Sângele tău este cerneala mea

[Me�al.]

Waaa.. Thanks for the comms guys! Sunt really happy că vă place :]] . Revin cu un nou capitol - cam târziu - , dar nu e foarte lung. Totuşi, nici scurt nu e :]] .
Întâi, pozele fiindcă apar noi personaje.

Serena

Shawn 1

Shawn 2

And nooow. Lectură plăcută!

7



Plătim chiria vieţii cu suferinţă. – Nicolae Iorga

Concertul se desfăşura cu rapiditate, trupa noastră favorită făcând un show incendiar, memorabil. Ascultam fermecată melodiile, ţipam, fredonam, eram în extaz. Şi, cel mai plăcut lucru, mai presus de toate, era că mă aflam cu Ace acolo – lucru ce conferea întregii întâlniri o notă de magie. Pentru prima dată după mult timp, puteam declara că eram fericită cu adevărat, ci nu minciunile ce le spuneam ocazional pentru a scăpa de îngrijorarea falsă a celor din jur.
Pe la sfârşitul celei de-a patra melodii, Blood too hot, un ţipăt a zguduit întreaga scenă improvizată, făcându-mă să mă uit în direcţia aceea. O adolescentă, cam de aceeaşi vârstă cu mine, stătea întinsă pe cimentul rece, cu gâtul frânt şi cu sângele picurându-i din zona respectivă. Văzând macabra imagine, am rămas nemişcată, privind scena ce se desfăşura cu rapiditate în faţa ochilor mei. Membrii trupei au plecat rapid, iar lumea s-a strâns în jurul trupului neînsufleţit, de parcă ar fi fost o atracţie turistică. Se observa clar cât de pasionaţi puteau fi oamenii de dezastre, crime şi sânge. Obsedaţi, chiar. În loc să fie şocaţi, ei priveau fascinaţi trupul şi sângele ce picura ritmic pe asfalt, precum nişte vampiri. Ace a rămas în spatele meu, ţinându-şi mâinile pe umerii mei, precum îşi ocrotea un tată copilul. Privea o anumită persoană din numerosul public şi a mârâit când respectiva s-a apropiat de noi. Tipul avea părul şaten deschis spre blond dat pe faţă, iar ochii verzi erau întunecaţi, încărcaţi cu o ură anormală. Era îmbrăcat în piele din cap până în picioare, iar chipul său era tăios. Când a ajuns aproape de noi, m-am cutremurat, simţind aceeaşi senzaţie pe care o avusesem când l-am cunoscut prima dată cu adevărat pe Ace. Era aceeaşi teamă profundă, dar şi atracţie spre necunoscutul periculos. Ace s-a postat în faţa mea, iar eu abia am putut să-l mai văd pe misteriosul băiat.

- Jesse, mârâi brunetul.
- Shawn, l-a corectat acru necunoscutul, privindu-l cu ochii îngustaţi.
- Ce vrei? De ce ai venit aici? a întrebat Ace, punând accentul pe „aici”.
- Mda, şi eu mă bucur să te văd, vere. Ştii, a trecut atâta timp... a spus Shawn pe o voce dorită să fie foarte afectuasă, deşi se prefăcea.

Când am auzit cuvântul „văr”, am rămas şocată, privindu-i pierdută pe cei doi. Ace să fie rudă cu... ăsta? Cu o persoană atât de ciudată, care ar fi putut să o ucidă pe adolescenta aceea? Nu, era imposibil. Totuşi, oare acest Shawn ar fi ucis-o pe tipă ? Şi de ce ? Adică, de ce ar vrea o persoană să ucidă o fată inocentă, pe care nu o cunoaşte? Nu avea nicio noimă. Sau poate că este vampir, mi-am spus câteva secunde mai târziu. Şi, sinceră să fiu, chiar semăna cu unul.

- Haide, să mergem, a spus Ace încet, încolăcindu-şi mâna în jurul taliei mele.

