai traiau.
Timpul zboara, iar el parca era cufundat in amintirile copilariei lui; parca timpul statea in loc pentru el.Doar un soare rosiatic se ivea la fereastra, incet usa se deschide, iar Ana se iveste cu ochii la fel de senini cum ii avea mereu.Inchide usa dupa ce intra, apoi se indreapta spre fereastra zicand:
-Cufundat in trecut?..Nu poti trai doar cu ele, trebuie sa le uiti!
-Poate, dar totul a fost dat peste cap, odata cu sosirea lui Andrei.
-Va trebui sa rezolvam toate greselile?..il intreaba din nou Ana
-Da.Si se indreapta spre usa.
Ana nu se duce dupa el, il lasa in pace.;asa si ea boblioteca cu amintiri vechi si se duse in camera de zi unde suna telefonul galagios.Ea se duce si raspunde unde afla ca maine ei vor pleca catre Japonia la Opt dimineata.Inchide telefonul si se duce la Alex in camera.Bate de cateva ori in usa, dar ...nimic.O deschide si il vede pe Alex dormind.Se duce la el si il saruta pe frunte, apoi il inveleste si pleaca din camera.
Cu pas normall se duce in camera sa unde pune capul pe perna sa pufoasa, iar incet pleoapele i se fac grele si in sfarsit adoarme lasand ca toate gandurile sa treaca.
In sfarsit luna argintie se iveste impreuna cu stelele ce o inconjoara, dar odata cu noaptea se iveste si rasaritul soarelui anuntand o noua zi care este pe cale sa inceapa.

[ohaio_angel]

CAP 4: O LUME NOUA

In camera lui Alex ceasul suna galagios deranjandu-i somul.Nervos de zgomotul lui da cu el pe jos.Mai leneveste cateva minute, dar se trezeste cu Ana pe el.Speriat, in acelasi timp suparat tipa la Ana:
-Da-te jos!!Esti grea!
-OK!...Dar trezeste ca plecam!si se da jos.
-Unde?..inteaba el cascand
-In Japonia, somnorosule!
-Da, da!si se pune din nou pe dormit....Cum?!?!?!?!....si sare unda, doua din pat ducandu-se in baie.
Se schimba repede; scoate bagajul de sub pat si ia din dulap haine la intamplare.Nu se uita cum le pune in bagaj; erau mai degraba ingramadite.Ana se satura sa-l priveasca si il lua de mana apoi il pune pe un scaun si ii spune sa nu se miste de acolo.
Ana reusi sa ii faca pana la urma bagajul, dar cand sa ia din sertarul de la birou, un ghid prin japonia da de niste reviste cu fete imbracate sumar sau deloc.Se infurie si incepe sa tipe la el:
-Tampituleeeee!!!!...Ce faci cu revistele astea??!!
-Tu cam ce crezi ca as putea?ii raspunde cu o intebare la randul lui.
-Idiotule!!...Cum te poti uita la asa ceva?
-Asa bine! raspunde el cu indiferenta.
In cele din urma isi facura bagajele si se indreptara spre AESTAR, iar de acolo pornesc spre aeroport.Zborul a durat ore bune, iar cand ajunsera in Japonia la iesire dara peste un om inalt cu ochii calmi si de culoar emova ca irisul, parul scurt cu bretonul dat intr-o parte de culoare rosu ca foscul proaspat aprins.
-Ohayo!...Voi sunteti Alex si Ana Otochi?
-Da!Dumneata?intreaba Ana
-Sunt Daryus Umiche!Imi puteti spune Dary-kun si sunt directorul scoli ''HumVamper''...Bine copii, sa mergem la scoala!
In drum spre scoala orasul era frumos si foarte bine amenajat fata de alte orase vazute de ei.Cand ajunsera la scoala cladirile inalte ca un castel erau bine lucrate si originale ca arhitectura.Geamurile erau un pic ovale sus si curate.
-Bine, copii!Gata cu admiratul ca o sa aveti destul timp!
Se aude o usa care se deschide.Era doar o femeie cu o privire dulce.Prin ochii ei caprui se oglindeau ce doi tineri, iar parul ei pana la umeri de culoare visinie ca o visin acoapta, se indrepta spre cei trei:
-Ohayo, Daryus!Cine sunt noi veniti?
-Etoo,...Sunt Alex si Ana Otochi!
-Se pare ca ai uitat sa imi spui si mie! si se indreapta privirea spre cei doi.
-Konnichi wa! spune Ana.
-Ohayo!Watashi wa Maya Anderson desu si sunt profesoara de psihologie!Ana te rog sa ma urmezi, iti voi arata dormitorul tau.
Ana o urma si Alex ramase cu directorul care la randul lui ii arata dormitorul.Alex cand deschide usa vede in camrea ca sunt doua paturi.Nu spuse nimic, dar era curios cine ii va fi coleg de camera.Nu dura mult dupa ce plecase directorul si Alex ers la fereastra sa priveasca gradina plina cu flori ce se afla la fereastra camerei.Deschise geamul, iar apoi o adiere usoara trece prin parul lui, facand ca unele suite ce ii atarnau pe fata alba sa danseze dupa muzica vantului.Insa el nu isi da seama ca este privit de catre niste ochii verzi ca smaraldul ce se afla la cealalta fereastra nu foarte departe, insa de partea cealalta a cladirei.
La un moment dat usa se deschise, iar Alex intoarce capul si apoi ce doi dau cu ichii unul de altul,raman surprinsi:
-Tu ce cauti aici?intreaba Alex
-Tu ce cauti aici?!
-Eu am spus primul, raspunde!continua Alex
-Ca sa imi caut gagica!
-Se va da vreo una la tine!?spune ironic Alex..Nu prea cred, Andre!
-Nici chiar asa!Le voi cuceri!
Se facu in cele din urma seara, iar cei doi deja erau in pat asteptand ziua de maine fara vreo alta cearta.Un vis ii tulbura din nou somnul.''Intuneric cat vedeai cu ochiul, insa un sentiment te conducea prin bezna.O lumina se zareste, iar cand vrei sa vezi ce este``.... ochii se deschid.Se trezi.Era dimineata.Nici un gand nu ii trecea prin minte.In scurt timp, se terzi in gradina scoli, insa era mai mult o academie, toti purtau uniforma chiar daca restrictiile in ceea ce priveste materia si orele, nu erau.






