Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Fructul interzis [+18] [ shounen-ai / yaoi ]

#31
BlankØPage scri genial! Sa sti ca te-ai procopsit cu o admiratoare fidela:))
Ficul asta chiar e preferatul meu...In sfarsit un fic yaoi care are mai multa violenta. Super, exact pe gustul meu.
Descrierea ta e foarte buna, nici prea multa, nici prea putina.
Greseli gramaticale nu stiu daca ai...dar in orice caz nu mi-a sarit nimic in ochi.
Abia astept continuarea. Mor de cruiozitate. Sopr la scris.
See ya!

#32
:: akira-chan :: Imi pare rau, Kai va fi in continuare violent. Mult mai violent. Cat despre Shuichi...ce e rau in a dori pe cineva atat de mult incat nu iti pasa cum? Eu cred ca e adorabil :X

:: Yoko :: Asadar inocentul Shuichi nu e atat de inocent pe cat pare. Ii face o si mai mare placere sa aiba parte de scene de sex presarate cu masochism. Buuuuuun pentru ca si noua ne face placere sa citim astfel de scene.
M-ai facut sa zambesc. Buuuuuun.... si mie imi place! Totusi...s-ar putea ca acest capitol sa ti se para usor brutal desi nu e nimic in comparatie cu ceea ce urmeaza in materie de violenta.
Kai e dezamagit pentru...voi explica intr-un dintre urmatoarele capitole. Daijobu, urmatoarea misiune va avea exact ce iti doresti.

:: Yaku-chin :: Intrebarile astea le-am gasit eu : Kai il place pe Shuichi? Kai isi bate joc de Shuichi? Seto il place pe Kai? Sunt Riku si Kai un cuplu?
Pot sa iti dau un singur raspuns. Dintre toate intrebarile puse, doar una are raspunsul afirmativ. Si nici acel "DA" nu e inca bine definitivat. Adica.. se poate schimba oricand.

:: nolazy :: cum am mai spus, acest capitol este oarecum violent. Nu stiu exact cat de mult se bucura Shuichi de brutalitatea lui Kai [hell no..i will never write romane erotice. i love and live romance]

:: originalcopy :: Ma bucur ca iti place genul asta de poveste. Multumesc mult si sper sa iti placa sa citesti[poate postezi] in continuare.
Candva curand, am sa va spun si ce fel de personalitati au mai exact personajele in sensul..cum se aseamana cu celalalte din restul ficurilor mele.

[ Can i hope and say that FI is better than my MTBL? Astept de mult sa scriu un fic care sa il intreaca pe acest prim si prea adorat fic ]
Asta e singurul dintre ficurile mele apreciat aproape la fel de mult ca MTBL


Capitolul 8
Unele lucruri mai bine rămân ascunse


Parcă îmi pierdeam simţurile. Nu mai eram conştient nici unde ne aflam, nici ce anume făceam, nici că mă dureau încheieturile şi fundul, nu mai ştiam nimic. Nimic altceva înafară de ochii lui căprui ce parcă deveniseră două bucăţi de marmură. Reci, dar fini la atingere şi de o frumuseţe încredibilă.
Brusc, mâinile mi-au fost eliberate şi el s-a îndepărtat. Îl priveam nedumerit, fără a îmi veni a crede că se oprea şi se pregătea să plece. Mi-am privit braţele ce îmi tremurau şi mi-am dat seama că erau mai roşii ca niciodată. Trupul lui s-a ridicat de pe pat şi a început să se îndepărteze încet de el. Inima mi-a fost străbătută de o frică încredibilă, o senzaţie groaznică punând stăpânire pe mine. Îmi era frică pentru că simţeam că avea să mă abandoneze.
Deşi mă durea întreg corpul, m-am ridicat uşor de pe pat şi i-am prins marginea cămăşii, obligându-l să se oprească.
- E în regulă, i-am spus gâfâind, încercând să îmi calmez respiraţia şi să nu mă înec. Nu e o crimă să fii violent, am adăugat imediat, privindu-l disperat, căutând cuvintele potrivite pentru a îl face să se răzgândească şi să rămână alături de mine.
Am obţinut exact efectul invers. M-a privit din nou, mai furios ca înainte şi mi-a prins mâna în a lui, ridicându-mă cu totul de pe pat. Trupul meu s-a izbit de marginea şifonierului aflat exact lângă. Mai întâi umărul, apoi obrazul şi, după ce m-a împins cu putere, spatele meu s-au lovit de muchie, făcându-mă să simt o noua durere. Era ca şi cum cineva îmi jupuia anumite porţiuni de piele de pe spate, apoi mă biciuna exact în acelaşi loc. Dorind să plec de acolo, am reuşit doar să îmi frec trupul de porţiunea ascuţită şi să mă lovesc singur.
Înainte de a mai putea deschide gura să zic ceva, ambele mele picioare au fost ridicate cu forţă, fundul la fel şi bărbăţia lui m-a pătruns din nou, provocând o nouă rană. Am icnit, respiraţia mi s-a întretăiat de tot, câteva lacrimi mi-au curs pe obraji şi aproape am ţipat.
Atât de adânc, atât de puternic şi atât de violent, încât am putut doar să îmi arcuiesc tot corpul, lovindu-mă din nou de marginea şifonierului, să fac ochii mari şi să rămân cu gura întredeschisă. Porţiuni din cămaşa lui se aflau mototolite în pumnii mei în timp ce picioarele îmi stăteau oarecum aşezate pe umerii lui. De fiecare dată când mă pătrundea o făcea cu toată forţa iar eu mă loveam din nou de muchie. Încheieturile mă dureau îngrozitor de tare încât am avut la un moment dat senzaţia că am să îmi pierd forţa din mâini şi să cad la pământ. Pentru prima oară, simţeam cum mai multe firicele de o substanţă curgeau din mine şi m-am speriat. Aş fi crezut că era sperma lui, dar nu se eliberase în interiorul meu. Ceea ce se făcea prezent era sângele meu.
La fiecare pătrundere, mâinile mele strângeau materialul mai puternic, ochii mi se închideau forţat, trupul mi se ridica cu totul, lipindu-se de mobilierul din spatele meu, scânceam şi icneam, apoi scoteam un ţipăt surd şi gâfâiam din nou. Mâinile lui îmi strângeau coapsele, privirea lui era aţintită asupra chipului meu şi bărbăţia lui îşi făcea loc prin interiorul meu ce se strângea din ce în ce mai mult. O senzaţie atât de cutremurătoare. Carnea lui, atingând-o şi mângâind-o pe a mea, zvâcnind şi înaintând tot mai mult, atât. Atât de puţin mă făcea să mă simt atât de confuz, pierdut şi minunat.
Durea şi încă mult. În cele din urmă, mâinile mele au cedat. M-am lovit cu spatele de muchia şifonierului, apoi cu capul, însă el nu s-a oprit. Colac peste pupăză, s-a eliberat în interiorul meu, făcându-mă să mă simt pietrificat deşi tremuram până la ultima celulă.
De parcă eram un obiect ce nu îi mai trebuia, am fost aruncat pe pat şi lăsat acolo. Nu mă mai simţeam în stare să mă ridic aşa că nu am făcut-o. Încheieturile îmi erau roşii, buza tăiată, spatele plin de vânătâi din cauza continuelor izbiri, fundul roşu şi plin de sânge şi substanţă albicioasă. Arătam teribil.
Priveam uimit deşi nu vedeam nimic. Eram atât de absent mintal încât nici nu mi-am dat seama când a ieşit din cameră. Încercam să îmi dau seama ce anume a provocat a doua izbucnire furioasă a lui Kai, dar nimic nu mi se părea suficient de puternic pentru a stârni o astfel de reacţie. Am rămas acolo, pe pat, până când m-am simţit în stare să mă mişc. Ciudat, aş spune. Nu am plâns.

