Sânge.

[Icsdeee.]

IU, IU, IU`. Here I am again^^. Am adus capitolul patru şi vreau să dau câteva explicaţii, probabil mai multe decât capitolul care este extrem de scurt [gomengomengomengomen]. În primul rând am încercat să fac acest capitol mai dramatic =] bicăz să compensez într-un fel faptul că în următoarele capitole va fi school life and stuff şi cred că nu o să mai fiu chiar în tema ficu-lui. Hauevăr, acele doua cuvinte : - l, cu care m-aţi zăpăcit toţi, nu sunt puse acolo de flori de măr, şi nici că am vrut eu să "ţip" or smth. Ci pentru că în word aşa s-au scris chiar dacă n-am avut caps lock-ul. Am încercat să le rescriu, dar tot aşa s-au rescris, aşa că le-am lăsat să aibă pitici pe creier. My PC sux, use to it^____^. Şi guys, eu pun diacriticile după, pentru că nu pot scrie cu ele, pentru că se face tastatura varză, şi de aceea omit cateva, promit să fiu mai atentă, şi Metal, voi încerca să fiu atentă şi cu virgulele. Oricum, vă mulţumesc muuuuult de tot pentru toate comentariile. Sper să vă placă şi acest capitol^^. Care, bai ză uei, e corectat : - L.

Capitolul patru


A scos un oftat lung.
Trebuia s-o facă. Ştia. Trebuia s-o facă cu atât de multă durere în inimă, încât i-ar fi venit să fugă. Ar fi vrut să urle şi ecoul urletului ei să fi răsunat.
Voia să domine. Să nu trebuiască să asculte. Să nu-şi fi dorit să se ofilească. Să nu-şi distrugă singura sângele. Şi ştia că e specială. Ştia ce poate, ştia că dacă voia putea să facă toata omenirea sa-i dea ascultare. Şi era doar un copil.

Stătea încă cu faţa cufundată în perna acoperită de un material purpuriu. Nu dormea. Nici nu putea să doarmă. Voia doar să plece cât mai departe. Nici nu ştia dacă îşi va accepta soarta.
A încercat să adoarmă. S-a întors pe toate părtile pana a închis ochii din nou. Dar nu putea cu nici un chip. Îi era frică. Dacă venea s-o omoare? Dacă i-a simţit frica şi avea să vină, sa-i ia sângele?
S-a ridicat molcom de pe pilota moale şi şi-a deschis ochii. Lumina fantomatica i-a întrepatruns ochii, ca o usturime. A tras draperiile grele şi şi-a făcut ochii mari, relaxata. Voia să vadă cum arăta. I-a afectat imaginea? I-a afectat inocenţa din ochi-i ciocolatii şi părul neatins? A văzut oglinda cu rama albă, din marmură, şi şi-a îndreptat trupul obosit spre ea. Nu vedea aproape nimic în întuneric, dar nu putea trage draperiile.

A văzut o silueta întaltă, şi parcă mai înaltă decât deobicei. A încercat să-şi zărească ochii. Ţinea atât de mult la nuanţa aceea caldă, era singurul aspect pe care nu dorea sa-l schimbe la imaginea-i fizica. Dar nu putea. Arata ca un şoarece dezorientat, şi s-a apropiat şovăitor de oglindă, până când a ajuns să-şi lipească nasul de suprafaţa rece. A scos un „Hei!”, cu o inspiraţie scurtă şi o expiraţie tremurândă. S-a dat câţiva paşi în spate, umilită. Nu putea. De ce?!
Acum îşi vedea ochii. Şi-i vedea, chiar dacă nu dorea să îi fi văzut. Irisul era mult mai mare şi bine conturat, iar culoarea, una sângerie. Una puternica, dominantă. Nu-şi dorise ea să se joace şah cu oamenii pe post de pioni neputincioşi? Ba da. Ea dorea. Dar aceeaşi ea îsi dorea sî fie aceeaşi ea inocentă din nou. Părea că plânge cu lacrimi de sânge. Vişiniul mirific din ochii fetei nu o mulţumea. Şi părea atât de clişeic să plângă ca un copil pentru că şi-a pierdut inocenţa.

Se gândea că în curând va veni dimineaţa, şi uitând complet de ochi-i sângerii, s-a chinuit să caute un ceas, dar din nou, întunericul o înşela. Ha, câţi n-au înşelat-o! Nu-i mai păsa. Chiar dacă probabil pielea-i albă era vânată de la numeroasele piedici pe care picioarele-i le-a suportat, nu-i păsa. Voia să vadă odată când pleacă, se săturase.
Şi mintea îi juca feste, şi nu putea nega. Îi venea să întrebe dacă ea e ea, şi dacă nu cumva personalitatea-i de copil n-a plecat să se joace, şi dacă nu spera şi ea să se întoarcă până la înserare.

Simţea că e apus. Deşi draperiile beige şi aspre nu lăsau culorile apusului să intre în cameră, ştia că urma noaptea. Nici ea nu-şi dădea seama cum, dar simţea ceva puternic înăuntrul ei, ca şi cum şi-ar fi strâns inima şi sufletul la un loc, încercând să nu-şi mai simtă corpul. Urma o noapte lungă în care trebuia să se descopere pe sine. Aşa credea ea.

[Rinnie]

Im so soososososos sorry for being sososososoosos late :D
Ma simt ca la biserica cand ajung late si toata lumea se uita la mine de genu ಠ_ಠ (especially old hags)
Si eu .. >.< Dang It....
Dap deci e una chestia foarte interesanta ficul tau :)) Iti ador umorul de la inceput "bai ză uei" =)) Mai romanesc nici ca se putea :))
Imi place ideea dar nu inteleg dc Doamna DeVales Sta cu Domnul Devales daca Domnul Devales a mutilat=o pe Ai cand era mica....I mean that Motha' Fucka' needs to die!!Seriously, how can u hit your angelic daughter???

