Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Fructul interzis [+18] [ shounen-ai / yaoi ]

#11
In sfarsit mi-am invins lenea si las si eu comm ^^"

First of all: ideea mi se pare destul de originala, nu cred sa mai fi citit ceva in genul asta :-? Deabia astept sa vad ce misiuni ii asteapta, desi nu stiu la ce sa ma astept din moment ce vor fi mai... ciudate :)) sincer am tot felul de scenarii in minte XD Well, Kai e cu siguranta preferatul meu, ma intriga comportamentul lui si felul sau de a fi <3 Totusi ma pune pe ganduri relatia lui cu Riku; de ce ma rog sa nu-l trezeasca? doar nu e ceva intre ei!? ._. si felul in care ii vorbeste Riku... iar ma pune pe ganduri [-x tonul sau dulceag and stuff. something`s fishy here, correct me if I`m wrong ^^ cam atat! celeltalte personaje nu mi-au atras inca atentia... Seto e destul de tacut, iar Sanji... nu stiu ce sa spun despre el :-?? pare mai socibil, dunno. vreau sa le "cunosc" mai bine pana sa-mi formez o parere; acum parca prioritatea ta au fost Shuichi and Kai (bine, din perspectiva lui Shuichi se relateaza XD). Ok, gata ca am lungi cam mult *_*

Spor la scris si cat mai repede next (nu ca ai avea o pauza mare intre postari). See ya! >:D<

P.S. Nu stiu daca o faci intentionat, dar faptul ca lasi la sfarsit titlul urmatorului capitol, imi sporeste suspansul :D

#12
Of, Doamne!! Nu stiu daca a fost tocmai bine ca am citit acu dimineata pentru ca n-o sa mai fiu in stare de nimic toata ziua! :))
E clar, Kai este personajul meu preferat, iar Seto isi mentine pozitia alaturi de el. Abia astept sa-l vad si pe Seto in actiune. :D Scena dintre Kai si Shuichi mi-a placut la nebunie! Tocmai din cauza ca ma asteptam la o astfel de personalitate si un astfel de comportament din partea lui, afirm cu tarie ca e preferatul meu.
Este totusi ciudata relatia lui cu Riku... Ma tot intreb ce au de impartit.

Spor la scris si cat mai repede next! :)
I wish people would stop telling me what to do. I can make mistakes on my own too!
Genius by birth, lazy by choice. Mendokusai...

My anime wallpapers blog: http://animefact.wordpress.com/



[Imagine: lcopy.jpg]

#13
:: Mousy-Dan :: Capitolul asta s-ar putea sa iti schimbe parerea despre Kai, dar si despre Shuichi. don't worry.. nu va fi faza de genul ala...doar incerc sa creez ceva original..nu sa trag la imprimanta:P
:: Mitsukai :: Nu ma viola ca nu stiu ce iti fac. Ai sa citesti capitolele, si asa le-ai citit pana acum, si ai sa le adori...si sa salivezi... cum stiu eu ca faci :D misiunile...o...binecuvantatele misiuni :D Mwahahaha....
:: Moody :: De cand nu te-am mai vazut, multa vreme a trecut. Daca ceea ce vreau imi reuseste, acest fic va fi mai bun decat MTBL al meu, mai ales pentru ca am adunat tot ce au avut personajele mele de pana acum pentru a le crea pe acestea.
:: Yoko :: Relatia celor doi: Kai and Riku, se va face cunoscuta ceva mai tarziu. Pana atunci, ce zici de ceva mai multa actione Kai and Shuichi ?


Shuichi: http://i121.photobucket.com/albums/o210/...ichi-3.jpg
Riku: http://i121.photobucket.com/albums/o210/...053312.jpg
Sanju: http://i121.photobucket.com/albums/o210/.../sanju.jpg
Seto: http://i121.photobucket.com/albums/o210/...go/aoi.jpg
Kai: http://i666.photobucket.com/albums/vv29/...1248444398
Aoi: http://i121.photobucket.com/albums/o210/.../red-1.jpg
Ii multumesc lui YamaMina pentru unele poze, m-a ajutat enorm.