M-a tras uşor înspre ieşire şi am auzit alarmele maşinilor de poliţie şi ambulanţă, ce ajunseseră la faţa locului. Crezusem că Shawn rămăsese în spatele nostru – sau poate chiar plecase – dar mi-am dat seama că m-am înşelat când a apărut în faţa noastră. Se mişca cu o rapiditate imposibilă pentru un om şi avea un rânjet pe chipul întunecat. S-a apropiat de Ace şi l-a prins de gulerul tricoului, ţinându-l strâns, pentru a nu-i scăpa. Brunetul s-a strâmbat, privindu-l urât şi un fascicul de lumină aurie a ieşit din mâna sa. Şi m-a făcut să tresar. Nu credeam că îngerii aveau puteri magice sau ceva asemănător, dar se pare că mă înşelam complet. Dar văzând lumina aurie ce îi înconjura mâna lui Ace, am rămas uimită, imaginându-mi-l pe băiat învăluit de acea aură atât de pură. Mi-l închipuiam ca înger şi era o imagine atât de frumoasă...
Shawn scânci şi i-a dat drumul lui Ace, dându-se doi metri mai în spate. M-a analizat atent puţin mai mult şi pe faţa sa s-a instalat un zâmbet dispreţuitor.

- Vere, vere... începu el, pe un ton tărăgănat.
- Ace. Niciodată nu îmi ţii minte numele. Probabil că ar trebui să mi-l pun pe tricou, comentă Ace.
- Da, cum o fi. Sincer, m-aş chinui să ţi-l reţin dacă mi-ar păsa, Arogant Cretin şi Enervant. Vezi, caracteristicile tale. În fine, vere, ţi-ai găsit o nouă puicuţă care să o înlocuiască pe Aileen? Văd că seamănă destul de mult, comentă Shawn.

Când i-am auzit cuvintele, am rămas îngheţată, nevenindu-mi să cred. Nu puteam să cred că Ace a spus că mă iubeşte doar pentru că semănam cu o altă tipă din viaţa lui, Aileen. Şi eu care pusesem atâta suflet şi credeam că, dacă era înger, avea să se gândească şi la sentimentele mele... Iată că m-am înşelat. Am fost considerată un pion şi iată ce s-a ales din mine. Praful. Trupul a început a-mi tremura incontrolabil şi lacrimile s-au rostogolit pe obrajii mei înroşiţi. M-am întors încet înspre Ace, întrebând cine era Aileen. Meritam să ştiu, nu ? În schimb, răspunsul a venit de la Shawn:

- Logodnica lui.

Auzind astea, lacrimile au început să-mi curgă pe obraji şi mai rapid. Ace nu a spus nimic, doar a stat şi a privit înmărmurit situaţia, nevenindu-i să creadă, probabil. Şi, sincer, nici mie nu mi se părea posibil. Parcă întregul pământ se prăbuşise pe mine. Era prima dată când m-am simţit fericită, dar, se pare, că acest sentiment nu durează mult. Ace a vrut să mă atingă, dar m-am dat câţiva paşi înapoi, urlând disperată să nu îşi pună mâinile pe mine. Era supărat şi şocat, lucruri ce se citeau uşor pe faţa lui albă. Spre deosebire de brunet, Shawn era fericit şi avea un chip luminos. Clar se bucura. Şi totuşi, nu înţelegeam de ce era într-o dispoziţie aşa de bună. Ce satisfacţie îi putea aduce faptul că îşi rănea vărul? După părerea mea, niciuna. Însă nu mă interesa deloc acest lucru fiindcă faptul că Ace avea o logodnică mă distrusese total. Mă durea atât de tare încât credeam că, poate, tot ce se întâmpla era un vis şi că, atunci când aveam să mă trezesc, totul o să fie normal. Însă ştiam că totul era adevărat, poate prea real. Şi cu fiecare moment pe care îl petreceam în prezenţa verilor, mă simţeam şi mai rău. Îi auzeam discutând şi deseori numele de Aileen era rostit. De fapt, mai mult se certau fiindcă amândoi mârâiau ameninţător. Am scos rapid celularul din buzunar, formând numărul lui Lizzy.