În absenţa mea, persoane începeau să se adune în sufragerie. Eu mă chinuiam să arăt prezentabil când am auzit vocea lui Sanju. Nu aş fi răspuns, dar mă striga pe mine. Am deschis uşa din reflex. Mintea nu îmi dicta să fac asta. Am deschis-o larg şi m-am oprit în prag. Mi-am ridicat privirea spre roşcat şi l-am observat de unul singur.
A rămas înlemnit, apoi a întins mâna spre mine. M-a prins în braţele lui de parcă tocmai mă aflam în plină cădere şi aveam să mă lovesc deşi eu stăteam ţeapăn şi îl priveam. Simţind căldura pieptului lui, mi-am închis ochii şi am zâmbit uşor. Acele braţe puternice ce eram sigur că aveau să ne protejeze şi să ne apere , mi-au înconjurat mijlocul şi s-au aşezat pe spatele meu. Nu aveam forţă nici să tresar, dar durerea era încă acolo. Mi-a ridicat chipul spre el şi m-a privit curios.
- Shuichi, eşti palid la faţă, mi-a rostit pe un ton îngrijorat.
Norocul meu că reuşisem să mă îmbrac. Purtam o cămaşă cu mânecile lungi pentru ca rănile din jurul încheieturilor să nu mi se vadă, un tricou pe sub ea pentru ca nu cumva vânătăile de pe spate să iasă la iveală şi o pereche de pantaloni largi, de blug, pentru a nu mă simţi încotoşmănat. Dacă o singură haină s-ar fi lipit de mine, aş fi resimţit durerea din nou.
Nu am răspuns, nici nu i-am zâmbit pentru a îl linişti. Mi-am lăsat capul să se sprijine pe pieptul lui şi am rămas prins în îmbrăţişarea oferită. Era liniştitor să ştiu că mâinile lui aveau să mă ţină aşa de fiecare dată când avea să îmi fie rău. Privirea lui şi bunătatea sa nu erau cele ce mă făceau să mă simt bine deşi erau şi ele importante. Braţele acelea destul de mari îmi ofereau liniştea şi siguranţa de care aveam nevoie. Simţeam că dacă aveam să rămân acolo, dacă continua să mă îmbrăţişeze, toate rănile mele aveau să dispară. Căldura trupului său, parfumul dulceag şi acea protecţie pe care mi-o oferea au reuşit să mă facă să mă înroşesc puţin. Nu m-am simţit nesimţit pentru că făceam asta. Nici când uşa de la intrare s-a deschis nu m-am sinchisit să mă îndepărtez. Era prea comfortabil în braţele lui.
- Shuichi! am auzit vocea blondului. Ce ai păţit!? m-a întrebat speriat, apropiindu-se de mine şi Sanju.
Atât el cât şi roşcatul erau îngrijoraţi, mă priveau curioşi, mai mult speriaţi de ceea ce vedeau. Le eram recunoscător că nu mă compătimesc. Le simţeam dorinţa de a mă ajuta, eu fiindu-le prieten şi asta îmi era de ajuns.
- Are buza tăiată, a răspuns bărbatul ce mă ţinea încă în braţe.
Ca şi cum eram un copil mic şi ei părinţii mei, Seto mi-a prins chipul între mâinile lui, atingându-mă firav şi s-a uitat înspre mica rana ce prindea coajă.
- Ce a păţit? l-a întrebat pe roşcat.
M-a amuzat puţin faptul că nu mă întrebau pe mine ci vorbeau între ei. Atunci chiar am crezut că sunt părinţii mei şi eu un copil mic şi neputincios ce avea nevoie de ajutorul lor. Adevărul era că aveam nevoie de ei. De protecţia şi căldura lui Sanju şi de calmul şi bunătatea lui Seto.
- Mi s-a făcut rău şi am căzut. M-am lovit în cădere, dar nu doare prea mult, am rostit în cele din urmă, zâmbindu-le pentru prima dată, făcându-i să respire mai relaxaţi.
Blondul mi-a zâmbit imediat, apoi şi-a pus palma pe fruntea mea pentru a vedea dacă am temperatură.
- E cazul să se culce puţin, a rostit imediat, vorbind, din nou, cu roşcatul ci nu cu mine.
Amândoi au aprobat din cap şi m-au făcut să chicotesc. Era reîmprospătoare prezenţa lor. Nimeni, niciodată nu reuşise să mă facă să mă simt atât de liniştit şi de fericit după o durere profundă. Nici mama nu m-a putut alinta când am aflat că a fost violată şi aşa m-am născut eu. Ei erau magici.
Câteva momente mai târziu, Riku şi-a făcut apariţia. Sacoşele pe care le căra au căzut la pământ, mâna lui dreaptă s-a ridicat până la buze şi ochi i s-au făcut mari. Era speriat de ceea ce vedea şi mai avea puţin şi plângea. Fără a şti cât de mult mă durea trupul, mi-a prins degetele şi m-a tras mai aproape de el, şi-a lipit buzele de frunte mea, apoi a continuat să mă privească speriat, ochi începând să îi înlăcrimeze. Şi el încerca să afle dacă frigeam. Era plăcut, dar dureros.
