Niciodata sa nu spui "Adio" !

[Marina.]

Va multumesc foarte mult draga fiica si sotie pentru comm si ma bucur ca va place. De data asa, daca se poate, as vrea si eu mai multe comentarii sa va stiu parerea. Daca tot cititi, lasati si un mic comentariu. Multumesc!

So...iata aici capitolul. Lectura placuta!

Capitolul 4- "-Taci si saruta-ma!"

Urmatoarele zile au trecut cu repeziciune, uite asa venind sfarsitul saptamanii. Avand in vedere ca aveam timp liber, m-am hotarat sa ma plimb prin parc cu Temari.
Dupa ce imi fac un dus si ma imbrac cu ceva comod si mai subtire, avand in vedere ca afara erau peste treizeci de grade, ies din casa, in fata casei asteptandu-ma blonda.
Ma apropii de ea zambind larg si o imbratisez. Nu mai stam mult acolo si plecam spre parc.
Pe drum, vorbeam despre nimicuri pana cand aceasta a adus vorba de Neji. Oricat as fi incercat sa schimb subiectul, nu ar fi avut rost deoarece trebuia sa spun cuiva.
Ajunsem in parc, ne-am asezat pe o banca, iar tanara si-a indreptat toata atentia asupra mea asteptand sa-i povestesc.
Dupa ce i-am spus toata povestea, exact asa cum s-a intamplat, aceasta ma privea cu ochii bulbucati.
-Ah! Nu pot sa cred asa ceva! Iti dai seama ca asta e sansa ta sa-l cuceresti, nu? imi spune aceasta, pe fata aparandu-i un zambet diabolic.
Ne-am privit cateva clipe, dupa care am izbucnit in ras.
Da, recunosc ca ma gandisem si eu la asta, dar nu, nu voi face asta. De-ar fi sa ma iubeasca, fie si un pic, el va incerca sa ma cucereasca, nu eu pe el. Nu voi decadea atat de mult. Mi-am propus acum cateva zile ca ma voi lasa pe mana destinului si chiar asta voi face chiar daca nu stiu unde ma va duce.
Nu mai apuc sa-mi continui gandurile deoarece in fata noastra se posteaza Sasuke.
-TenTen, trebuie sa vorbim! spune acesta nebagand-o in seama pe Temari. Daca stau bine sa ma gandesc, niciodata nu a agreeat-o, habar nu am din ce motiv. Ma scuz de la blonda si ma ridic de pe banca incepand sa ma plimb cu brunetul. Acesta era destul de agitat, lucru ciudat ce-i drept deoarece nu-l mai vazusem asa niciodata.
Se opreste brusc, facandu-ma sa-l privesc dezorientata.
-TenTen, vreu sa-ti spun ceva... incepe el cu o voce joasa. Mai, mai ca-mi venea sa rad. Niciodata nu-mi placuse aceasta atitudine a brunetului. O preferam pe cea indiferenta si aroganta, dar, daca stau mai bine sa ma gandesc, oamenii se mai schimba... La fel cum am facut si eu.
-Uite, stiu ca va suna ciudat deoarece nu ti-am aratat niciodata asta, dar eu... adica vreau sa spun ca... te iubesc TenTen.
Stai, stai... inca o data! Ori am surzit eu ori baiatu` asta a innebunit. Cum adica sa fie indragostit de mine? Dupa cum zisese si el, niciodata nu a aratat ca ar simti ceva pentru mine. Bine, poate am exagerat... Stiam ca ma iubea ca pe o sora, sau...asa ma facuse el sa cred. Insa... eu nu-l iubeam, niciodata nu m-as fi gandit ca el s-ar uita in felul ala la mine, iar acest lucru... ei bine, asta ma face sa nu ma mai uit la el ca la un prieten. Nu, bineinteles ca nu mai puteam pentru ca stiu ca acum ma iubestie, iar eu il iubesc pe... Stai! Oh, Doamne! Sunt absolut geniala! Cum de nu m-am gandit la asta pana acum?
Cum as putea sa-l fac pe Neji gelos decat cu propriul frate?
Nu-mi statea mie in caracter sa fac asta, dar in dragoste si razboi totul e permis, iar aici, e vorba de dragoste si inca una profunda, cel putin din partea mea.
Ma intorc spre Sasuke care ma priveste asteptand un raspuns.
-Uite...stiu ca tu il iubesti pe Neji, dar...
Ii pun degetul pe buze, dupa care, cu un zambet strengaresc pe fata incep sa vorbesc.
-Taci si saruta-ma!