- Da, cine este? s-a auzit o voce tărăgănată şi puţin răguşită.
- Eu sunt. Poţi, te rog, să mă iei şi pe mine de la London Eye? Desigur, doar dacă poţi.
- Cheryl, scuză-mă din tot sufletul, dar sunt acasă la Josh şi, ei bine, nu pot. Însă o să-ţi chem un taxi şi îl voi plăti eu. Măcar atâta aş putea face.
- Nici o problemă, am şoptit. Mulţumesc, am adăugat puţin mai târziu.

Probabil că ar fi trebuit să mă bucur pentru că era cu Josh, dar eram atât de distrusă psihic în acel moment încât mi-a fost imposibil. Nu aveam lacrimi, nu mai doream să plâng pentru el sau pentru nimic altceva. Ştiam că o să-mi revin că, oricum, asta trebuia să fac. Am început să-mi târşâi picioarele spre stradă şi mi-am auzit numele strigat de Ace, dar nu am reacţionat. Nici nu voiam să aud de el. Ambulanţa plecase când taxiul a ajuns la locul stabilit şi şoferul ştia deja destinaţia unde trebuia să fiu dusă, aşa că am putut să mă relaxez pe tot parcursul drumului.

Când taxiul s-a oprit în faţa casei mele, lumina era deschisă la parter. Probabil că Charlotte se fâţâia de colo – colo. Am ieşit uşor din maşină, trântind portiera poate puţin mai tare decât ar fi fost nevoie şi am făcut câţiva paşi pe trotuar. Privind cerul, am văzut câteva cerculeţe de culoare roşie în jurul lunii, care parcă se apropiau de ea, dându-i nuanţe sângerii pe margini. M-am cutremurat. Luna Sângerie, am gândit crispată. Ştiam că trebuia să vorbesc cu cineva şi singura opţiune era Charlotte, având în vedere circumstanţele. Am intrat în casă şi blonda m-a întâmpinat cu un zâmbet colosal, întrebându-mă cum a fost. Pe faţă i se citea, totodată, uimirea fiindcă se aştepta să vin cu Ace acasă.

- Aileen, am spus, iar ea s-a albit la faţă. În fine, o să-mi spui asta mai târziu, dacă e. Nu contează. Am nevoie de tine fiindcă Luna Sângerie e aproape şi tu, probabil, ştii mai multe despre ea.

A aprobat şi m-a prins de mână, trăgându-mă uşor spre sufragerie. După ce m-am aşezat pe canapea, ea s-a deplasat graţioasă spre bucătărie, venind puţin mai târziu cu două căni în mână. Până acum nu o analizasem foarte bine, dar în aceste câteva minute cât am privit-o, am realizat cât de graţioasă putea fi. Era de o frumuseţe rar întâlnită şi, ce să mai, era o bijuterie vie. Chiar regretam că o considerasem atât de nesuferită la început. Fusesem o proastă, dar măcar trebuia să mă bucur că am descoperit rapid ce fel de persoană este. Mi-a dat o cană cu ciocolată caldă şi s-a aşezat lângă mine, privindu-mă.