Capitolul 4
Drept răsplată

Şase ore pline de o oboseală mintală greu de imaginat, atât a durat până când cei patru s-au trezit şi s-au aşezat în sufragerie. Şase ore în care m-am gândit în fiecare minut la el, la felul în care m-a atins, la cruzimea cu care m-a pătruns şi forţa pe care o folosise. Cele mai neplăcute momente din viaţa mea. Da, să aflu că tatăl pe care îl ştiam eu era un străin a fost o lovitură dură, însă acel bărbat a rămas alături de mine şi de familia mea. Kai era liber să facă orice îşi dorea, să fugă sau să stea, să se îndrăgostească de cine credea el că e mai bine şi să mă ignore complet. Nu am fost prea surprins când mi-am dat seama că acea noapte a fost una fatală pentru noi doi, era normal să fie aşa.
Sanju se trezise oarecum ameţit şi îşi făcea o cafea în bucătărie, Seto încă mai citea din acea carte ce începea să mă intrige enorm, doar Riku părea plin de energie şi gata de o excursie pe jos, pe munte sau undeva la ţară. Era plăcut să îi văd pe toţi, să le simt mirosul de dimineaţă sau să le observ chipurile abia trezite din somn. Îmi dădeau senzaţia că mă aflu la mine acasă sau cel puţin într-un loc familiar, înconjurat de oameni buni. Nu era cinstit din partea mea. Roşcatul îmi zâmbea şi încerca să discute cu mine, până şi blondul părea dornic să participe la conversaţia noatră, însă mintea mea zbura undeva departe şi se gândea la altcineva. La el.
L-am văzut de îndată ce a ieşit din camera sa. Părea supărat sau cel puţin enervat pe cineva sau din cauza cuiva. Oricât speram să nu fiu eu persoana în cauză, nu îmi puteam uita greşeala şi nici furia din vocea lui după ce acesta a descoperit că era prima oară când mă culcam cu cineva de acelaşi sex. Şi-a trecut mâna printre firele de păr ce îi stăteau rebele în zona bretonului, apoi a căscat şi a început să meargă spre bucătărie. În drumul său, Riku a apărut, ţinând o ceaşcă de cafea în mână. Înainte ca cei doi să se ciocnească, Kai a ridicat cana din mâna brunetului şi a sorbit din ea, continuându-şi drumul fără a înapoia ceea ce tocmai furase.
- Nu e nici prea politicos să iei lucrurile celor din jur, nu? a întrebat Sanju, parcă dorind să se revanşeze pentru trăznaia pe care o făcuse cu mai puţin de o zi în urmă.
- E în regulă. Kai şi eu bem cafeaua la el, a răspuns tânărul, zâmbindu-i acestuia larg, aşezându-se pe fotoliul liber. Era uşor ciudat cum se ducea în acelaşi loc ca şi cum acela era biroul lui şi nimeni altul nu avea voie să se atingă de el.
Am tresărit şi mi-am îndreptat privirea spre el. Nu uitasem de cele întâmplate în tren, doar exclusesem din memoria mea persoana respectivă, băiatul pe care Kai îl îmbrăţişa. Regretam enorm că nu am fost mai atent de atât pentru că ştiam că dacă aş fi făcut-o, dacă aş fi îndrăznit doar, nu aveam să fiu torturat de acea îndoială. Nu mă puteam gândi la altceva înafară de faptul că, atât el, cât şi „Blacky” aveau părul negru şi cam aceeaşi statură. Nu doream să mă gândesc la asta, dar o făceam. Dacă exista cea mai mică posibilitate ca cei doi să fie de fapt aceeaşi persoană, reacţia bărbatului cu părul castaniu se explica la perfecţie. Deşi mintea mea continua să găsească zeci de explicaţii, era inima cea care îmi spunea să mă calmez pentru că nu e aşa, pentru că cei doi nu sunt iubiţi şi nici amanţi.
- Seto-kun, ce citeşti? a întrebat brunetul, făcându-mă să tresar şi să revin la lumea reală.
- E o carte despre noile tehnologii folosite în domeniul securităţii, a răspuns imediat, lăsând carte la o parte.
Riku a ezitat puţin, apoi ne-a privit curios şi ne-a zâmbit.
- Scuze, mi-ar plăcea să vorbesc despre asta, însă nu e punctul meu forte. Eu sunt doar intermediarul. Cel ce vă spune ce misiuni aveţi de îndeplinit. Mi-e teamă că nu mă pricep la lucruri de genul, a recunoscut timid, părând mult mai supărat decât era înainte.
Seto s-a înroşit puţin şi a clipit des, lucru ce m-a făcut să zâmbesc. Crezusem că blondul era afectat de priveliştea oferită de trupul gol al lui Kai, însă părea că existau mai multe expresii şi cuvinte ce reuşeau să îl intimideze. Şi eu mă simţeam stânjenit privindu-l pe Riku chiar dacă îi eram cel mai apropiat ca şi vârstă. Înţelegeam cumva de ce reuşea să ne facă să ne simţim aşa. Era atât de gingaş şi de adorabil încât continuam să îmi doresc să îl îmbrăţişez chiar dacă mă gândeam la el ca la un posibil rival. Rival? Da, asta gândeam că este. Cel ce mi-l putea fura pe Kai fără a se chinui prea mult.
Eram ipocrit, însă şi perfect conştient că mă comportam ca unul. Brunetul îl ştia pe castaniu de mult mai mult timp, oricum de mai mult timp decât îl ştiam eu, de suficient de mult încât să ştie cum anume prefera să îşi bea cafeaua şi, totuşi, eu mă consideram mult mai îndreptăţit să fiu sărutat şi atins de el.
Manifestam o gelozie total nouă , un sentiment de care nu mai dădusem dovadă niciodată până atunci şi nici măcar nu aveam suficiente motive ca să simt asta.
Kai s-a întors în sufragerie şi a întins cana pe care o ţinea în mână, atrăgând atenţia băiatului ce încă încerca să vorbească cu Sanju şi Seto. Mă consideram ignorat şi trădat deşi el se comporta absolut normal, atât cu mine cât şi cu ceilalţi din apartament.
- Ah! a exclamat brunetul, prinzând palma bărbatului de lângă el. Kai, ce ar fi să îl însoţeşti pe Shuichi într-un tur al oraşului? Sanju-san şi Seto-kun cunosc deja oraşul.
Sugestia lui m-a înveselit, dar m-a şi cutremurat. Mă privea atât de curios, furios, probabil la fel de nervos pe cât o făcuse şi în acea noapte, parcă încercând să îmi transmită să refuz oferta şi să îl las în pace. Nu puteam face asta, nu doream să fac asta şi nici nu am făcut-o. Am acceptat, afisând cel mai călduros zâmbet posibil, apoi m-am dus direct în camera mea pentru a mă îmbrăca.
Mă aştepta la intrarea în clădire, dar purta cea mai urâtă şi scârbită expresie posibilă. Când s-a uitat înspre mine, am simţit cum mă înjunghie cu privirea şi îşi imaginează că mă ucide sau cel puţin îmi taie limba ca să nu mai scot o vorbă. Nu mă deranja. Eram prea captivat de felul în care arăta. Purta o jachetă din stofă sau bumbac, nu ştiu sigur, cu mânecile suflecate până aproape de cot, o cămaşă albă deschisă la primii doi nasturi prin care se vedea un lănţişor simpatic şi o pereche de blugi bleumarin ce îi scoteau în evidenţă atât fundul cât şi bărbăţia.