CAP. 5: JURAMANTUL SACRU

Nu statu sa priveasca sa priveasca peisajul si merse direct in biroul directorului.In drum da peste sora lui care parea ca il astepta.Nu era de mirare pentru ca nimerise bine.Alex a batut la usa iar o voce cunoscuta il invita inauntru.Alex o pofti pe Ana sa intre prima.Acesta pasind vede o privire necunoscuta.Era intr-o uniforma argintie, iar privirea lui era rece, cu siguranta era un vampir,Ana fara a mai clipi scoate cutitul di sacou si il atinteste la gatul lui.El nu facu nici o miscare pentru a evita atacul, cu ochii reci precum gheata o impige cu o mana pe Ana unde cade jos.Alex cum vazu' rapid scoase pistolul si il duse la tampla lui gata sa traga, directorul intervene in situatia asta insa fara folos,pentru ca vampirul spune:
-Trage!Vezi ce se intampla!spune uitandu-se cu coada ochiului la Alex.
Nimic.Nu avuse curajul sa traga, iar directorul era agitat si pana la urma cine stie ce tragedie se intampla.Totusi in privirea vampirului se vedea o flacara ce parea a nu se stinge niciodata chiar si prin privirea lui de gheata.Directorul insa nu parea ingrijorat pentru incident ci pentru ceva mai important.Il ascultara cateva minute si in zilele ce urmau era destul de periculos mai ales in eclipsa totala de luna.
-Da, Alex, eclipsa totala de luna in care Demonii din Iad vor incerca sa iasa la suprafata si sa intunece pamantul.Bine asta nu se intampla prea des...Trebuie sa gaseasca Poarta sa poada deschida drumul catre lumea noastra....
-Gata cu vorbaria!..Ce terbuie sa facem noi directore?intreaba Alex plictisit....
-Sa gasiti Poarta!
''Ce Poarta?!..Nici macar nu stim un indiciu si nimeni nu stie cine ar putea fi Poarta..Sa fim seriosi?!?!'''gandeste Alex...
In cele din urma iesi din biroul directorului si se gandi putin la toata treaba si incele din urma isi dadu seama.Povestea a fost spusa mai departe de bunicul catre tatal lui si acum el.In ziua in care implinise 6 ani a fost o eclipsa totala de luna, iar cerul dimineata era intunecat.Cu fiecare minut tanarul mostenitor al unei puteri rar intalnite; ultim abtalie unde focul arde fara oprire, insusi infernul; blestemul aruncat este juramantul ca se va intoarce si va aparea in ficare noapta cate un fragment din ce se va intampla pana la sfarsit, doar celor ce primesc darul de exorcist.
Alex nu scotea nici un cuvant deoarece era ingrijorat pentru Ana.Nu vroia sa fie de fata si sa auda pericolele ce vor urma.Ana ii fuse imposibil sa nu vada ca era ingrijorat, insa ce ii putea spune?''Sa nu mai fie ingrijorat?''; nimic.
Cand baiatul vru` sa ia coltul se lovi de catre un inger care din neatenti ii cazu cartile pe jos.El se repezi si ridica cartile de jos,iar cand ii intampina ochii ei verzi si patrunzatori pe fata lui sa arata o gingasie ce nici macar el nu intelegea de ce reactioneaza asa.Fata se rusina din cauza priviri lui si o lua la fuga.El vroia sa se duca dupa ea, dar nu putea face nimic:
-Bravo, Adonis!Toate te plac, insa asta fuge!Te pricepi si tu la agat cum ma pricep eu la gatit...si ii pune mana pe umar ...
-Taci din gura!nu o baga in seama si isi vazu de drum.
Ana zambi cand il vazu' linistit si indiferent.Stia ca ascunde ceva de ea si poate chiar de el insusi, insa nu putea face nimc.
-Bau!...face Andrei in spatele Anei..punandui mainile pe umari ei....
-Ce cauti aici?intreaba ea curioasa..
-Mai nimic...vanez fantome ca tu si cu fratitu.
-Serios?!..Si eu credeam ca ai venit sa te impaci cu Alex!
-Ahaaa...mai rau..suntem in aceasi camera1spune el zambind...
-Excelent!Sa nu va scoateti ochii!?!!!.spune ea sarcastic...
Alex se aseza plictisit pe o banca din gradina cu flori si privi cerul , era asa albastru precum ochii lui in adierea vantului in sanu asa de visatori precum necunoscutl din cer.Gandurile ii erau ratacite, iar visul ce-l bantuia si acum il putea vedea, numai gandindu-se.Timpul tece si se face seara, iar el in acelasi loc; nici macar foame nu ii mai era.Intr-un sfarsit se ridica si se indrepta spre camera lui, cand auzi un tipat, era o fata.Cnad ajunse vede acelasi chip angelic inconjurat de doi vampiri.Alerga spre ei si il loveste pe unul dintre vampiri cu piciorul de cade jos, apoi o ia pe fata si o duce in spatele lui si scoate pistolul din sacou si il indreapta spre cei doi.Unul dintre vampiri care era inalt si cu un chip bland desi ochii lui erau rosii precum sangele adauga:
-Oname wa nan desu ka?
-Watashi?!...Hmmm...spune zambind ...Alex!
-Gomen nasai Alex, dar in aer este miros de sange, iar fratele meu Geo nu se poate controla.
-Iar tu cine mai esti?
-Yune!
Geo se ridica de jos, stergandu-si balele de la gura si cu o privire de foc il ataca pe Alex.Cu un reflex bun, Alex il prinde de mana si il pune in genunchi, apoi scoate un pumnal si zice:
-Da-mi un motiv bun sa nu te fac cenusa!
Yune cand isi vede fratele in genunchi umilit de catre un om isi scoate colti gata sa atace, atunci Alex indreapta pumnalul catre Yune, unde il arunca si il loveste in haina de la umar, infingandu-se intr-un copac.Yune ramase speriat, iar Alex zambi insa din neatentie Geo scapa si il loveste, apoi se indrepat spre Irina, dar apare vampirul din biroul directorului.Geo se cuminteste cand ii vre privirea si se duce al Yune unde ii scoate pumnalul si il atinteste catre Alex, unde se liveste de pamant la picioarele lui.
Numele celui ce il cuminti pe Geo se numea Kato si era alb precum varul cu parul ca fierul incins si cu ochi ca gheata.Parea bland cu Irina si nu mai avea aceasi atitudine ca prima data cand il vazuse complet diferit, insa la fel de mistrios pleaca cum a venit.
Fata se uita la Alex care lua pumnalul de joc.Vru sa ii spuna ceva, dar nu indrazni sa zica nimic, doar se uita la privirea lui rece.Nu ii era frica atunci cand era prin preajama, parca ceva din el o lega de ea si se apropie de el, unde doar ii zambeste dulce.Alex pleca capul intr-o parte si zambi putin in clotul guri si incerca sa ii spuna ceva dar...
-Arigato!...spune Irina plecand
''Cu placere''spune Alex in gandul lui si se indrepta si el la dormitoare.
In camera il vazu' pe Andrei care dorme.Se asezasi el in pat dupa ce isi lua pijamalele, apoi se aseza cu capul pe perna si nu ma sta mult si adoarme lasand ca o noua zi sa vina.

