Niciodata sa nu spui "Adio" !

[Marina.]

Capitolul 2-Noua colega

O noua zi isi face aparitia in capitala nipona. Razale enervante ale soarelui intra prin fereastra camerei mele si imi deranjeaza somnul. Oftez adanc si fara tragere de inima ma ridic din pat. Nu aveam chef de nimic, dar trebuia sa ma duc la liceu. Dupa siesta de dimineata, ma imbrac cu o pereche de blugi, un tricou ce cadea pe umeri si o pereche de adidasi. Parul mi-l prind, ca de obicei, in doua cocuri de-o parte si de alta a capului. Imi iau ghiozdanul si cobor in bucatarie. In timp ce-mi prepar micul dejun, dau drumul la muzica si incep sa dansez. Dintr-o data incepuse sa-mi revina energia. Ma simteam mai bine ca niciodata si nu-mi puteam explica acest lucru.
Nu mai stau mult pe ganduri, iar dupa ce mananc plec spre liceu. Era o zi foarte frumoasa de Mai. Soarele stralucea pe cer trimitandu-si razele orbitoare pe pamant pentru a-l incalzi dupa ploaia de ziua trecuta, iar din cand in cand, cate o briza de vant ma mai racorea. Era asa o moleseala incat m-as fi asezat pe o banca sa stau acolo toata ziua. Imi alung toate acste ganduri atunci cand constat ca sunt in fata liceului. Afisez un zambet larg pe fata si patrund in incinta scolii. Pe holuri nu era nimeni. Toti erau afara bucurandu-se de soare.
Cand intru in clasa, acolo era doar Sasuke. Il salut si imi arunc geanta pe banca. Ma apropii de brunet si incep o mica disctie cu el. Pot sa spun cu mandrie, ca eu sunt singura fata pe care el o agreaza si cu care mai vorbeste. Din aceasta cauza, Sakura si Ino ma urasc. Nu ma deranjeaza acest lucru, oricum nu le prea am eu la inima.
-Si... Neji unde e? Nu l-am vazut afara! il intreb pe baiat cu putina sfiala in voce. Bineinteles ca trebuia sa stie, doar era fratele sau, nu?
Il vad cum isi lasa capul in jos evitand sa ma priveasca, dar sa-mi mai dea si un raspuns.
-Ce e, s-a intamplat ceva cu el? continui cu intrebarile devenind din ce in ce mai agitata.
-Mnu, nimic grav. Azi dimineata, nu stiu cum s-a intamplat, dar a cazut pe scari. Acum e la spital. Nu are nimic grav, doar si-a fracturat bratul.
Fac ochii mari privindu-l uimita. Toata buna-dispozitie ce o avusesem pana acum cateva secunde a disparut.
Cand vreau sa ma ridic cu gandul de a chiuli urmatoarele ore pentru a merge la el, Sasuke ma prinde de brat si imi spune calm:
-Nu are rost sa te duci. Poti sa vii cu mine dupa scoala. Din cate am inteles de la mama, il vor externa in curand, daca nu au facut-o deja.
Dau usor din cap dupa care ma asez in banca mea.
Incet incet, clasa incepea sa se umple de adolescenti, semn ca se sunase.
Ultima care intra in clasa este Ino. Aceasta se apropie de mine cu un zambet tamp pe fata.
-Hei urato, ai auzit ultimele stiri? Neji al tau e in spital. Ah, nici nu stii ce ma bucur! spune aceasta dupa care incepe sa rada batjocoritor.
Cand am auzit asta, imi venea sa o apuc de coada aia si sa o arunc pe geam. De nervi, imi inclestez pumnii si ii arat o privire ucigatoare. Aceasta amuteste si pleaca la locul ei. Zambesc ironic incepand sa ma calmez. Abea asteptam sa se termine orele astea pentru a-l vedea pe Neji si a ma asigura ca e bine.
Peste cinci minute, in clasa intra dirigintele nostru. Acesta e un barbat inalt, cu parul argintiu si ochi albastrii. Nu cred ca avea mai mult de douazeci si cinci de ani. Il salutam, dupa care acesta se aseaza la catreda si incepe sa vorbeasca:
-Ei bine copii, am un anunt de facut. Chiar daca nu mai e mult pana veti incheia clasa X-a, va anunt ca veti avea o noua colega. Ayame, poti sa intrii! spune acesta, iar la ultime propozitie isi indreapta privirea spre usa. De acolo, apare o fata inalta, cu parul brunet si ochii verzi ca iarba cruda a primaverii. Are niste foarme bine definite, iar hainele ce le purta i le puneau in evidenta. La prima vedere pare o tipa extrem de superficiala si sclifosita.
Dirigintele o pune sa se prezinte, iar aceasta isi indreapta privirea spre noi incepand sa vorbeasca.
-Buna, numele meu este Ayame. Am saisprezece ani si, dupa cum cred ca v-ati dat seama, sunt noua in acest oras. Sper sa ma inteleg bine cu toata lumea si sa-mi fac cat mai multi prieteni! spune tanara cu zambetul pe buze.
Dupa ce profesorul se uita peste dosarul sau incepe sa vorbeasca:
-Ai avut note bunicele la cealalta scoala, din cate vad! Deoarece Temari lipseste, tu vei sta in banca cu TenTen.
Bruneta se apropie de mine si dupa ce ma priveste cateva clipe se aseza in banca.
Ma saluta, iar dupa cateva secunde ii raspund si eu sec. Nu stiu de ce, dar nu am o impresie foarte buna despre ea. Nu-mi inspira incredere.

Intr-un final, sunetul clopotelului asteptat de toata lumea se face auzit, iar eu, ma ridic din banca si ies afara.
Urmatoarele ore au trecut destul de repede. Nimic interesant nu mi s-a mai intamplat. Cu Ayame nu am mai vorbit, iar acesta nu a mai incercat sa faca asta. Poate observase ca nu o prea inghit.

Acum sunt in fata scolii asteptandu-l nerabdatoare pe Sasuke. Abia asteptam sa-l vad pe Neji.
Intr-un final, acesta apare si ne indreptam impreuna spre casa sa. Eram nerabdatoare sa-l vad si sa ma asigur ca este bine.


Scuzati eventualele greseli, dar nu l-am mai corectat.