[Yaoi] Ingerul Negru si Trandafirul Mortii

[PervyTeoYaoi_Shinee]

[FranFranAghy]

Multumesc mult ca m-ai anuntat.sa trecem direct la subiect. Ce ma enerveaza Daniel asta, cum poate vrea sa scape de ingerul lui care e asa pur si inocent, plus ca se potriveste de minune cu demonul lui Alex. Sper asa nu-l faci sa-si piarda ingerasul.
Povestea ingerului ce si-a violat amicul m-a socat teribil de mult. De ce? De ce sunt oamenii atat de rai :((. Nu este coresct deloc! Pai viata nu e deloc corecta!
De data asta m-ai fascinat, felul in care ai descris totul a fost minunat, mai ales ca au fost multe. Puteai totusi sa-i mai descri sentimentele, sa ii arati partea sentimentala mult mai mult decat ai facut-o. Am vazut cateva greselute, dar nu am sa le i-au in seama de data aceasta. In rest mi-a placut foarte mult m-ai ales ca ai vorbit din punctul de vedere a lui Daniel.
Inca ceva, titlul capitolului m-a speriat putin si spre ca acum ca stiu ca si Daniel si Alex vor fi in acelasi loc sper sa se intample ceva. Astept cu nerabdare nextul', chiar daca numai azi l-ai postat! :-p
Bafta!

[Beatrix LaVey]

La insistentele tale, am ajuns si eu, intr-un sfarsit, din nou pe aici. Citisem in continuare cateva dintre capitole, dar, la un moment dat, renuntasem. Inervenisera examenele si am fost data disparuta atunci:))
Oricum, ma bucur sa vad ca scrii si, mai important, ca pui pret pe parerea mea :] Cum am mai spus, apreciez enorm astfel de oameni.
O sa cam trebuiasca sa-mi cer scuze, deci o fac: sorry! Am fost uneori rauacioasa. Ma supar cand vad greseli :">.
Scumpa mea, iti sugerez sa renunti la folosirea prezetnului. E foarte, foarte succint. enervant de succint. SI mai dezvolta propozitiile. Romana e atat de variata, incat n-am idee cum de te poti rezuma la atat de putin. Ti-am spus, grabesti foarte mult actiunea.
Timpul meu s-a dus deja, acum am treaba. Recuprez cand pot, daca mai am timp! Bafta la scris si nu mai grabi actiunea!

[LoLix]

Buna am citit si eu ficul tau si ideea cu ingerii yaoi mi s-a parut foarte interesanta. Daniel e asa un inocent el nu stie mai nimic din ce i se intampla si asta il face asa de dulge si Alex care e asa de dur dar care se comporta atat de protectiv cu el si mai e si victor care il protejeaza dar ar fii interesant daca ai povestii si din perspectiva lui nu stiu cred. Oricum povestea e interesanta. Pai eu astept de ceva timp sa pui next-ul si sper sa nu mai dureze mult. Bye bye.

[Hasamy lost vampire]

Imi pare rau de intarziere, darca a fost randul surori mele la calculator si nu am putut sa-ti citesc. Sa nu crezi ca mai iti citesc ficul. M-ai fascinat, felul in care ai descris totul a fost minunat, mai ales ca au fost multe. Sa ma anunti cand pui continoarea si imi cer scuze din nou de intarziere. O sa incerc sa nu se mai repete.

[PervyTeoYaoi_Shinee]

Regret iubitele mele, sunt o proasta nu mi-a venit inspiratia si nu am stiut cum sa continui. Va multumesc enorm pentru comentarii, inseamna mult pentru mine, ma incurajeaza sa continui. So ce sa mai zic, Next =>


Capitolul 10- Ne intalnim din nou(Alex)