- Nu sunt o expertă privind Luna Sângerie, dar m-am conversat cu Ace pe această temă. Şi, după cum ştii, tu şi el aveţi aceleaşi semne lăsate de un monstru din lumea magică, Călăul Nopţii. Practic, el ţi-ar fi ucis şi tatăl – dar nu ştiu foarte multe lucruri despre această temă. Se spune că cei doi Însemnaţi, care au reuşit să supravieţuiască atacului Călăului, sunt Eskela şi Beyr, cei ce sunt meniţi să salveze Pământul de Necurat. Ştii, Necuratul este forţa ce doreşte ca Pământul să fie distrus, infestat de rău. Şi Eskela şi Beyr sunt singurii ce pot scăpa lumea. Însă, în tot acest calcul, intervine o problemă. Ace a descoperit că şi Lizzy şi prietenul ei, Josh, sunt Însemnaţi. Ei au alte însemne, roşii, pe când ale voastre sunt albe. Este cea mai mare dilemă pe care o avem, a spus ea calmă.
- Dar de ce Lizzy şi Josh? Nu înţeleg... De ce să fim patru şi nu doi, cum spune legenda? E pur şi simplu, ciudat...

Eram cu adevărat confuză fiindcă această dezvăluire mi-a dat peste cap toate planurile. Mă deranja că nu aflasem asta de la Ace, dar în momentul de faţă îmi era indiferent. Dacă aş fi aflat mai devreme, probabil că aş fi făcut urât, fiind surprinsă şi înţelegeam de ce nu mi-a spus.

- Nu există vreo persoană ce ne-ar putea ajuta? am întrebat, luând o gură din lichidul cald.

Charlotte a căzut pe gânduri, închizându-şi ochii. I-a deschis puţin mai târziu, privind o carte groasă şi veche aşezată pe măsuţa de cafea. Nici nu o observasem. Şi-a trecut degetele lungi, de pianist, peste coperta din piele maro şi a deschis cărţulia, privind o pagină îngălbenită. Literele negre erau frumoase şi, când am încercat să citesc ceva, am realizat că era într-o altă limbă. Însă nu era vreuna dintre dialectele cunoscute de mine, ci erau cu totul diferite. Totuşi, Charlotte citea cu uşurinţă pagina şi când o termină, ochii ei profunzi, mă fixară. Avea o privire caldă şi îi strălucea.

- Serena, o vrăjitoare, e singura noastră scăpare, şopti.
- Şi cum o chemăm? că, bănuiesc, nu stă pe Pământ şi se plimbă prin Londra ca pe bulevard.
- Nu, normal că nu, râse ea. Îmi trebuie puţin din sângele tău, un fir de păr, sare, un pahar cu apă şi cinci lumânări, toate roşii şi una albă.

Cerinţele ei nu erau atât de grele, deşi partea cu sângele nu-mi surâdea. În acel moment, mă bucuram că mama era o colecţionară de lumânări şi candele. În cinci minute, pe o tavă din lemn negru erau toate lucrurile cerute de Charlotte. Aceasta a desenat o stea cu cinci colţuri cu sarea pe care mi-a cerut-o şi lumânările aprinse le-a pus în fiecare vârf al acesteia. Pe cea albă a pus-o în mijloc, lângă un fel de castronel mic, negru şi jos. Cu un cuţitaş, mi-a tăiat puţin încheietura, sângele ţâşnind afară. A lăsat câteva picături în castronel, mai apoi punând puţină apă peste lichidul roşiatic. Apoi, ne-am aşezat faţă în faţă, între noi fiind castronelul şi lumânarea. Luminile erau stinse, iar totul era atât de întunecat, încât mi se făcea puţină frică. Charlotte a luat firul meu de păr şi l-a arucat peste flacăra lumânării. A început a rosti o incantaţie rapid, flăcările lumânărilor accentuându-se şi vântul a început să bată prin încăpere. A aprins un fitil ce se afla sub cănuţa cu sânge, un miros ciudat învăluind încăperea. Apoi, a început să rostească altă incantaţie mult mai rapid, cu mai multă putere. Brusc, toate lumânările s-au stins şi un poc! s-a auzit în cameră. Luminile s-au deschis imediat, în faţa noastră, plutind pe un nor, a apărut o femeie atât de uimitoare.

- Serena ! a exclamat Charlotte, ridicându-se în picioare.