Aş fi putut număra câte persoane întorceau capul după el, însă asta mă făcea şi mai gelos, dornic să îl închid undeva şi să îl uit acolo, departe de toţi, doar la cheremul meu. El se afla la câţiva paşi în faţa mea, mergând drept înainte fără a privi în urmă, în timp ce eu încercam să ţin pasul cu el şi să nu mă pierd. Într-un final, am ajuns într-un părculeţ retras şi s-a oprit.
- Kai, s-a ..... , am dorit să îl întreb ceva, însă mâinile lui m-au prins de încheieturi şi m-au trântit pe banca de lângă noi.
- De ce nu poţi să taci? Nu realizezi că mă enervezi? a rostit furios, strângând din dinţi în timp ce mă privea supărat.
- Dar nu am făcut nimic! m-am apărat rapid, încercând să îl dau la o parte şi să mă aşez în fund.
A răbufnit într-un râs batjocoritor şi m-a ridicat de pe bancă, împingându-mă în gardul de metal ce înconjura acea zonă verde. Nu se afla nimeni în preajmă, probabil şi din cauza asta avusese curajul să facă acel lucru, însă nimic din ceea ce făcea el nu mă putea suprinde. Am vrut să vorbesc, să încerc să ajung la inima lui, la mintea lui, printr-o cale diplomatică, dar buzele lui le-au prins pe ale mele şi limba lui s-a strecurat benevol în interiorul gurii mele, lingând tot ceea ce îi ieşea în cale. Trupul lui s-a lipit de al meu, bărbăţia lui s-a frecat de a mea şi m-a făcut să scâncesc în timp ce mâinile lui stăteau una pe mijlocul meu şi cealaltă pe spatele meu. Puteam să îl refuz, să îl pleznesc, însă eu l-am înconjurat cu braţele şi mi-am lipit trupul de al lui, spunându-i, tăcut, să continue.
Am tresărit, simţindu-i mâna de pe şoldul meu cum cobora şi se îndrepta spre şliţul pantalonilor mei, dar nu am găsit forţa necesară să îl împiedic. Limba a început să îmi fie suptă de buzele lui roşii în timp ce degetele lui deja erau strecurate în interiorul pantalonilor mei şi îmi masau bărbăţia, făcându-mă să scâncesc şi să gem puternic. Mâna lui îi străbătea lungimea şi apoi o zgâria uşor, reuşind să mă excite.
- Kai..., am încercat să vorbesc din nou, dar buzelele lui le-au acoperit pe ale mele, apoi au coborât rapid pe gât pentru a ajunge aproape de piept.
Era inutil să mă opun. Puterea care o avea asupra mea nu era doar fizică ci şi psihică. Mă ţinea strâns la pieptul lui, mă săruta apăsat, mă excita intenţionat, dar nu puterea cu care o făcea reuşea să mă înfierbânte ci doar faptul că făcea acele lucruri.
- Vreau să înţelegi ceva, mi-a spus într-un final, şoptindu-mi la ureche. Nu îmi place să fiu personajul negativ şi tu m-ai transformat într-unul. Daca nu eşti dispus să mergi până la capăt, nu accepta avansurile sexuale ale unui bărbat. Când un „el” se dă la tine, atunci sigur vrea să se culce cu tine şi nu să joace bambilici.
Tonul era scăzut, dar încă furios. Motivul pentru care se comporta atât de rece devenea din ce în ce mai clar, însă nu mă surprindea. Ochii lui căprui străluceau puternic, buza inferioară tremura uşor, semn că e chiar foarte nervos, dar strânsoarea lui rămânea la fel de puternică şi atitudinea lui la fel de ameţitoare.
- Nu înţeleg..., i-am mărturisit, înghiţind în sec.
- Nu? m-a întrebat retoric. Dacă azi noapte făceai gălăgie şi erai văzut, toţi ar fi spus că te violam. Această titlulatură nu îmi place! a ţipat în urechea mea, trăgându-mă de păr pentru a mă ridica de pe gard.
Am crezut că avea să îmi dea drumul, însă am fost doar întors cu spatele la el şi lovit cu putere de barele de metal.
- Încercam să îţi explic că ceea ce s-a întâmplat ieri a fost doar vina ta şi...
- Ştiu! l-am întrerupt, devenind roşu la faţă din cauza atingerii mâinii lui ce se coborâse până între fesele mele şi mă pătrundea încet. E adevărat! Am vrut să se întâmple ...., am adăugat pe un ton mult mai stins, privind zona acoperită de iarbă ce se afla sub picioarele mele.
Stăteam aplecat, sprijinit cu mâinile de gard, respirând greoi, încercând să îmi calmez bătăile inimii, în timp ce el îmi trăgea pantalonii în jos şi continua să mă atingă. Am icnit şi m-am arcuit de îndată ce i-am simţit bărbăţia, pătrunzându-mă mult mai adânc decât o făcuse acea primă oară, m-am cutremurat şi am lăsat un scâncet să se facă auzit. Câteva secunde mai târziu, un firicel de salivă se prelingea pe bărbia mea în timp ce eu încercam să respir şi Kai mă penetra, crescând ritmul.
Mâna lui dreaptă mi-a prins bărbăţia şi a continuat să o maseze, apoi a apăsat pe vârful ei, trupul lui împingându-se cu totul în mine. Mă agăţam de gard, respiram greoi, îl simţeam adânc în mine, sfâşiind noi porţiuni din trupul meu. Senzaţia lăsată de mâna lui ce urca pe pieptul meu mă făcea să mă pierd complet şi, într-un final, am început să pufăi şi să icneasc mult mai apăsat. Degetele lui se jucau cu sfârcurile şi cu bărbăţia mea, buzele lui îmi lingeau şi uneori dinţii îmi muşcau urechea, însă cel mai ameţitor lucru dintre toate era trupul lui ce stătea lipit de al meu ca şi cum eram unul.
- Nu obişnuiesc să jur protecţie şi devotament unor persoane necunoscute, mi-a spus în timp ce m-a pătruns mult mai adânc şi mai rapid.
- Kai..? am reuşit să întreb printre gemete, întorcându-mi privirea spre el. Îmi zâmbea, ba nu, îmi rânjea şi îşi lingea buzele.
- Aştept să fiu plătit pentru serviciile mele şi cred că am găsit şi modalitatea de plată cea mai potrivită. După fiecare misiune, trupul tău va deveni al meu şi mă va satisface. Un schimb egal, nu? a rostit calm, afisând o voce inocentă deşi corpul lui făcea numai perversităţi.
Bărbăţia lui se scufunda cu totul în mine, făcându-mă să mă arcuiesc şi să icnesc, trupul lui se lipea de al meu şi degetele sale mă atingeau mai peste tot, însă oferta lui mi se părea chiar foarte intrigantă şi pe placul meu. Dacă aş fi avut curaj, i-aş fi spus că accept cu plăcere. Eram prea innebunit din cauza lui, prea captivat ca să refuz, dar, din moment ce eu eram timid, l-am lăsat să continue şi să mă pătrundă mai adânc. ” Da...” rosteam în gândul meu, gata să mă eliberez şi să îi cad la picioare.

