M-am intors cu nextul. Snow.Blood initial vroiam sa fac o cearta mai mare, dar mi-am dat seama ca prin conflictul care l-ai vazut mi sus arat cat de putin le pasa parintilor ei de ea.
Kai si Michael.
Nu trece mult timp si simt doua brate care ma ridica, dar acestea sunt diferite de cele ale ingerului meu, dar nu stiu in ce fel. Cel care m-a ridicat, spun cel pentru ca presupun ca e baiat, incepe sa mearga catre un loc necunoscut mie. Am incercat sa deschid ochii, dar se pare ca sunt inca foarte obosita. Teama de strainul care ma cara incepe sa-mi cuprinda tot corpul... oare ce vrea sa faca cu mine? Doar nu.... nu, nu cred ca vrea sa faca asta, dar totusi dupa maini nu pare batran si daca e tanar poate. Nu, trebuie sa-mi scot asta in cap... un lucru e sigur. Nu trebuie sa am incredere in el. Peste zece minute de mers, sau cel putin atat cred ca a trecut, baiatul misterios intra intr-un loc si ma aseaza jos cu spatele pe un pe un perete al unei incaperi.
-Michael... alta? Credeam ca te-ai saturat? Spune o voce de baiat.
-M-am saturat eu vreodata de fete? Raspunde Michael incepand sa rada.
-In fine, nu-mi pasa... dar inceteaza sa vi la mine ca sa te culci cu tarfele tale. Spune baiatul de mai devreme. O, nu... deci chiar vrea sa ma violeze? Asta o sa fie de rau.
-Kai, sti ca la mine nu se poate. Si in plus tu traiesti in casa asta mare si singur. Nu am adus-o deaia. Am gasit-o la magazinul din colt. Statea jos fara sa miste si ma gandeam ca nu se simte bine. Si in plus... nu pare genul acela de fata.
-In fine las-o sa doarma si vedem dupa ce facem cu ea.
Acestea au fost ultimele cuvinte pe care le-am auzit, deoarece dupa s-a asternut o liniste de mormant. In camera, doar sunetul televizorului mai strabate aerul, dar nu ma deranjeaza.Alunec intr-o stare de hibernare, asemenea cu cea a ursilor iarna. Asemenea ursilor mei polari care au grij de mine si ma pazesc de oamenii rai, dar din pacate nu m-au putut pazi de minciunile oamenilor. Dar intr-un fel, mi-au trimis un inger pazitor cu ochi negri sa aiba grija de mine. Desi au facut asta, ingerul m-a parasit in locul asta si m-a lasat sa fiu gasita de Michael si Kai. Ursilor...
-... o a ma paziti, nu? Am intrebat, fara sa-mi dau seama ca spun asta cu voce tare.
-Scuze, ai spus ceva? Intreaba Kai.
Deschid repede ochii si ma uit speriata in jur, pentru ca uitasem unde sunt. Ma aflu intr-o camera mare, cu o masa in mijloc si un televizor in fata acesteia. Imediat langa masa este o canapea mare, din piele neagra, pe care stateau Michael si Kai. Michael este un baiat cu parul cam lung si roscat. Are ochii mov...exact ca mine si nu pare mai batran de optsprezece, cel mult nouasprezece ani. Langa el, este Kai un baiat in varsta de optsprezece ani, cred, cu parul scurt castaniu si ochii de un cenusiu inchis. Nu dau prea mare importanta hainelor, pentru ca niciodata nu m-au interesat si niciodata nu se va intampla asta. Satenul mi se pare un tip dragut, dar aparentele sunt inselatoare, iar roscatul... cum sa spun... din discutia lor de mai devreme am inteles ca e un baiat care schimba fetele ca pe sosete. Masa este plina de mancare... ceea ce imi duce aminte de faptul ca de azi dimineata nu am mai mancat nimic de azi dimineata. Kai era pe punctul sa ma intrebe ceva, cand stomacul meu a inceput sa scoata sunete de protest. Baietii incep sa rada, in timp ce eu devin rosie ca focul.
-Ai vrea sa iei cina cu noi? Ma gandeam ca vei fi infomatata asa ca am gatit mai mult. Nu e cine stie ce, dar este de ajuns pentru toti. A spus Kai. Poate nu ma insel..poate chiar este un baiat dragut.
- Nu trebuia sa te dranjezi dar chiar nu mie foame. Im momentul in care am spus asta stomacul meu a protestat din nou, provocand un noi val de rasete.
-Se pare ca stomacul tau nu e de accord cu tine. Raspunde Kai, printre hohotele de ras.