Am privit-o mai atent pe femeia ce îi zâmbea prieteneşte lui Charlotte. Părul ei roşcat îi încadra faţa ovală, iar ochii săi de un albastru deschis mă analizau. Avea buzele roşii, cărnoase şi corpul ei avea forme. Purta o rochiţă neagră, cu un decolteu proeminent şi era lungă până mai jos de genunchi, pornind apoi nişte fâşii de material. La gât avea agăţate mai multe lănţişoare, fiecare cu diferite modele, dar care arătau bine împreună.

- Deci aceasta este Cheryl pe care am privit-o atât de mult în Globul meu, a spus ea.

Globul, din câte citisem, era un instrument magic al vrăjitoarelor, care le permitea să vadă în el diferite persoane. Părea o invenţie foarte bună şi chiar mi-ar plăcea să am şi eu un Glob. Însă nu înţelegeam de ce mă privise atât şi, mai ales, nu-mi convenea faptul că se uitase la mine. Dacă voia să vadă oameni, putea să se uite la televizor! Vrăjitoarele au şi ele televizoare, nu? Şi apoi mi-am dat seama că ea nu semăna deloc cu una. Poate doar culoarea părului, atât de stridentă o făcea mai deosebită, deşi putea fi confundată uşor cu o adolescentă rebelă.

- Ştiu de ce m-aţi chemat aşa că nu vreau să stăm la palavre degeaba. Ideea e că forţele răului se îmulţesc mult mai rapid decât credeţi şi de aceea, probabil, sunt şi mai mulţi Eskela şi Beyr. Însă nu ştiu nimic sigur. Întâi trebuie să aflăm mai multe despre Josh şi Elizabeth ca să ştim dacă sunt muritori sau au puteri paranormale. Apoi o să am nevoie de mostre din sângele vostru, al tuturor. Trebuie să ştim neapărat dacă nu cumva este o încurcătură de-a Călăului Nopţii, căci, săracul, a cam îmbătrânit.
- Şi ce o să faci cu sângele? am întrebat, observând că vocea îmi era răguşită.
- O să aflăm cine sunt Eskela şi Beyr, cei originali, a spus Serena, calmă.
- Dar trebuie să fie neapărat numai doi? Sau pot să fie toţi patru? Şi dacă se dovedeşte că Cheryl şi Ace sunt cei adevăraţi, ce o să se întâmple cu Elizabeth şi Josh? a venit avalanşa de întrebări puse de Charlotte.
- Din păcate, cred că e imposibil să fie toţi patru. Numai testele ne pot dovedi concret asta. Şi dacă, ei bine, se dovedeşte că numai doi dintre ei sunt Eskela şi Beyr, atunci, în exemplul tău, o să îi exterminăm pe Josh şi Elizabeth, s-a auzit vocea liniştită a femeii.

Când am auzit ce a spus, am rămas nemişcată, privind în gol. Îmi imaginam cum era să îi văd pe cei doi morţi din cauza mea. Imaginea lui Lizzy într-o baltă de sânge era oribilă şi îmi provoca o greaţă nespusă. Ea era prietena mea cea mai bună şi în niciun caz nu aveam să o las să moară pentru niciun motiv prostesc.
Lizzy moartă.
Josh mort.
Trebuia să împiedic aşa ceva cu orice preţ.

[Hakusor.]

Hiăr I am O.O

HeHe. Am citit înainte să mă anunţi tu -Laugh- Dar tnx ă lot ca m-ai anunţat. Da, da, chiar că a fost scurt. Dar chiar mi-a plăăăăăcut. A fost mişto tare, mai ales partea în care apare vărul domnişorului Ace : >. Ce adorabilă era a doua poză cu Shawn, parcă. Şi dacă tot suntem la capitolul poze, şi domnişoara Serena e frumuşică : >.

Acum, prologul ăla, sau ce-o mai fi şi acela, mi-a placut mult. Este chiar adevărat, adică, aşa mi se pare mie, domnişorule.