Am simţit cum inima mi se sfâşie. Era cel mai afectat dintre ei să mă vadă aşa şi mai avea puţin şi izbucnea în plâns ca şi cum resimţea toată durerea şi suferinţa prin care treceam. Cel mai calm dintre toţi, mereu relaxat şi acolo cu un răspuns, cel ce părea să zâmbească mereu, mă privea trist şi încerca să mă facă să mă simt bine.
- Shuichi-kun, culcă-te puţin. Îţi fac ceva bun de mâncare, bine? Îţi aduc şi o compresă să o pui pe frunte, nu cumva să faci temperatură! Du-te în cameră, bine?
Nu m-am putut abţine. Deşi mă durea trupul, auzindu-l atât de agitat şi de prietenos cu mine, braţele mele s-au mişcat singure şi l-au înconjurat, îmbrăţişându-l puternic.
Mă simţeam dădăcit şi îmi plăcea pentru că mă făcea să uit de rănile mele. Eram cu inima în gât, aşteptând să văd dacă el avea să îşi facă apariţia. Eram curios să văd cum avea să se comporte, ce avea să spună şi mai ales cum urma să mă privească, fiind perfect conştient că el era responsabil de felul în care mă simţeam.
- Te ajut, a rostit roşcatul, câteva minute mai târziu, după ce Riku încercase orice era posibil pentru a mă determina fie să mă aşez undeva, fie să mă întind în patul meu.
- Şi eu. Aşa terminăm mai repede! a zâmbit blondul, privindu-mă călduros.
Mă aflam în mijlocul a trei persoane cărora le păsau de mine şi nu doreau să mă vadă aşa. Deşi apreciam grija lor şi mă bucuram enorm, trebuia să mă abţin din a nu plânge. Nu înţelegeam de ce fac asta. Chiar dacă rănile mele erau cauzate de Kai, eu am tresărit, icnit şi dorit trupul lui, eu am fost cel căruia nu i-a păsat cum mă atinge atâta timp cât o face.
- Chiar nu e nevoie. Voi fi bine, le-am spus, zâmbind la rândul meu.
- Shuichi-kun! Trebuie să asculţi de cei mai în vârstă, bine? m-a întrebat brunetul, surâzând oarecum comic, făcându-mă să îl privesc curios.
- În vârstă? s-a auzit vocea lui Sanju, întorcându-se înspre el la fel de curios ca şi mine.
- Da. Având în vedere că Shuichi-kun e mai mic decât mine cu doi ani, ar trebui să mă asculte! a declarat hotărât, reuşind să ne facă pe toţi trei să îl privim suspicios. Ce? a întrebat nedumerit. Nu ştiaţi? Am 23 de ani, a continuat de parcă întregul său trup denota asta.
Eu îi dădusem aproape 19 ani şi el îmi spunea că e mai mare decât mine deşi arăta mult mai copilăros. Am tresărit şi inima a început să îmi bată cu putere. Se comporta mult prea drăgălaş şi îmi amintea de băiatul cu părul negru pe care Kai îl avuse în tren. Brusc, am rămas oarecum şocat de propria-mi persoană. Nu îmi păsa cum mă atinge, cât de brutal e şi dacă mă urăşte atâta timp cât acel bărbat cu părul castaniu mă făcea al lui. Gelozia, dorinţa, pasiunea puneau stăpânire pe mine şi mă transformau într-una dintre acele femei uşoare cărora nu le păsa cum fac sex atâta timp cât simt acea plăcere. În cazul meu, Kai era acea plăcere pe care o căutam. Nu conta cum o primeam, nici când.
Le-am zâmbit tuturor deşi nu mă simţeam fericit. Seto şi Kai nu prea îşi vorbeau, Sanju şi el deja îşi declaraseră un război tăcut, iar Riku ţinea la el mult şi asta se observa. Dacă s-ar fi aflat ceea ce se întâmplase între mine şi el, aveau să se schimbe multe. Roşcatul risca să înceapă o luptă cruntă cu el, Seto să îl ignore şi Riku...el s-ar fi simţit ca un gunoi, ar fi suferit la fel de mult ca mine sau poate chiar mai mult. Nu că mă simţeam suficient de important încât să se întoarcă împotriva lui, însă nimeni nu ar fi văzut asta cu ochi buni. Culmea, eu tot îmi doream săruturile şi atingerile lui.
Nu degeaba era adevărată vorba aceea pe care o mai auzisem spunându-se.Era valabilă mai ales în cazul meu. „ Unele lucruri mai bine rămân ascunse. „