Capitolul 5: Furie şi dezamăgire
Prima misiune
[Imagine: sigbylis-2.png]
From time to time, we all have to write our own blank page.


_______________________________________________________________

#14
Hmmm....nu.Scuze Deea nu imi pot schimba parerea fata de Kai.Tot un idiot ramane pentru mine.

Desi...pare bun la pat, in cele din urma..nu ma prea impresuoneaza.Da dovada de brutalitate.Sorry, da chiar nu pot sa il trec pe lista personajelor pe care le plac.Poate pentru faptul ca se comporta urat cu Shuichi fara motiv.Nu inteleg...de ce sa nu creada ceilalti ca l-a violat,cand, practic asta a facut(bine, poate ca i-a placut lui Sho dar nu schimba cu nimic faptul ca e o bestie)Dupa mine, tipul e chiar badaran.Scuze.Gata il las in pace.
Acum Shoichi...da, e indragostit de Kai pana la gat(inca nu a ajuns pana peste urechi)Poate de asta ii accepta avansurile...totusi in locu lui l-as fii plesnit rau pe tip.
Asta e, fiecare cu parerea lui.
Greseli:
Mâina-Mana
"buzele lui îmi lingeau urechea şi uneori dinţii îmi muşcau urechea"-cum iti suna?Ai facut o repetitie...din greseala ma gandesc.
In rest totul e ok.Apropo imi plac pozele cu personajele.Sunt dragutze.
Mult noroc la scris.See ya!

Acum yo(Mousy ca sa nu ne incurci)
In sfarsit m-am intors de la tzara si iti pot lasa comm:ha:
Pei ce sa zic.E fabulos.Mie chiar imi place Kai.Adica modul in care se comporta cu Shuichi poate fii ceva de genul -e un mod de ati arata ca te iubesc- :))
So...Seto e asa dragutz:x Si Riku, dar cel mai mult imi place Seto.Felul in care se inroseste e atat de dulce.Cat despre scena din parc...maaama daca se holbeaza unu de pe geam sau de dupa colt la ei o.O Poate un nenea politist:))
Dan in legatura cu chestia "eu l-as fii plesnit pe tip"=>chiar si daca tipu era Vlad:)) Nu cred.
Greseli..ti le-a spus vultura cu creasta.

Cam atat.Sper sa vii repede cu nextu.Mult noroc la scris.Ja-ne!
I'm Kira.

#15
Weeeeeeeeeeeeee!!!! Cum sa refuz orice fel de "actiune" si mai ales actiune care implica unul dintre personajele mele preferate, Kai? :D Superb!
In primul rand trebuie sa te felicit pentru alegerea pozelor. Acum pot sa-mi imaginez mult mai bine povestea. Sunt nevoita sa spun ca mi-am cam speriat familia cand am deschis poza lui Seto si am inceput sa tip oarecum: "weeeeee!!!". :)) Clar imi place personajul Seto, reactiile lui, felul lui de a fi de pana acum si abia astept sa-l vad si pe el in actiune. Acum am aflat si ce citea. :D
Oricum, scena din parc a fost pur si simplu prea tare! Cat despre propunerea lui Kai, sunt sigura ca stia si el prea bine ca nici nu mai era nevoie sa-i spuna lui Shuichi pentru ca oricum il putea avea oricand avea chef. :))

Spor la scris si cat mai repede next! :)
I wish people would stop telling me what to do. I can make mistakes on my own too!
Genius by birth, lazy by choice. Mendokusai...