La început am avut impresia că acel ţipăt a venit de la Serena -Laugh- Eh, mai greşeşte si omul. Ah, şi Ace ăsta, chiar că m-a dezamăgit profund. I mean WTF!? Logodnică? Ce naiba, mâine poate ne scrii că are si vreo doi copii din flori O.O Şi cu vărul sta, chipurile rău, mâine îl faci văr cu Dracul -Laughs-

Lizzy moarta? O.O Wa, wa, wa, nu crezi că mătăluţă mergi cam prea departe? Sadic. Îmi place : >. Anunţ, Luna Sângerie revine! Ar fi culmea să fie Beyr si ailaltă Lizzy şi Josh -Laugh- Ar fi prea culmea. O.O Şi logondnica aia, cu ea ce s-a mai întamplat? Poate ne explici şi noua sau smth. Sfarşitul mi-a plăăăăcut, lit'l man, Lizzy moartă. Josh mort. Trebuia să împiedic aşa ceva cu orice preţ. Chiar draguţ.

Păăi, that's all for today. Gotta go, băt să nu uiţi, capitolul următor trebuie să fie şi mai mişto, nu? Apropo, clickeh hiăr, poate iţi place, ştiu eu, îmi încerc norocul. And me knowz că nu are legătura cu fic-ul, dar e făcut înainte să îţi citesc capodobera. Scuză-i cracul sorămii, şi că poza e făcută anapoda, me knowz, băt e făcuta de o capră O.O În fine, ne mai vedem.

[Kayla.]

Hey! Am trecut şi eu pe aici, mersi că m-ai anunţat. *hugs*. Shawn e tare drăguţ : > dar şi Serena e drăguţă. Mi-a plăcut mult aceea parte cu fata moartă, chiar îmi place cum ai descris aceea scenă, deşi aş fi preferat mai amănunţit. *i know, i'm crazy, but i like blood : ))* Anyway, să revenim. Descrierea a fost foarte bună, pot zice că o ador, deşi cum am menţionat aş vrea să descrii mai amănunţit scenele sângeroase şi dacă se poate să mai lucrezi doar puţin la descrierea sentimentelor personajelor. La capitolul naraţiune şi dialog n-am ce zice de rău mi-a plăcut, aici stai destul de bine. La fel în cazul acţiunii si al greşelilor, acţiunea nu e grăbită, iar greşeli n-am prea observat.
So, I guess, that's all. Ăăăă, era să uit. Baftă la scris şi nu uita să mă anunţi când pui next-ul.

P.s: Ţi-am zis că nu scapi uşor de mine. Şi încă mă vei ma vedea pe la capitolele fic-ului, până se termină.

[Mad Hatter]

Heeeei. *hugs*
Merci că m-ai anunţat şi btw, oare de ce nu sunt şi eu măcar o dată prima? *laughs* Revenind.
Citatul e superb, în opinia mea. Îmi place cum sună şi s-a potrivit de minune cu capitolul. Deci, l-ai ales perfect!

Cu toate că mi-aş fi dorit ca acest capitol să fie puuuţin mai mare, sau poate mai mult, e bine şi-aşa. Îmi plac noile personaje, să ştii. Şi cel mai mult îmi place de Shawn, deşi nu-l va întrece vreodată pe genialul de Ace. Şi Serena e drăguţă, ce-mi place la ea e faptul că e vrăjitoare. Mă întreb ce-o mai fi imposibil de scris în ficul tău. Şi wow, Ace - logodincă ? No, chiar? Nu-mi vine să cred, sinceeeer! Dar chiar şi aşa, îmi place. Mă ţii în suspans. Uuu.
Oricum, îmi pare rău pentru Cheryl, cred că încep să-l jignesc pe Ace, dacă până acum l-am lăudat întruna *laughs*. Heei, cum să aibă logodnică? Şi Lizzy şi Josh, morţi? Ideea este e genială, deşi ar fi mare păcat ca cei doi să nu mai fie. Eh, mai moare şi lumea. :]]
Aşa. Greşeli de tastare n-am observat. Dialogul n-a fost deloc sec, ba chiar suuuper interesant, poate din cauza că l-ai adăugat pe Shawn - hawt. Uf, descriere ai avut din plin, aici n-am ce comenta şi chestii de genul, se putea şi mai bine, dar e ok aşa.