Capitolul 9 : A doua misiune
Sacrificiu si placere
[Imagine: sigbylis-2.png]
From time to time, we all have to write our own blank page.


_______________________________________________________________

#33
Buuuun, sa le luom pe rand. Inainte de toate, trebuie sa lamuresc un aspect. :D Da, nu am lasat foarte bine sa se inteleaga, dar imi plac personajele brutale din ficuri si imi plac scenele brutale. Does that make me sound insane? :)) Asadar, am salivat pe tot parcursul capitolului astuia!
O sa disec putin scena asta din cauza lui Kai ca sa pot spune ce-mi debiteaza mie bibilica. :D Comportamentul asta brutal, violent al lui trebuie sa ascunda ceva. De fiecare data cand Kai e in prezenta lui Shuichi are niste reactii foarte ciudate. Il priveste cu furie, cu ura pentru ca mai apoi sa inceapa un act sexual salbatic in timpul caruia nu-i pasa catusi de putin de suferintele lui Shuichi. Sunt absolut sigura ca are in spate o poveste interesanta care l-a facut sa fie asa. Am totusi o chestiuta care ma tot sacaie inca de la inceput. Atunci in tren daca imi amintesc bine (o sa mai citesc o data dupa ce postez :)) ) Kai i-a spus lui Shuichi ca mai bine sa-l aiba el cu forta decat celalalt. Tot ma gandesc daca are vreo legatura sau am luat-o eu de-a binelea pe camp. :)) Oricum ar fi, abia astept sa aflu povestea lui Kai si explicatia comportamentului sau. :D

Trebuie sa evidentiez faptul ca sunt absolut extaziata de faptul ca a aparut si Seto si mai ales in ipostaza in care a aparut. :D El si Sanju "parintii" lui Shu? :D Ar fi o treaba.... Cu cat ma gandesc mai mult, cu atat mi-as dori mai tare ceva ceva intre Seto si Sanju. Mi-a placut la nebunie scena de final in care cei doi impreuna cu Riku se foiau ingrijorati in jurul lui Shuichi. Mi-am putut-o imagina perfect si aproape ca-mi dadeau lacrimile in timp ce zambeam! Ce ciudat suna... :))

Oricum, genial capitol, are de toate pentru toti, imposibil sa nu-l adori! :D Spor la scris si cat mai repede next!
I wish people would stop telling me what to do. I can make mistakes on my own too!
Genius by birth, lazy by choice. Mendokusai...

My anime wallpapers blog: http://animefact.wordpress.com/



[Imagine: lcopy.jpg]

#34
Ok..pai imi schimb parerea de Kai, deci tot ce pot spune e ca bine a facuto daca lui Shuichi i-a placut asta e...Desi mi-ai zis ca s-ar putea sa fie numai un singur da la intrebarile mele m-ai intrigat destul de mult..en fin...Personajul meu preferat e, defapt personajele mele preferate sunt kai si sanjun:X imi place si de shuichi insa e cam ciudat aceasta satisfactie a lui privind dorinta sa de a fi cu kai....
Si riku e dragutz, insa nu stiu de ce dar ceva ma indispune cu el:))
Frumos capitol....:* il astept pe nexu sa vad ce voi mai afla despre viata acestor persoane:D
Kissu:*
[Imagine: innocentlovesig.png]
"Only I know your pain…
Your uncertainty…
Your loneliness…
If only we could be toghether forever.
I’ll say it as many times as you wish.
I will not betray you!"
— Luka Crosszeria


#35
:: Yoko :: se vede ca amandoua avem o perspicacitate greu de intalnit si ca nu ignoram detaliile. ai dreptate. acel individ blond are mult de a face si o sa vedeti cat de curand.. [ nu prea curand, totusi ]
Sper ca acest capitol va explica, cat de cat, unul dintre motivele pentru care Kai se comporta asa fata de Shu.

:: Yaku-chin :: Din moment ce deja am hotarat sa nu il mai ucid pe Seto [ am alte planuri superbe cu el..mwahahaha ], sunt curioasa ce anume de indispune la Riku. Vreau sa ma folosesc si de el si vreau sa stiu exact cum il considerati pentru a sti ce sa evidentiez si ce nu.

Da, intelegeti bine ce scrie in acest capitol. Kai va face "Aia"