Tinutul Deovolilor e unul dintre cele mai rele locuri din univers, mai ales ca pentru noi, demonii si Ingerii Negri, locul asta e supranumit Infernul Inimii. Nu imi venea sa cred ca Stapanul meu m-a trimis in acest tinut pentru a fi judecat de un idot ce imi poate controla semnul si toata puterea lui. Cand am intrat in oras am avut o presimtire ciudata, dar nu am bagat de seama, indreptandu-ma spre Tribunalui Mortii. Orasul era extrem de ciudat, nu existau multe ceaturi din alte lumi, cele mai multe erau Ingeri Negri sau demoni exilati ce acum s-au stabilit aici. Fata de restul, mie mi se activase sigiliul Trandafirului, pe tot corpul avand o multitudine de semne legate intre ele ce devenisera rosii pentru a arata ca urma sa fiu judecat. Toti care ma priveau aveau in privire teama si frica, stiind ca sunt mana dreapta a Intunericului si ca e prima data cand vin pe acest taram mizerabil.
Am inceput sa grabesc pasul, pana in momentul in care mi se activa puterea demonica si am inceput sa prind o viteza mult prea mare pentru a fi perceputa de ochiul uman. In momentul urmator eram in fata tribunaluilui, iar fara sa mai spun altele am intrat inauntru. Pe dinafara tribunalui arata ca o cladire obisnuita, doar ca neagra, fata de ce era inauntru, unde fiecare camera avea alt tip de judecata si alte pedepse. De obicei, la judecatile mari se stangea multa lume pentru a vedea ce sentinta primeste criminalul, chiar daca nu il cunosteau. Celor de aici le placeau sa vada cum alti sufera, iar ei sa rada sau sa-i batjocoreasca. Speram sa nu vina lume multa la mine, dar ma indoiam ca exista cineva care sa nu vrea sa-l vada pe singurul Inger Negru ce lupta si cu inima si cu sufletul pentru intuneric, fara a comenta.
Intru in camera judecatorului pentru al astepta pe Pazitorul Sigiliului Trandafirului pentru a ma judeca. Cei din camera se uitau terifiati la mine, susotind cine stie ce, facandu-ma sa devin curios si in acelasi timp nervos ca se vorbeste pe la spate despre mine. Am vrut sa merg la ei sa le spun vreo doua, dar fix atunci a venit Pazitorul ce am aflat ca il cheama Golgun, nume ce ma amuza la culme. Golgun era un batranel destul de scund, dar cu o statura de invidiat si un rang si mai si. Parul lui alb ii statea valvoi, acoperit de o palarie de general de armata la fel ca si costumul lui de gala de culoare verde. Avea o gramada de decoratiuni pe costum, dar nu mi-am irosit timpul pentru a le studia. Din cate am aflat lucra in armata pe pamant, dar nici macar atat nu ma interesat, asa ca nu am bagat la cap ce zise. Mi-a spus ca ii pare rau pentru ce va trebui sa-mi faca, dar ordinele sunt ordine.
-E in ordine, nu e prima belea in care am intrat, au fost timpuri si mai grele, spun arcuindu-mi buzele intr-un zambet care sa para cat de cat convingator, dar nu cred ca mi-a reusit prea bine.
-Baiete, nu iti va placea deloc, e unul dintre cele mai crude lucruri pe care i le poti face unui Inger Negru.
-Pana la urma sunt un demon, nu un Inger Negru, spun schitand un alt zambet. Hai sa incepem chestia asta, ma plictisesc deja, zic si ma indrept spre sala de judecata.
-Pai, atunci sa incepem, baiete, aud vocea slaba a batranului.
Cand am intrat in sala am fost intampinat de o multime de oameni ce asteptau sa vada ce o sa patesc. Nimeni nu spune nimic, nimeni nu vorbea urat, era o liniste mormantala, cei drept nu mi-ar fi pasat nici daca ar fi galagie nici daca nu era; vroiam doar sa se termine. Aripile imi iesira afara, iar puterile sa mi se activeze, desi nu aveam voie sa le folosesc in acest taram. Sala avea o masa mare la care stiam ca va sta Golgun, impreuna cu doi oameni care o sa-l ajute sau ceva de genul asta. Doi tipi au venit si m-au pus in fata mesei pe jos, legandu-ma cu niste catuse ce erau acolo pe jos si ce pareau a fi din argint. Nu am facut nimic impotriva, doar am stat si am asteptat sa vad ce va mai urma.
Am simtit din nou aceea presimtire ce ma facu sa tresar. Imi plimb privirea din nou prin multime dar de aceasta data aceasta foarte nedumerit. Vroiam sa se termine, sa scap de privirile acelor creaturi ce au venit numai pentru un surplus de distractie, vroiam sa il revad pe Daniel, vroiam sa-l ating si sa-l sarut, dar stiam ca nu e posibil. Mintea mea reveni la realitate in momentul in care unul dintre tipi anunta inceputul judecatei. Am crezut ca va dura mult, dar Golgun si-a spus doar cateva lucruri ce mi le zise si Stapanul si au inceput ajutoarele sale sa zica ce reguli le-am incalcat. Mi-am mutat pentru un moment privirea in partea opusa si am ramas inlemnit. Statea acolo pe bancuta, era acolo si varsa lacrimi amare din cauza mea. Dar cum ajunsem iubitul meu ingeras aici, cum ajunse Daniel in lumea asta hidoasa?