My anime wallpapers blog: http://animefact.wordpress.com/



[Imagine: lcopy.jpg]

#16
:: Mousy :: Intr-un fel imi pare rau ca va place atat de mult de Seto..doar o sa...in fine. vedeti voi. Ce ziceti de Sanju? De el nu va place?
:: Dan :: Iti inteleg opinia despre Kai, insa ai sa descoperi destul de curand ca a fost destul de indreptatit sa reactioneze asa. O parte din motiv il explica si Shuichi in acest capitol.
:: Yoko :: Din pacate, sau nu, prima misiune va fi un pic cam tulburatoare..., dar va avea un impact enorm asupra tuturor. Cateva relatii se vor schimba in decursul urmatoarelor doua capitole desi nu se va observa la suprafata.

Capitolul 5
Furie şi dezamăgire
Prima misiune

Eram într-una dintre situaţiile acelea din care nu poţi ieşi indiferent ce ai face. Aveam de ales? Nu. Eram prins acolo, în compania a patru alţi bărbaţi, diferiţi din toate punctele de vedere, şi încercam să fiu eu, să nu mă las afectat de felul lor de a fi. Puteam să cedez uşor, mai ales în faţa lui Kai şi a lui Riku. Ei erau cei ce mă derutau într-un mod destul de greu de exprimat. Cel cu părul castaniu reuşea să mă aducă la tăcere doar printr-o simplă privire în timp ce brunetul era mult prea simpatic pentru a îmi putea stârni antipatia. Începeam să cred că, indiferent de ce legătură aveau cei doi, nu aş fi putut să îi urăsc pe niciunul dintre ei pentru că eram deja mult prea ataşat de ei.
Sigur, Sanju era mereu politicos, cel puţin cu mine, vorbea mereu pe un ton prietenos şi reuşea să mai destindă atmosfera din apartament pe când Seto, deşi era de cele mai multe ori tăcut, se dovedise a fi un partener de conversaţie foarte bun, un adevărat amfitrion. Chiar dacă nu mă simţeam în stare să port o conversaţie profundă cu blondul, tăcerea şi calmul lui reuşeau să mă convingă că pot spune şi cea mai abominabilă idioţenie pentru că el avea să îmi explice ce e greşit.
În ciuda acestor lucruri, nu reuşeam să mă ridic din patul meu şi să mă fac să arăt suficient de prezentabil încât să mă duc în sufragerie şi să stau alături de ei. Nu puteam să fac asta, cel puţin nu atâta timp cât urmele săruturilor lui Kai rămâneau prezente pe trupul meu. Cine eram eu să îl judec când tot ceea ce reuşisem să fac era să îl enervez prin ignoranţa mea? Avea dreptate şi eu eram perfect conştient de asta.
Trebuia să îmi dau seama, în inconştientul meu probabil o făcusem, că a accepta atingerile lui însemna a îmi da acordul să meargă mai departe şi să mă facă al lui. Nu aveam de unde să ştiu că în lumea lor, a bărbaţilor ce se puteau culca cu alţii de acelaşi sex, săruturile erau doar o modalitate de a transmite celuilalt dorinţele sale. Era chiar stupid să cred că un sărut între doi tipi era acelaşi lucru cu un sărut între un băiat şi o fată.
Un lucru nu reuşeam să înţeleg nici până în acel moment. „Blacky”, din cât îl văzusem eu, arăta destul de bine, ceva cam feminin, şi avea un trup plăcut la atingere, fin. Eu eram un alt tânăr, ceva mai slăbuţ şi mai scund decât Kai, cu pielea normală, unul dintre zecii de flăcăi ce nu s-au gândit niciodată că aveau să se culce cu un bărbat. Doar unul dintre mulţi...
Chiar dacă trupul mă durea, mai exact partea mea posterioară, nu puteam ignora nici restul semnelor ce îmi reaminteau de micile noastre „întâlniri”. Bărbăţia încă mă ustura, cele câteva zgârieturi de pe spate la fel, resimţeam forţa cu care mi-a prins sfârcurile şi toate erau doar din cauza degetelor acelea lungi şi a unghiilor ascuţite ce mi-au atins pielea fără milă. Îmi amintesc că m-am gândit dacă aşa îi trata pe toţi cei cu care se culca sau o făcuse doar cu mine, din cauza mea, însă mi-ar fi fost imposibil să aflu fără să îl întreb aşa că am rămas cu această întrebare şi acum. Dacă m-aş fi dezbrăcat şi aşezat în faţa unei oglinzi, aş fi observat zeci de dungi roşiatice, majoritatea în zona pieptului şi pe mijloc, locurile cele mai atinse de mâinile lui mari. Nici nu îmi doream să mă gândesc că fundul meu putea fi roşu complet, era mult prea terifiant deşi, trebuia să recunosc, era şi oarecum excitant.
Era destul de interesant cum îmi schimbam părerea. La început simţisem că e îngrozitor, urât şi mult prea dureros, apoi mi s-a părut intrigant şi cutremurător, până când, într-un final, am ajuns la concluzia că e grozav de seducător şi că îţi poate lua minţile. O partidă de sex cu Kai. La asta mă refer.