Enjoy readin'
Capitolul 9
A doua misiune
Sacrificiu şi plăcere


Decurgea perfect. Farsa mea, vreau să zic. Reuşeam să ascund faptul că trupul meu era complet umplut de răni şi asta mă bucura. Nu îmi doream să se afle cele întâmplate din mai multe motive. Bănuisem că el va încerca să mă ia peste picior sau cel puţin să mă facă să realizez că nu ar trebui să fiu atât de relaxat pentru că o poate face oricând, dar asta nu s-a întâmplat. Timp de câteva zile, Kai a dispărut complet. Îmi doream să întreb pe cineva unde e sau cât timp va sta departe de noi, însă mă simţeam prea timid pentru a îndrăzni să deschid gura. Era stupid şi ştiam că e aşa. Fiind colegi, puteam să îl întreb pe oricare dintre cei prezenţi ce anume se întâmplă. Ceea ce mă împiedica era faptul că eu ştiam ce tip de relaţie aveam eu şi Kai. Asta ...dacă se putea numi relaţie.
Într-un final, trei zile m-ai târziu, Riku s-a aşezat pe fotoliu, oftând supărat sau poate doar trist. Eu stăteam pe celălalt, încercând să nu mă scarpin în locurile ce mă usturau puţin, Sanju se afla la pământ din nou, cu picioarele încrucişate ca un copil ce aştepta un joc nou în timp ce Seto părea să fi descoperit o nouă carte pe care o sorbea din priviri.
Faxul din spatele brunetului s-a aprins şi o hârtie roşiatică şi-a făcut apariţia. Aflându-se aproape, a ridicat-o şi a citit-o, apoi a oftat din nou. Mă enerva puţin faptul că se simţea aşa în absenţa bărbatului cu părul castaniu, dar nu puteam să îmi exprim aceste sentimente. Nu aveam dreptul.
- Asta e bine şi rău..., a rostit încet, citind cele ce erau scrise pe foaia colorată.
- Ce e?! a întrebat rapid, roşcatul, bucuros că ceva nou a apărut şi că nu va mai sta de pomană, privind când tavanul, când filmele stupide de la televizor.
- Păi, misiunea asta nu necesită ajutorul lui Shuichi-kun aşa că se poate odihni în continuare, dar singurul care îmi vine minte şi o poate duce până la capăt nu e aici.
Mai întâi am tresărit eu, apoi Seto şi, într-un final, Sanju a început să se uite urât, semn că nu îi pasă şi că chiar vrea să se facă util, indiferent cum.
- Vorbind de asta, a vorbit blondul, lăsându-şi cartea pe braţul canapelei. Unde este Kai? a întrebat mai apoi, privindu-l pe Riku foarte curios de parcă bănuia că acesta ştie unde se află şi, mai ales, ce anume face.
- Kai are nevoie de ceva timp pentru a se linişti. De data asta, se pare că îi ia mult prea mult.
- Să se...liniştească?
M-am mirat puţin că şi roşcatul era dornic să afle ce anume se întâmpla cu el. Probabil, doar bănuiam, că toţi simţeau că ceva ciudat se petrecea cu el şi îşi doreau să afle ce.
- Hm..cum să explic asta? Nu îi place violenţa. Când vede pe cineva violent, se enervează şi, ca un fel de reacţie automată şi lipsită de controlul lui, devine şi el la fel. Din cauza asta a fost bine să îl lăsăm în pace. Mai mult de atât, însăşi faptul că devine violent la rândul lui îl scoate din sărite şi într-un final ajunge să se cam urască şi să vrea să distruga tot.
Eu am rămas ca trăznit. Deşi explicaţia era oarecum dubioasă şi nu se înţelegea perfect, eu reuşeam să asimilez cele spuse şi , spre stupoare mea, să descopăr că nu ştiam absolut nimic despre Kai.
- Stai puţin...nu înţeleg, a mărturisit Sanju, privindu-l pe brunet mai mult încurcat decât nedumerit.
- Să spunem că are o persoană iubită şi că vede acea persoana „X” snopită în bătaie. Violenţa celui ce răneşte persoana „X” îl face să se enerveze pentru că nu suportă violenţa. Nu se poate controla şi răspunde în acelaşi mod. La sfârşit, după ce îşi risipeşte furia, se urăşte pentru felul în care s-a comportat, considerându-se o bestie şi se ascunde de lume.
- Reacţie automată. Se comportă la fel ca celălalt, apoi revine la normal şi cade în cealaltă extremă, a adăugat blondul, fără a îl lăsa pe Riku să îşi ducă până la capăt idea.
Adevărul era că explicaţia nu era una dintre cele mai reuşite. Eşecul ei se observa pe chipul lui Sanju ce derula spusele brunetului în gândul său şi încerca să le pună cap-coadă. Seto şi eu am înţeles.
Cu alte cuvinte, în momentul în care acei indivizi au devenit agresivi faţă de el, Kai a răspuns în acelaşi mod chiar dacă nu îşi dorea să o facă. Supărarea lui de după nu era cauzată de furia pe care o simţea ci de faptul că nu reuşise să găsească o altă alternativă şi că se comportase întocmai ca ei. Dacă eu îl lăsam în pace, avea să uite în timp şi să revină la normal. Începeam să îmi dau seama de ce era aşa de ostil faţă de mine şi m-am simţit ca un tâmpit. Mai întâi l-am rănit eu, apoi l-am judecat greşit.
Eu i-am acceptat săruturile pasionale fără a îmi dau sema că va continua şi, atunci când a făcut-o, pentru că a crezut că eu ştiu în ce mă bag, s-a simţit ca şi cum mă forţa şi nu i-a plăcut. Pricepeam de ce îmi spusese că titlulatura de „violator” nu îi plăcea. Realizând că de fapt eu nu am nici cea mai mică idee ce se întâmplă, că sunt speriat şi mă doare, s-a simţit ca şi cum era un nemernic ce obliga persoanele să se culce cu el. Asta a dus la izbucnirea lui din parc, momentul în care eu m-am comportat ca un cretin şi i-am dat de înţeles că am vrut ca el să pară personajul negativ.
Motivul pentru care m-a atacat atât de brutal devenea şi el evident. Eu îl declarasem violent, plin de ură şi de furie când de fapt el era doar enervat că a trebuit să recurgă la violenţă. Dacă nu îi spuneam că poate fi aşa, el ar fi calmat acea supărare şi ar fi revenit la normal. Un Kai normal pe care eu nu îl cunoscusem încă pentru că reuşisem doar să îi văd latura rea a personalităţii sale. Cumva, nu prea îmi părea rău că reuşisem să văd cât de rău şi de distructiv poate fi. Ştiam la ce mă puteam aştepta dacă îl călcam pe nervi. Mai nou, îmi doream să descopăr acea latură a lui pe care o cunoştea brunetul.Un Kai ce se ura pentru reacţiile sale, pentru faptul că trebuie să fie violent, pe care îl deranjase spusele mele şi ce se simţise un violator şi un nemernic din cauza mea..