-Pentru toate aceste reguli incalcate, aud vocea lui Golgun, iti vom lua ce-i mai drag pentru tine. Am ramas inghetat din nou, mai ales ca stiam ca cel mai drag lucru pe care il am e Daniel.
-Daca te vei mai atinge de inger sau mai interactionazi cu el in viata asta a lui o sa iti pierzi sigiliul si vei deveni un Demon Interzis, iar cel mai rau e ca vei pierde toata puterea acumulata de cand ai devenit Inger Nergru. Inca ceva, exista riscul ca si ingerul sa pateasca ceva.
In momentul urmator blondinul s-a ridicat si a iesit din camera de judecata, plecand si lasandu-si o parte din suferinta in inima mea. Cei drept, era una dintre cele mai crunte pedepese pe care le primisem vreodata. Nu puteam intelege ce mi se intampla; inima imi batea puternic, ceva dinauntrul meu in facea sufletul sa se macine si sa dispere in propriul sange de nebunie si durere, nu vroiam sa-l pierd si de data asta. Incercam din rasputeri sa ma linistesc si sa incerc sa ma calmez, ca mai apoi sa pot pleca si eu din sala de judecata si sa il pot cauta pe Daniel. Lanturile imi disparura ca prin farmec, iar judecatorul imi facu semn ca pot pleca, cred ca stia deja ca pedeapsa pe care mi-a dat-o era imposibil sa o respect.
Ies din tribunal si incep sa alerg printre blocuri. Alergam ca un nebun prin intregul oras, fara o tinta anume sau fara vreun reper. Am inceput sa respir sacadat si sa obosesc, in primul rand pentru ca aici era alt fel de gravitatie ce nu iti permite sa depui un efort fizic mare, iar in al doilea rand nu aveam aripile deschise. Eram din ce in ce mai obositor si mai stresant, mai ales ca orasul era foarte mare. Inaltimea imensa a cladirilor imi facea capul sa se invarta puternic si sa ametesc, iar galagia din oras devenea si ea extrem de deranjanta, nemaiputand sa gandesc logic. Mintea imi parasi trupul, iar eu, desi alergam nu stiam incotro o luam. Deodata corpul meu se plesni de un alt trup si ma azvarli la doi pasi mai incolo. M-am ridicat rapid in picioare pentru a imi relua drumul, dar cand am privit cealalta persoana ce am aruncat-o pe jos am ramas nemiscat. Intalnesc din nou acei ochii albastri ce ma purtau intr-un vis si parul azuriu ca soarele. Cand ma vede se ridica pentru a fugi, dar de data asta nu ii dau voie si il prind de brat, tragandu-l langa mine, copul lui lipindu-se de pieptul meu, lucru care il facu sa tresara.
-Lasa-ma, nu ar trebui sa faci asta! spuse blondinul smucindu-se pentru a scapa din stransoare in care il tin.
-Nu Daniel, nu te las acum ca esti aici. Nu-mi pasa de nici o pedeapsa sau alte prosti, eu vreau sa stau cu tine si nu te las in pace, nu acum cand am sansa sa stau cu tine si sa vorbim, chiar si intr-un loc ca asta. Il strang puternic in brate, intocandu-l cu fata spre mine si imbratisandu-l din ce in ce mai strans, pana in momentul in care am simtit ca nu mai are aer si i-am dat drumul. Nu vreau sa te pierd, dragul meu, nu vreu sa raman iarasi singur asa ca te rog nu ma parasi.
Ingerasul meu incepu sa tremure incontrolabil in bratele mele, moment in care mi-am dus mana dreapta pe spatele sau si cealalta dupa genunchi, luandu-l in brate si sarunandu-l pe crestet pentru al linisti. Bataile atat ale inimi sale cat si ale mele se intensificau cu fiecare secunda parca vrand sa iasa amandoua din piept si sa se contopesca. Stind ca iubitul meu Daniel va incepe cat se poate de curand sa se roseasca si sa se fastaceasca din cauza ca oricine se uita la noi isi atintea privirea spre dulcele meu ingeras, mi-am activat partea demonica si in jurul nostru incepu sa apar un fum negricios ce incetul cu incetul ne acoperira corpurile in intregime. Un vant puternic ne lovi din plin si imprastia fumul in toate directile, dar noi nu mai eram acolo. Disparuseram si totusi ajunsem in alt loc, poate mult mai bun si mai primitor decat pe strada, in Pestera Trandafirilor. Vroiam sa stiu ce cauta aici, cine l-a trimis si cel mai mult vroiam sa stiu ce simte cu adevarat pentru mine.
Dar pentru toate astea trebuia sa astept deoarece micul meu ingeras inchise ochii, parasind aceasta lume oribila si zburand departe spre necunoscut si spre iubirea ce doar in vise o intalnesti. Cu toate astea nu m-am putut abtine. L-am lasat pe podea, inca tinandu-l de spate, si privindu-i chipul angelic si sublim. Mi-am pus mana pe obrazul lui stang si fara a ma gandi daca e bine cea ce fac sau nu imi apropiu chipul de al sau si imi unesc buzele intr-un lung si pasional sarut ce mi-as fi dorit sa dureze o vesnicie.