Îmi duceam mâinile destul de des la buze, parcă căutând dulceaţa lui şi fineţea buzelor sale, însă mă alegeam doar cu o senzaţie rezonantă ce se împrăştia în întreg corpul şi mă făcea să tremur.
Însuşi părul îmi amintea de atingerea lui, motiv pentru care am continuat să îmi ating firele de păr din zona locului de care acesta a tras cu putere. La cât de stupid mă comportam la început, probabil, dacă aş fi avut firele de păr smulse, le-aş fi agăţat undeva să le pot vedea mereu. În ciuda felului în care m-am ales cu aceste amintiri, mă bucur că le am. Sunt plăcute şi mă fac să mă simt nostalgic.Mă fac să îl iubesc mai mult, dacă asta e posibil, şi să le pot reaminti tuturor de minunatele momente petrecute împreună până când s-a întâmplat acel inccident.
Că îmi plăcea mie sau nu liniştea din casă, ziua în care a trebuit să ne punem pe muncă a sosit şi ea. Aş fi vrut să am mai mult timp să îmi analizez situaţia cu bărbatul cu părul castaniu, însă în decursul acelei zile, după ce s-a înserat complet, Riku a apărut în sufragerie şi ne-a zâmbit.
- Băieţi, a sosit momentul să demonstraţi de ce sunteţi în stare, ne-a spus pe un ton călduros, muşcându-şi buza de jos, arătându-se la fel de interesat ca şi noi de ceea ce trebuia să facem.
Era relativ uşor să îţi dai seama că brunetul era o persoană curioasă, căreia îi plăcea să vorbească şi să se simtă bine, să păstreze ambianţa cordială şi să îşi facă prieteni. Sclipirea din ochii lui îmi dădea de înţeles că de abia aşteaptă să ne vadă pe teren deşi nu puteam fi tocmai sigur pe cine dorea să urmărească. Se înţelegea cel mai bine cu Seto, păreau a putea vorbi chiar unul dintre ei nu cunoştea un anumit subiect, păstra o relaţie bună cu Sanju, probabil din cauza răcelei acestuia faţă de Kai nu deveneau mai apropiaţ, cu mine era prietenos şi drăgăstuos, însă, în mintea mea, mi-am imaginat că singurul de care îi pasă cu adevărat e castaniul.
E uşor obositor să îmi amintesc de câte ori am simţit aceeaşi gelozie. Parcă devenise parte din mine şi nu mai aveam să scap de acel sentiment, niciodată, nicicum sau doar dacă muream. De câte ori m-am referit la Kai ca la „el”, de câte ori încă mă gândesc la el şi îl denumesc aşa şi cât de uşor s-a transformat într-un ideal masculin. Pentru mine, acest bărbat cu păr castaniu, devenea un stereotip uman greu de găsit, un exemplar rar al unui individ perfect.
- Deci..ce avem de făcut mai întâi? s-a auzit vocea roşcatului, smulgându-mă complet din visare.
Stătea aşezat cu spatele de masă, în fund pe covor, cu picioarele încrucişate, privindu-l pe brunet de parcă acesta era un buletin informativ şi unica lui salvare. Probabil el era următorul cel mai nerăbdător să afle ce avem de făcut.
- Îmi pare rău că trebuie să fie aşa de la început, însă v-aţi ales cu o misiune destul de importantă şi este de datoria mea să vă explic ce anume presupune. Ochii încă îi străluceau, dar tonul vocii îi devenea mai scăzut şi mai grav, dându-ne senzaţia că ceva important avea să ne fie dezvăluit şi, desigur, aşa a şi fost.
- Despre ce e vorba? a întrebat Seto, foarte curios, aşezându-se lângă mine. Era politicos, altfel nu îmi dau seama de ce s-ar fi aşezat lângă mine când arătam de parcă nu dormisem câteva zile bune la rând.
Eram mult prea conştient că era şi el acolo. Îi puteam simţi prezenţa lui Kai atât de aproape de parcă îmi respira în ceafă, dar el era departe de mine şi aproape de Riku, privindu-l curios. Buza inferioară începea să îmi tremure de fiecare dată când îmi aminteam că m-a sărutat şi şi-a strecurat limba în gura mea. Îmi bătea inima puternic, mereu în stare alertă pentru a nu fi luat prin surprindere, însă începeam să mă simt mai calm şi mai sigur pe mine. Numai prezenţa blondului reuşea să îmi potolească tumultul interior şi să îmi mute gândurile de la cele întâmplate. Atunci am început să realizez că Seto era chiar molipsitor. Acest băiat avea să devină colacul meu de salvare.
- Am să vă spun ceva ce nu multă lume ştie. Sediul general al poliţei japoneze găzduieşte o serie de coduri. Acele coduri, folosite prost, pot deschide închisorile de pe tot teritoriul ţării, seifurile băncilor, dar şi multe alte instituţii importante în stat. Recent, zvonuri, până acum nefondate, cum că cineva ţinteşte această serie de coduri au început să devină din ce în ce mai frecvente. Informaţiile arată că oricine doreşte aceste coduri, va încerca să le fure în decursul următoarelor zile.