Whatever vreau sa aflu mai multe despre misiunea ei..Abia astept nextu;
Girls Rule!!!

[Vero]

Hey ^^ Merci ca m-ai anuntat xD. Mi-a placut capitolul desi chiar a fost scurt. Voiam mai mult. Devine din ce in ce mai interesant si asta imi place. So, sa revenim. Descrierea este prezenta dar parca mai mergea. Naratiunea e si ea ok, actiunea nu mi s-a parut foarte grabita si dialogul... nu a existat :)). Greseli de tastare, intr-adevar, nu am vazut. Ai grija cu semnele de punctuatie. La unele faze in loc de punct trebuia virgula si probabil si invers. La faza asta nu am fost foarte atenta. So, atat am avut de spus. Astept nextu si nu uita sa ma anunti cand il pui. Buh bye!

Bisous, Contagieuse.

[Addeh]

Bunaaa :] Merci ca m-ai anuntat! >:D<
First, de ce-i capitolul atat de scurt, huh?? Huh? : - w Nu stiu de ce, dar parca nu-ti sta in fire. :)) Btw, am zarit cateva greselute in acest ch... Sper ca o sa le elimini cat mai curand, I mean.. In capitolul urmator. ^.^
Hmm.. :-? Descrierea a fost buna, si totusi, daca l-ai facut mai scurt, si ai mers pe baza descrierii, puteai sa faci sa sune mai emotionant, metaforic vorbind. :]] Paaaiii... Astept nextu` sa vad cand intra lumea asta in actiuneeee. >:) Chuu and Huug!

[Ichigo.]

Hei!
Capsunica ta preferata a ajuns cu intarziere ca deh,lenea asta. Gata, sunt directa si comentez :)) [cica sunt directa.. uiiite cum o lungesc, vezi? gata, termin..vezi? :))]

Mdeci, am analizat ceva capitolul.. greseli de tastare nu am vazut, dar nici nu sunt in stare sa observ ceva acum. Cred ca au fost ceva diacritice omise..
Asam, cam forteaza nota. Deja primise misiunea-si zbang! a si luat o hotarare. Aici puteai sa faci o intreaga drama daca nu in cateva capitole.. macar in unul. Ceva sentimente pe acolo?
Sentimentele fetei sunt cam nexam. Ce simtea ea in acele momente? De ce se schimbase? Chiar ma mananca intrebarile astea. Macar sa fi facut ceva de genul, naratorul isi arunca o impresie. Ceva care sa fie foarte "wow, cum o fi pana la urma?" Chiar ar arata dragut ca naratorul uniscient sa isi spuna parerea.
Ai descris mult, iar naratiunea este in copaci. La tine este ceva mai special... ca descri dar actiunea nu o bagi. Altii ar fi tins sa grabeasca actiunea. Chiar e ceva ce nu am mai vazut=)) [nu o lua in rau]. '
Dupa, a plecat hipnotizata in camera ei. In ultimul capitol nu prea am inteles nimic. Apreciez ca ai descris pe acolo ceva sentimente dar mai mult ai descris ce facea, cum arata, etc.
Ai unele propozitii cam scurte. Alea formate din verbe si adverbe mda, mai merg dar sunt unele care suna cam ciudat.
eu nu am inteles:
"A scos un „Hei!”, cu o inspiraţie scurtă şi o expiraţie tremurândă."
aici "inspiratie" mi se pare mai mulot ca e substantiv si ca nu are nici o treaba cu faptul ca fata inspira [a inspira]. Expiratie. Am zis la inspiratie.
''Nu putea. De ce?! '' ce nu putea? n u ai mai continuat.
Nu inteleg de ce ai scris capitolul asa. Ca oricum pare scurt. Mda,ai descris pe ici-colo, dar parca voiam mai mult. Ori mai mult ori mai bagai ceva actiune pe acolo.
Mdea, ai terminat interesant:X
Sper ca nu te superi pe mine ca nu am putut fi in stare sa zic ceva concret. Mintea mea nu functioneaza deocamdata:)).

BYah

[Moon princess]

Hello! sorry ca am intarziat dar stii motivul :P. Sincer, la fel ca toti ceilalti, am o nemultumire: mult prea scurt :cry: . Nici eu nu reusesc sa scriu prea mult la un capitol intr-o zi ( cand am timp sa scriu in acea zi desigur :)) doar nu stau la scris toata ziua), ma rog sa trecem peste asta. Ce vreau sa spun e ca poti scrie in fiecare zi cate un pic pentru a nu fi prea scurt capitolul, eu una asa procedez iar astfel nu se plange nimeni de marimea capitolul ( bine, mai sunt si exceptii care nu se satura de atata citit :)) ) . Apoi, am o mare dorinta: te rog fa propozitiile mai lungi ca sunt prea scurte. Ma bucur ca te straduiesti sa tii cont de parerile si sugestiile noastre, sper sa faci asa in continuare ^^. bafta!

:bye:

[Kayla.]

Hello. Sorry for the late, but abia acum mi-am facut timp sa trec pe aici. Ce pot spune... Capitolul e extra scurt, ceea ce nu-mi place. Pe viitor incearca sa-l faci mai lung. Imi place actiunea, nu a fost grabita. M-ai cam lasat in suspans, sunt curioasa de ce se intampla mai departe. Descrierea a fost bunicica, iar naratiunea la fel, dar mai puteai lucra putin la ele. Greseli ai avut doua sau trei parca. Hm, in rest, estetica e buna. So, that's all. Iti urez bafta si spor cu next-ul. >:D<