Well, aştept continuarea. Mult spor la scris şi multă imaginaţie căci ai nevoie! *hugs*

XoXo, Mad Hatter.

[Vero]

Hey Metal ^^ Thx ca m-ai anuntat si imi cer scuze de intarziere dar nu puteam sa lipsesc tocmai eu. Hehe mi-a placut capitolul asta xD Mai ales partea cu incantatia si cea de la concert. La aia cu incantatia m-au luat fiorii. In fine. A fost un capitol grozav. Chiar sunt curioasa ce o sa se intample pe viitor si sa vad daca Josh si Lizzy vor muri. Descrierea este ft frumoasa, imi place ca ma faci sa ma simt in pielea personajelor. Naratiunea la fel, actiunea nu e grabita si dialogul nu e sec. Greseli de tastare nu amvazut si bla bla bla bla. Astept nextu si nu uita sa ma anunti cand il pui. Buh bye! :*

[Ada]

Hellooou >:D<

Soo... cred că e printre primele dăţi când mă bag la comentat la Original :)), deşi citesc destul de multe ficuri pe aici.

Chiar dacă ţi-am văzut de ceva timp ficul nu prea m-am uitat peste el (poor me:">). Azi am stat cam două ore să-l citesc şi nu regret. În primul rând, m-a atras titlul, deşi încă nu văd legătura cu povestea. "Sângele tău..."... "Luna Sângerie"... hmm, bănuiesc ceva-ceva pe acolo, da' nu sunt încă sigură. Apoi, am început să citesc mai demult alt fic de la tine "Dorinţe periculoase" parcă şi mi-a plăcut foarte mult modul tău de a scrie. Mi-am zis: " De ce nu? " şi aşa a citit Purpleberry un fic bestial.
Revenind.
Eşti genial. Ai o imaginaţie foarte bogată şi nişte idei grozave: trecutul lui Ace, Călăul Nopţii, Luna Sângerie, Eskela şi Beyr, logodnica lui Ace, incantaţia din ultimul capitol... Totul e atât de bine pus la punct în povestea ta şi reuşeşti să mă ţii cu sufletul la gură în fiecare capitol. Cel mai mult mi-a plăcut "Extra Ace", a fost genial.
În plus, te descurci foarte bine la descrierea sentimentelor, mai ales că povesteşti din persprectiva unei fete (hm... oare eu cum m-aş descurca din persprectiva unui băiat...? :-? :))). Chiar ne înţelegi foarte bine:)).
Naraţiune, dialog, acţiune, greşeli de gramatică sau de tastare... la tine chiar nu se pune problema.
Personajele sunt foarte bine construite, fiecare cu trecut, gânduri şi dorinţe proprii. Cheryl îmi place în mod special. Iar Ace, cum l-ai descris în fic, pare băiatul pefect, e superb :x.

Well, cam asta ar fi tot. Pe scurt, îţi ador ficul şi mă bucur că pui capitolele aşa de repede. Aştept nextul.

Byeeeee :].