Tot timpul ne-a vorbit calm şi sigur pe sine deşi nu era neapărat nevoie. Probabil îşi imagina că e nevoie să fie atât de serios pentru ca noi să realizăm că misiunea noastră era într-adevăr mult mai importantă decât părea la prima vedere. Eu am înghiţit în sec, Seto a început să îşi frământe degetele, semn că era agitat, Kai a pufnit şi a oftat adânc în timp ce Sanju, surprinzându-ne pe toţi, şi-a întins mâna spre brunet şi a zâmbit.
- Uhm...s-a întâmplat ceva? am întrebat uşor nedumerit, vazându-l pe roşcat încă aşteptând şi pe Riku răzându-i fericit.
- Neah, a rostit bărbatul. Aştept să îmi dea lista, a explicat, ridicându-se în picioare pentru a se apropia mai mult de băiatul ce stătea pe fotoliu, aproape atingând chipul acestuia.
Cel de lângă brunet a fost mult mai rapid şi l-a oprit pe Sanju, punând mâna sa între trupurile lor. Kai se transformase în doar câteva secunde, într-un scut protector pentru Riku, în cavalerul lui în armură strălucitoare deşi roşcatul nu era nici un balaur, nici un călător răuvoitor. Aş fi crezut că de îndată ce primeşte lista dorită, bărbatul avea să se întoarcă la locul lui, însă continua să se uite în direcţia celui cu păr castaniu de parcă nu agrea deloc comportamentul lui.
Scânteia duşmănii era aprinsă încă de la început. Kai şi Sanju nu s-au înţeles nici măcar după ce au făcut o înţelegere benefică pentru amândoi, relaţia lor transformându-se în una de convenienţă.
- Care e misiunea? s-a auzit şi vocea blondului într-un final, reuşind să spargă atmosfera şi să îl determine pe Riku să ofteze, fericit că nu s-a întâmplat nimic rău.
- E chiar simplu. Voi veţi avea grijă ca oricine doreşte să fure aceste coduri să nu reuşească.
- Şi poliţia? Ne vor..., a continuat Seto, dar nu pentru mult timp.
- Vi s-a spus deja, nu? Poliţia nu se bagă în asta. Suntem pe cont propriu deşi fondurile şi echipamentele noastre sunt plătite. Ei nu vor şti nimic. Ce restricţii ni s-au pus?
Cel ce devenise brusc foarte serios era nimeni altul decât cel ce mă sărutase de atâtea ori şi se comportase atât de dezinvolt. Prima oară când îl vedeam serios, prima dată când renunţa la tonul lui obişnuit şi se interesa de lucrurile din jurul lui. Prima zi din scurta noastră muncă în echipă.
Se uita înspre brunet şi citea ceea ce se afla scris pe foile acestuia chiar dacă le putea cere şi lua cu sine. Prefera să se uite peste umărul tânărului, să rămână în dreapta acestuia ca şi cum era bodyguard-ul lui.
- Nici măcar una. Dacă e nevoie, veţi fura chiar voi codurile pentru a nu ajunge în mâinile altora.
- Stai puţin...., am vorbit fără să îmi dau seama, ridicându-mă şi în picioare, atrăgând atenţia tuturor. Vreţi să vă spun cum se poate fura „obiectul” pentru a împiedica retragerea lui sau vreţi să vă spun cum să îl furaţi voi?
Eram uşor indignat, mai mult surprins de ceea ce auzeam decât misiunea în sine. Principalul motiv pentru care dorisem să mă alătur lor era pentru a face un bine, a împiedica delictele şi a servi justiţiei. Furtul, indiferent de autor, era un delict. Ar fi însemnat să încalc orice principiu pe care mă bazam, dar, după ce am rostit acele cuvinte mi-am dat seama că însăşi relaţia mea cu Kai era deasupra logicii sau bunului simţ. Am înghiţit în sec şi m-am aşezat la loc, sperând că acesta nu avea să se uite înspre mine sau să îmi zâmbească cum făcea de obicei. M-aş fi înroşit imediat.
- Shuichi-kun, scopul nostru este să îi împiedicăm pe cei ce vor să fure codurile. După ce trec aceste două zile, în cazul în care veţi fi nevoiţi să le luaţi voi, vor fi înapoiate, mi-a explicat brunetul, întinzându-mi o hârtiuţă mică pe care scria o simplă adresă.
- În regulă. Voi cerceta de îndată locul pentru a şti ce măsuri trebuiesc luate. Putem folosi prizele din camerele noastre, nu? a întrebat blondul. Pentru a deschide laptopuri-le, a adăugat imediat, îndreptându-şi privirea spre roşcatul ce se uita la discheta oferită de Riku.
L-am observat pe Sanju, cercetând acel obiect din mâna lui de parcă era sfânt şi pe Seto dornic să se pună pe lucru. Dacă cei doi făceau un fel de echipă, atunci el avea să rămână cu mine. Cei doi nu aveau mult de făcut, mai mult investigau locul şi persoanele, dar eu aveam să fiu cel ce ajungea acolo şi le spunea ce se putea întâmpla. Un alt lucru mă preocupa: Kai avea să fie cu mine sau încă împotriva mea? După îndeplinirea misiunii, avea să mă facă să îl răsplătesc întocmai cum a sugerat sau să uite tot ce a spus?