[Me_Samy]

Bună, cum ți-am promis, o să îmi spun parerea despre acest fic.
Ideea este originală, dar neșlefuită. Și prin neșlefuită vreau să zic (,) că trebuie într-un capitol sa incluzi doar o idee din ce vrei să ne spui, caci tu uneori ne supraîncarci cu 500 de idei, și nu apuci să scoți una din ele în evindență.
Greșelile de tastare, eventuale greșeli de exprimareș da sunt. Uneori prea multe aș zice. Citește capitolul de mai multe ori, pentru a ne face nouă cititul mai ușor, nu să stam să descifram.
La ultimele două capitole am observat că ai amestecat româna cu japoneza, și mie una nu mi-a prea placut + o mica adaugire- Ohayo=Ohaiou Arigato=Arigatou(Corectați-mă dacă greșesc).
Descrierea este un pic stângace, mai bine nu descrie prompt, lasă-ne să ne dam seama singuri de aspectul lor fizic, din acțiunile lor.
Acțiunea mi se pare în fiecare capitol, prea grabită. Lasă ca acțiunile lor să curgă mai lent, să nu avem impresia că suntem la maraton.
Narațiunea, cam saracă, ar trebui sa fie cea care susține povestea ta. În schimb ai dialog la greu, care este sec, și uneori ma cam pierd, in sensul ca nu mai înțeleg nimic din multitudinea de puncte de suspensie sau din replicilor gen: X: Prostule!
Z. Idiotule!


Aștept să vad cum evoluezi. Până atunci spor la scris!

Baftă! :)