Acum că înţelegeam de ce e dezamăgit, tânjeam să îl revăd. Trebuia să cunosc latura aceea a lui. Am presupus că adevăratul Kai era cel din tren, cel libertin şi jucăuş, pus pe şotii şi mereu în mişcare. Începeam să devin mai fericit, mai plin de speranţă, gândindu-mă că sunt atâtea lucruri despre el pe care le pot afla. M-am hotărât să îl descopăr pe adevăratul el şi pentru asta intenţionam să încetez în a îl mai judeca. Era clar că, deşi am o abilitate puternică de deducere, nu mă pricepeam deloc la a citi caracterul unei persoane.
- Ce misiune? m-am trezit întrebând, schiţând un zâmbet prietenos. Cât timp acesta nu mă ura, puteam să mă apropii de el.
- Păi...ar fi mai bine să apară şi Kai. Dacă refuză, va trebui să găsim o altă abordare faţă de cea sugerată.
Ca şi cum gândurile mele şi ale lui Riku l-au chemat, uşa de la intrare s-a deschis şi el a ajuns rapid în sufragerie. S-a uitat înspre noi, încercând să îşi dea seama de ce îl privim şi a clipit uşor când m-a observat zâmbindu-i. Eram sigur că se întreabă de ce naiba îi zâmbesc când ar trebui să îmi fie frică de el, dar, de îndată ce se ivea prima ocazie, aveam să încerc să vorbesc cu el şi să îmi cer scuze.
- Am ceva pe faţă sau ce? Nu vă mai uitaţi la mine de parcă sunt o fantomă, a murmurat în timp ce se apropia de brunetul ce îi făcea semne.
În tot acest timp, foaia colorată ajunsese în mâinile blondului. Kai s-a oprit în dreptul lui şi a privit peste umărul lui întocmai cum îl văzuse făcând şi cu Riku, ceea ce m-a făcut să îmi dau seama că nu se ascundea nimic intim în spatele acestui lucru. Seto a ridicat foaia spre el de îndată ce l-a observat şi amândoi au continuat să citească împreună.
- Riku, aici scrie că..., a început cel aşezat pe canapea, dar nu a reuşit să continue pentru că bărbatul cu părul castaniu a luat hârtia din mâna lui.
- Kai..se pare că va trebui să faci un „sacrificu”, a chicotit acesta, zâmbind mult mai fericit.
Se vedea pe chipul lui şi din felul în care vorbea că era bucuros şi că de abia aşteptase ca acesta să se întoarcă. Gelozia mi-a fulgerat inima, dar am hotărât să o las deoparte în acel moment.Trebuia să mă concentrez la altceva. La cum să mă apropii de el.
- Va fi interesant, a zâmbit pentru prima oară, schiţând cel mai sincer surâs pe care l-am văzut.
În sinea mea, am răsuflat uşurat şi am început să îl aplaud pentru modul minunat în care râdea. Era încă mai frumos când făcea asta. Părea că nu îl mai deranjează nimic. După acea întâmplare, a decis să se izoleze câteva zile şi s-a întors reîmprospătat. Nu mai era ostil nici faţă de mine. Mi-am zis că trebuie să fie din cauză că i-am zâmbit şi că nu m-am temut să îi întâlnesc privirea.
- Dar..., a murmurat blondul, înroşindu-se complet la faţă, înghiţind în sec, încercând să nu îl lovească cu piciorul pe roşcatul ce stătea mult prea aproape de el, atunci când a vrut să se mişte.
- Ce e? am întrebat surprins, dorind să aflu ce anume scria pe hârtia aceea.
- De data asta, misiunea voastră este să aflaţi cine a gândit furtul codurilor. Aţi primit numelor persoanelor prin care puteţi ajunge la această înformaţie, voi trebuie doar să o obţineţi. Aceştia doi, a rostit brunetul, arătându-ne două alte foi ce semănau a fotografii, sunt iubiţi. La gâtul unuia se află un lănţişor ce serveşte drept cheie pentru un seif. E un fel de cheie digitală. Dacă punem mâna pe ea, vom afla cine încearcă să distrugă economia ţării şi vom continua în funcţie de ceea de descoperim.
Toţi ne-am îndreptat privirea spre cele două foi. Unul dintre ei părea de 25 de ani cel mult, cu părul negru şi ochii căprui, celălalt era blond cu ochii negrim şi avea nu mai mult de 20. Desigur, mi se dovedise că aparenţele înşeală aşa că am aşteptat să aflu vârstele lor adevărate înainte de a îmi exprima părerea despre ei. Chiar şi aşa, nu mi se păreau un atât de mare pericol.
- Stai puţin. Vrei să spui că noi nu vom face nimic? a întrebat Sanju, ridicându-şi privirea spre Seto, sperând să fie sprijinit.
- Cei doi au un fetiş. Sanju-san, voi avea nevoie să aflii pe unde se învârt şi ce locuri frecventează în mod repetat, la o anumită perioadă de timp. Seto-kun, tu vei avea grijă nu...
- E în regulă, a intervenit Kai, făcându-i semn brunetului să se oprească înainte de a vorbi. Nu e nevoie să izgonească posibilii „candidaţi”, mă descurc. Cred că pot atrage suficientă atenţie asupra mea fără ajutor.
Am rămas uşor blocat când ceea ce trebuia să fie o atitudine serioasă rezulta a fi una jucăuşă, el fiind numai bun de pus pe şotii, gata de năzbâtâi.
- Se pare că cei doi au un fetiş. La o anumită perioadă de timp, aleg o persoană de care le place şi iniţiază un joc sexual în trei. Din moment ce singurul bisexual de aici este Kai, el este cel mai potrivit. Cel puţin, cred că e singurul, nu? a întrebat Riku, privindu-ne pe fiecare în parte, curios şi suspicios. Eh, oricum ar fi singurul în stare. Doar el ar putea accepta o astfel de misiune, a continuat, oftând uşor, înmânând cele două foi acestuia.
Eram încă prins în transă, fraza „ în trei”, întipărându-se puternic în mintea mea. Înţelegeam că el nu ştia că eu şi Kai ne-am culcat împreună, dar, din moment ce ni se adresa nouă, nu reuşeam să pricep dacă el era bisexual sau nu. Mai ciudat de atâta era că ştia că prietenul lui se culca şi cu fete şi cu băieţi şi nu părea deloc deranjat. Nu atât de deranjat cum eram eu. Dacă cei doi ar fi fost iubiţi, Riku ar fi trebuit să se simtă posesiv, dar nu era nimic. Eram eu în locul lui.
Sanju îl privea pe Kai oarecum ciudat, mai mult scârbit decât supărat, Seto continua să fie destul de roşiatic la faţă, încă nu aflasem din ce motiv, în timp ce Riku cerea seriozitate de la bărbatul cu părul castaniu. Eu eram singurul ce nu dorea să audă asta, ce se simţea gelos şi posesiv. Cumva, în mintea mea se învărteau cuvintele celor doi. Brunetul îl numise „sacrificiu”, dar eram sigur ca pentru Kai va fi altceva. Pentru el avea să fie plăcere.