Capitolul 6: Prima misiune
Furie
[Imagine: sigbylis-2.png]
From time to time, we all have to write our own blank page.


_______________________________________________________________

#17
Cred ca la fiecare capitol voi evidentia faptul ca-mi place la nebunie de Kai si Seto!! Desi au trecut 5 capitole, tot nu pot sa aleg unul singur! :)) Despre Seto, ai spus ca-ti pare rau ca ne place atat de mult de el si asta m-a speriat. Poti sa-l faci sa fie si rau de fapt, sa fie spion pentru tabara adversa, sa fie tradator, in fine, orice, numai sa nu-l omori!!! :D Poti sa-l combini cu oricine, sa-l pui sa faca orice, da' sa nu pateasca nimic!!
Asa, acum ca mi-am spus of-ul cel mai mare, intram in paine cu actiunea. Prima misiune! Suna super interesant si abia astept sa vad cum vor lucra impreuna, cum vor rezolva situatia, cum se va descurca Shuichi sa se concentreze in prezenta lui Kai si mai ales sa vad si cum vor lucra Seto si Sanju impreuna. :D

Spor la scris si cat mai repede next! :)
I wish people would stop telling me what to do. I can make mistakes on my own too!
Genius by birth, lazy by choice. Mendokusai...

My anime wallpapers blog: http://animefact.wordpress.com/



[Imagine: lcopy.jpg]

#18
So....in sfarsit continuarea:d

Prima mjisiune...e timpul sa vedem cat de bine vor lucra ca echipa.Eu sincer cred ca Kai si Shuichi nu se vor intelege.Sau Kai va face pe responsabilul de dragul misiunii...dar ma indoiesc:))
Daaa~a am crezut ca nu mai trebuie sa mentionez faptul ca Sanju e personajul meu preferat 8-> E asa hot!Totusi dusmania dintre el si Kai trebuie sa duca undeva, nu?Sper ca nu se va rezuma la o impuscatura.Bang!Si gata.Vreau sa-i vad certandu-se, doar pentru ca Sanju vrea sa ii ia apararea lui Shu-chan:d
Riku...pare asa calm.Nu inteleg cum poate fii asa.Ma rog, oricum ma intreb ce are Kai de-l apara cu atata stasnicie.Io fii frate:-?
Greseli, nu am vazut.Nici nu cred ca ai.

Ne, cam atat.Sper sa vii repede cu nextu.Mult noroc la scris.Ja-ne!:bye:


P.S Comm by Mousy, Dan e la mare nu iti poate lasa comm.
I'm Kira.

#19
Am trecut si eu pe aici.Sorry ca nu am mai dat comm,dar de citit am citit.
Super tare suspansul ma omoara.Sunt curioasa ce se va intampla in misiune.
O.o tulburatoare?Abia asteptreactiile personajelor (sper sa fie pozitive si negative mai ales:P:P)
Sunt innebunita dupa misiuni imi aduce aminte de....:-".
Orcum,spor la scris si astept next-ul cat mai repede.
Chuuu:*:*:*

#20
Eh, eh..apar si eu abia dupa 5 capitole.Deh ce sa-i faci..asa e cand traiesti in jungla :P
Asa..ideea ficului pare destul de buna, desi eu nu prea am priceput chiar toata treaba cu misiunile- poate si din cauza somnului.Insa am priceput ca dupa fiecare misune va aparea yaoi si asta e tot ce tre sa stiu =P~.
A da, mi-a atras atentia in mod deosebit povestioara de la inceput cu acea fata violata.Nu stiu de ce, dar mi-a placut foarte mult.
Acum personajele si cuplurile.Aici n-am nimic de zis..pana acum totul decurge foarte bine dupa parerea mea, nu simt nevoia unei schimbari.Ca personaj imi place de Kai..este perfect; apoi de Riku.Despre ceilalti nu am o parere formata si nici nu simt nevoia sa mi- o formez prea curand, deoarece acum ma intereseaza doar Kai si viata lui sexuala (ah, cat egoism din partea mea ).
Gata te-am lasat si te astept cu nextu :)
Legile lui Murphy:
Daca ceva functioneaza, nu-i bine sa-l repari.
*
Sexul este unul din cele 9 motive ale reincarnarii. Celelate 8 nu sunt importante.
*
Tot ce e bun: ori e imoral, ori este ilegal, ori ingrasa.

*My anime list*



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  The best damn thing [shounen-ai/yaoi] Michyio 2 3.290 09-07-2010, 03:48 PM
Ultimul răspuns: Alixa
  Seven Lights ~Shounen-ai/Yaoi~ Yaku-chin 33 18.082 26-05-2010, 11:36 PM
Ultimul răspuns: Aliss_anime
  Flames of passion [+16] [shounen-ai / yaoi] Hetalia 3 3.745 04-11-2009, 01:08 AM
Ultimul răspuns: Sukisyo
  Sweet Satisfaction [yaoi-shounen-ai] Aliss_anime 22 14.727 31-10-2009, 11:06 PM
Ultimul răspuns: Aliss_anime
  Iubire cumparata [shounen-ai / yaoi] Ice_angel_234 32 27.024 23-07-2009, 11:08 PM
Ultimul răspuns: Aiumy
  Fake [shounen'ai / yaoi] mikaru 2 3.159 18-07-2009, 07:34 PM
Ultimul răspuns: mikaru
  [ COMPLETED]Sa ramana intre noi "In familie "[yaoi / shounen-ai][16+] Lithium-Angel 72 45.535 13-07-2009, 02:24 PM
Ultimul răspuns: I hate maths.
  The life of a male prostitute (yaoi,shounen ai and normal couples) Lithium-Angel 92 51.694 09-06-2009, 10:32 PM
Ultimul răspuns: adyna_45
  Amintiri uitate [shounen-ai / yaoi] Mitsukai Yoru 39 26.451 03-04-2009, 01:36 AM
Ultimul răspuns: Amaya_89
  Chipul din spatele mastii ( yaoi/shounen-ai ) Mitsukai Yoru 14 13.311 06-02-2009, 08:49 PM
Ultimul răspuns: Ryuu


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)