[FranFranAghy]

Teo regret ca nu ti-am comentat ieri, dar am avut o gramada de probleme si nu am avut cand sa-ti comentez, desi ti-am citit capitolul. Abea astept sa vad ce se va intampla in continuare intre Alex si Daniel, mai ales ca e ficul meu preferat. O_+ Esti superba draga mea, descri excelent chiar daca mai trebuie retusat pe ici-colo. Astept in continuare nextul si sper sa se mai intample ceva si cu Victor ca tare mi dor de el! Succes si multa inspiratie, nu uita sa ma anunti si pe mess! :-h

[LoLix]

Buna, imi pare nespus de rau ca nu am venit mai devreme cu un comentariu dar imi merge cam greu internetul si am avut cam multe probleme in ultima vreme dar am reusit. Capitolul asta e asa de dragut adica vreau sa zic ca imi place foarte mult cum povestesti zici ca rupi fraze intregi din basmele cu vrajitori si suna asa de frumos. Pai greseli nu am vazut sau defapt era intr-un loc ai scris copul in loc de corpul sau ceva de genu nu mai stiu sigur. Pai iti multumesc ca m-ai anuntat si astept next-ul bye bye.

[Hasamy lost vampire]

Ca de obicei eu sunt ultima. Imi pare rau ca nu ti-am comentat acum cateva zile, dar nu am putut.
Esti extraordinara! Imi place cum descri totul si ador felul in care naratezi. Greseli de tastare nu am vazut, dar oricum nu le voi baga inseama , doar daca sunt grave. Oricum la tine nu o sa vad.
Felicitari si sa ma anunti ca de fiecare data cand pui continoarea.

[PervyTeoYaoi_Shinee]