Capitolul 10:
A doua misiune
"Sacrificiul "
[Imagine: sigbylis-2.png]
From time to time, we all have to write our own blank page.


_______________________________________________________________

#36
Ahhh :X
Deci uau...o partida de sex in trei?Suna extrem de interesant :D.Cel putin mie imi place ideea. Dar presupun ca saracul Shuichi va fi putin cam ranit nu? Eh, las' ca-i trece lui daca este consolat de persoana potrivita :))
Cel mai mult ma enerveaza faptul ca nu voi putea citi urmatorul capitol din cauza ca plec..plec pentru 3 saptamani..ce cruda poate sa fie viata :(.Si la ritmul in care postezi, poate o sa ajungi sa-l termini pana apar si eu...oricum as prefera varianta asta in locul celei de a renunta la el ( :|).
Spuneai la celalalt capitol (ca tot veni vorba, scz ca n-am apucat sa las reply) ca acest fic este la fel de apreciat ca MTBL.Sa sti ca asa este, desi au mai fost doua de care eu am fost indragostita, si tu ai renuntat la ele.Dar asta este alta mancare de peste...
Ai zis tu ca viata sexuala a lui Kai este pe deplin satisfacuta si ma bucur ca ai avut dreptate.Insa ma tot intreb cum va ajunge sa i se "puna capac".Cand va considera ca sexul la nimereala nu mai este o optiune satisfacatoare?
Ah! Iar mi-am amintit ca nu voi putea citi minunatul sacrificiu ce il va face satenul...Imi vine sa nu mai plec de acasa, ma crezi?:)) Oricum o sa fac tot posibilul sa mai intru din cand in cand...ufff
Acum ce sa mai zic?..Eu iti urez succes la scris in continuare, multe idei, mult yaoi si toate cele bune.Si vezi ca daca te prind ca renunti, nu vei mai avea viata usoara cu mine.Voi veni si te voi bantui, imediat cum am sa mor :D
pa pa
Legile lui Murphy:
Daca ceva functioneaza, nu-i bine sa-l repari.
*
Sexul este unul din cele 9 motive ale reincarnarii. Celelate 8 nu sunt importante.
*
Tot ce e bun: ori e imoral, ori este ilegal, ori ingrasa.

*My anime list*

#37
M-ai facut foarte dar foarte curioasa. Si asta nu prea imi place:(
Vreau mai mult vreau sa citesc mai mult
Deci...hmm ti-am raspun la intrebarea care mi-ai adresat-o si ai aflat raspuns ce ma indispune pe mine la riku...:)))
Asa deci Kai e cam nastrusnic....:)) imi place:X dar sunt foarte curioasa in privnta lui si a tuturor
Deabia ast sa citesc urmatorul cap deci succs la scris si kisuu:*
[Imagine: innocentlovesig.png]
"Only I know your pain…
Your uncertainty…
Your loneliness…
If only we could be toghether forever.
I’ll say it as many times as you wish.
I will not betray you!"
— Luka Crosszeria


#38
felicitari pentru noul capitol mi-a placut foarte mult
se prevede actiune foarte intense si se pare ca Shu e foarte gelos si ar vrea sa-si ceara scuze....
cred ca ceva o sa iasa din treaba asta si e bine
sunt foarte curioasa si astept urmatorul capitol care sper ca vina cat mai curand