[Sângerica :3]

Buna c:
Nu te-am rugat chiar degeaba sa ma anuntii cand pui continuarea,nu? E tura mea sa fac ceva, si anume sa carcotesc pe aici :)) Numai ca nu prea am ce . Mi s-a parut putin seaca actiunea,dar nu stiu de ce xD in rest, totul e ok. Ma astept ca de acum cei doi indragostiti sa aiba parte de cateva (mai multicele ;] ) probleme.
Descriere a fost, la fel si cu dialogul, doar actiunea mi s-a parut usor ... trasa de par.. Nu stiu, probabill a fost un mic moment fara inspiratie? Astept sa-ti revii. Spor la scris ^^

[madalyna_girl]

Am venit si eu in sfarsit . Scuze ca nu am postat mai repede :eto: , dar am avut ceva probleme cu calculatorul :crazy: si mersi ca m-ai anuntat .
Revenind la poveste , deci ce dragut e Shawn , ma refer la cum arata ... ca comportamentul lui nu imi place de loc :D .
Despre Serena , ce sa zic , mi se pare draguta . Si in legatura cu Eskela ÅŸi Beyr , ma intreb cine sunt : Ace si Cheryl sau Josh si Lizzy ?
In fine , naratiunea e foarte buna ca de obicei , descrierea e ok si dialogul nu e sec .
Sa nu uiti sa ma anunti si spor la scris si sa ai cat mai multe idei !
:bye: !

[Abbeh.]

Heii >:D<

Mi-a plăcut mult ultimul capitol, ai un mod unic de a îmbârliga lucrurile, de a mă intriga - şi pun pariu că nu numai pe mine -. Îţi ador personajele. Toate. Jur ! Până şi pe Shawn, cu toate că e nou şi mai e şi rău pe deasupra; e pur şi simplu genial, dar Ace e încă preferatul meu (cu alte cuvinte e al meu :-? ba nu, că pe urmă fac colecţie = )) ), iar de Cheryl parcă-mi place din ce în ce mai mult. Ăăăăhm, nici nu ştiu ce să mai zic, tu ştii cât ador ficul ăsta şi-l citesc mereu, chiar dacă nu comentez. Lenea asta * blush *. Aştept următorul capitol - sper să nu aştept prea mult - * laughs*
Spor la scris şi muultă imaginaţie ! * huuuuuuuuuuuugs *

P.S. Scuze de comentariul sumar, promit că mă revanşez la următorul capitol ;;)

[βεκi]

Bună, bună :> A mai venit o nebună xD.
Da, îţi citesc ficul de multăăă vreme, însă nu ştiu cum se întâmplă mereu să nu am dispoziţia necesară să trec să las un comm -.- .
În fine, nu mai contează asta acum xD. Ce pot să zic? În primul rând: Wow O_O ! Trebuie să te felicit, deoarece descrii excepţional din perspectiva unei fete O_O Pe bune xD Nu am mai întâlnit băiat să facă chestii de genul acesta, deci good job :>. Îmi place mult de Cheryl, în special numele ei. Îmi place cum alegi numele personajelor xD Sunt aşa, rare şi potrivite pentru fiecare personaj în parte.
Eu sunt o mare fană a sfului, tot ce ţine de supranatural şi aşa mai departe. Ficul tău chiar mă impresionează foarte mult, ai talent la scris, ai idei şi nu în ultimul rând şti să le pui şi în aplicare, deci nu mai ai nevoie de nimic xD. Povestea ficului îmi place, e foarte interesantă şi originală. De unde îţi vine imaginaţia asta, inspiraţia? Nu de alta, dar am nevoie şi eu de aşa ceva la examen, acum luni :)) Îmi place mult de Ace, aşa sexeh şi mai mereu misterios ◕｡◕. Wa, ce l-aş mânca .__. Şi noile personaje îmi plac, mai ales Serena. Tipa din poză este foarte drăguţă.
Se pare că în ultimul capitol s-au mai complicat niţel lucrurile .__. . Ce bine xD Chiar îmi plac momentele astea tensionate, care mă ţin în suspans.

Nu am nimic de comentat/criticat. Să facă altcineva asta în locul meu xD Îţi urez mult succes în continuare şi spor la scris. Sper să duci povestea până la final, deoarece este foarte bună. Hai că te-am lăudat destul, pune mâna şi adu noul capitol xD.