#39
Uffff apuc si eu intr-un final sa citesc cum trebuie.
Deci pana la urma tipul din tren are si el un rol de jucat. Ma tot sacaia si trebuia sa intreb. :)) Abia astept sa vad ce si cum.
Eeeeeeiiii saracu' Shuichi este ros de gelozie in timp ce Kai se va distra si ne va distra cu o partida in trei. Weeeeeee!!!! Scuze, Shu, indura nitel si lasa-ne si pe noi sa ne bucuram alaturi de Kai. :))
Pai sa vorbim putin despre Riku ca tot ne-ai cerut sa afli parerile cu privire la el. Intr-adevar, nu i-am acordat (cel putin eu) atat de multa importanta si asta pentru ca mi se pare un personaj pe cat de simplu, pe atat de complex. Acum eu o sa spun doar cum il vad eu si cum mi se pare mie si cum mi-l imaginz eu, deci sunt sanse foaaarte mari sa ma insel amarnic. :D Aparent, este un tip degajat, mereu cu un zambet inocent pe buze, o idee cam naiv, dar poate e doar din cauza aspectului sau de copil, de o sinceritate absoluta in ceea ce priveste propriile sentimente fata de altii; se ataseaza repede de oameni si se acomodeaza imediat cu orice situatie. Toate astea totusi nu le vad cu ochi buni atunci cand vine vorba de relatia lui cu Kai. In mod sigur e ceva intre ei, insa ma indoiesc ca ar fi vorba de o relatie sentimentala. Oricat ma chinui, nu pot sa-i vad pe cei doi impreuna. Lasand asta deoparte, toate lucrurile pe care le-am enumerat ca fiind aparente, imi imaginez ca ascund o poveste trista. Nu stiu sigur de ce si ce anume imi da senzatia asta, dar mintea mea nu poate sa stea locului. :)) Imi imaginez ceva gen o copilarie nefericita pe care o ascunde acum in spatele unei masti inocente. Doamne, ma omoara imaginatia asta! :))
Ei bine, asa il vad eu pe Riku momentan. Care e adevarata poveste, o sa aflam noi de la tine. :D

Gata ca ti-am impuiat capu' destul. :)) Spor la scris si cat mai repede next!
I wish people would stop telling me what to do. I can make mistakes on my own too!
Genius by birth, lazy by choice. Mendokusai...

My anime wallpapers blog: http://animefact.wordpress.com/



[Imagine: lcopy.jpg]

#40
Dumnezeule de cand nu am mai lasat comm!!Scuze, dar am fost in vacanta...si am cam lipsit o vreme:d

So...bine, din capitolul asta imi schimb parerea despre Kai.E...in cele din urma un baiat bun.Cat despre "sacrificiu" eu cred ca nu ii va conveni lui Kai.
Zici ca Sanju nu agreaza relatiile dintre persoanele de acelasi sex...ei bine sa-l vad io pe el cand se va indragosti de Seto:ha: Asta daca se va indragosti de el.Ramane de vazut(sper sa da)
Well...am o nelamurire in privinta lui Seto...de ce se inroseste in halu asta cand se apropie cineva de el?E vorba de coincidenta sau asa reactioneaza mereu in preajma lui Sanju?cu Riku nu am nimic.Nu cred ca are vreo relatie cu Kai.Poate doar se cunoasc foarte bine.
Greseli nu am vazut.

Ne, cam atat.Mi-a fost dor de ficul de tau, si daca nu ii vedeam pe Vlad si Dan cum se giugiulesc as fii uitat ce inseamna yaoi)) Sper sa pui repede nextu.Mult noroc la scris.Ja-ne!:bye:

Randul meu(Dan)
Pei..io nu am mai comentat de la capitolu 5 cred.Da...asta e...nu am avut timp.So...am pier dut multe, si am avut ce citi aseara cand am fost obosit de la atata condus(Mamai~Satu-Mare..jesuse, infern)
Buuun deci ai luat in considerare mica mea dorinta de a vedea o partida in trei:)) Fain.Sper sa fiu p-aici cand pui capitolul ala.
Cat despre ultima partida dintre Kai si Shuichi...wow a fost super tare.Desi imi era cam mila de bietul Shu.Nu cunoasc om normal sa suporte asta(din dragoste)Acum parerea mea despre Riku s-a cam schimbat:-? Eu sincer l-as vrea impreuna cu Kai.Pe Sho cu Sanju poate(da, da stiu, nu suporta relatiile intre persoane de acelasi sex)ar fii interesant:D
Cat despre Seto, sunt curios ce planuri ai cu el.Cam atat am avut de scris..sunt obosit.Sper sa vii repede cu nextu.Spor la scris.See' ya!
I'm Kira.



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  The best damn thing [shounen-ai/yaoi] Michyio 2 3.290 09-07-2010, 03:48 PM
Ultimul răspuns: Alixa
  Seven Lights ~Shounen-ai/Yaoi~ Yaku-chin 33 18.082 26-05-2010, 11:36 PM
Ultimul răspuns: Aliss_anime
  Flames of passion [+16] [shounen-ai / yaoi] Hetalia 3 3.743 04-11-2009, 01:08 AM
Ultimul răspuns: Sukisyo
  Sweet Satisfaction [yaoi-shounen-ai] Aliss_anime 22 14.702 31-10-2009, 11:06 PM
Ultimul răspuns: Aliss_anime
  Iubire cumparata [shounen-ai / yaoi] Ice_angel_234 32 27.016 23-07-2009, 11:08 PM
Ultimul răspuns: Aiumy
  Fake [shounen'ai / yaoi] mikaru 2 3.158 18-07-2009, 07:34 PM
Ultimul răspuns: mikaru
  [ COMPLETED]Sa ramana intre noi "In familie "[yaoi / shounen-ai][16+] Lithium-Angel 72 45.530 13-07-2009, 02:24 PM
Ultimul răspuns: I hate maths.
  The life of a male prostitute (yaoi,shounen ai and normal couples) Lithium-Angel 92 51.590 09-06-2009, 10:32 PM
Ultimul răspuns: adyna_45
  Amintiri uitate [shounen-ai / yaoi] Mitsukai Yoru 39 26.450 03-04-2009, 01:36 AM
Ultimul răspuns: Amaya_89
  Chipul din spatele mastii ( yaoi/shounen-ai ) Mitsukai Yoru 14 13.285 06-02-2009, 08:49 PM
Ultimul răspuns: Ryuu


Utilizatori care citesc acest subiect:
2 Vizitator(i)