Oftez, dupa care ma duc langa masa si incep sa manac. Sunt recunoscatoare ca a facut si pentru mine, dar trebuie sa am grija cu astia doi, dar daca stau sa ma gandesc mai bine, de ce sa am grija? Am fost la karate patru ani pentru Dumnezeu, pot sa ma apar si singura. Stau putin si ma uit la ei. Tipii astia doi o sa-mi poata face ceva numai daca actioneaza amndoi, si nici asa nu au sanse de izbanda. Dar Kai nu pare genul care sa violeze o fata care pare, pentru ca nu sunt, fara aparare. De fapt, nu pare deloc genul acela de baiat, pa cand Michael... sa spunem doar ca nu am aceleasi ganduri si despre el. Cand voi termina de mancat, o sa vina intrebarile, dar un lucru e sigur, singurul lucru care trebuie sa-l stie adevarat despre mine este ca ma cheama Rika. Dupa ce termin de mancat imi indrept privirea spre televizor. Se difuzeaza o stire despre o tanara care a fugit de acasa. In acel momemt am inceput sa- mi simt corpul inghetat si fara nicio putere de miscare. Ma uit la ecran si vad reportera care povesteste de o tanara care a fugit de acasa din cauza unei certe cu parintii. Fata care a fugit are 17 ani. Imediat cum i-a aratat poza m-am mai linistit. Nu stiu cum de m-am putut gandi ca ai mei o sa ma caute... sunt atat de naiva. O lacrima imi aluneca pe obraz.
-Esti bine? Intreabata Kai parand ingrijorat.
-Da. N-am nimic. Unde e bucataria? Intreb, stergandu-mi repede lacrima.
- Cum iesi, la dreapta. De ce?
Nu i-am mai raspuns si am luat farfuriile de pe masa, dupa care ies din camera si ma duc la bucatarie sa spal vasele. Nu mi-a placut niciodata sa fac acest lucru. Dar nu pot sa le raspund la intrebari in starea in care sunt si in plus nu vreau sa para ca profit de ospitalitatea lor. Dau drumul la apa si incep sa spal. In bucatarie intra Kai si se aseaza la un scaun. Se uita la mine cateva secunde, dupa care spune:
-Te superi daca iti pun cateva intrebari?
-Nu, care ar fi acelea? Intreb, dupa care intra si Michael in bucatarie.
-Pai sa incepem cu cea mai evidenta. De ce stateai acolo jos?Intreaba roscatul, ridicand o spranceana.
-Nu am mai putut sa merg deoarece ma apucase o ameteala si m-am asezat putin jos, dupa care m-a luat somnul?
-Esti gravida? Intreaba tot roscatul, incercand sa para uimit.
-Nu, doamne fereste-ma. Spun repede dandu-i o palma, cam prea tare, peste umar.
-Auuu.. asta a durut!
Kai i-a spus lui Michael sa nu se mai prosteasca, dupa care continua interogatoriul, dar roscatul il intrerupe inainte de a spune ceva.
-Nu prea esti din partile astea. De unde esti si unde te duci?
-Si de unde ma rog sti asta.
-Toate fetele de pe aici au trecut prin patul meu, iar pe tine nu te tin minte, asa ca nu esti de pe aici. Deci unde te duci?
-In statiunea Mizure, dar nu stiu unde e? Imi puteti spune incotro sa merg?
-Noi aveam de gand sa mergem acolo intr-o mica vacanta. De ce nu mergi maine cu noi? Intreaba Kai.
Cred ca am sa merg cu ei, nu-mi place sa fiu singura, cel putin nu acum cand numai am bicicleta... Mereu am fost batjocorita de prietenele mele, dar niciodata nu am spus nimic ca sa nu ma paraseasca. De fiecare data cand ma suna Mika sa iesim pe afara, acceptam farad doar si poate, dar cand o sunam eu, rareori spunea da...
-Hm... da am sa vin. De la cat plecam?
-Plecam cu trenul, maine de la ora pranzului. Apropo, eu sunt Kai, iar el e Michael.
-Eu sunt Rika. Incantata.
Am spalat restul vaselor, dupa care i-am intrebat pe baieti unde e baia. Imediat ce am aflat, mi-am luat ghiozdanul si am mers sa fac un dus. Dup ace m-am dezbracat imi bag hainele in ghiozdan si intru sub jetul de apa rece. Pe cer, luna rasarise de mult. Micile sale fiice, numite stele stralucesc puternic incercand sa provoace atata lumina cat mama lor, dar nu reusesc. Picaturile de gheata se lovesc de corpul meu, relaxandu-ma si ducandu-ma cu gandul la ursii mei polari care vegheaza asupra mea si au grija ca de acum incolo sa numai fiu mintita de toata lumea... incepand cu Kai. Nu stiu de ce, dar vreau sa am incredere in el, sper doar san u se intample ceea ce-mi doresc cel mai putin acum... sa ma indragostesc de un strain. Dupa de termin dusul ma imbrac repede cu un tricou negru si niste pantaloni scurti de trening tot negri. Ar fi prea hilar sa ma imbrac in pijamale...
Cand ies il vad pe Kai rezemat de tocul usii asteptand ceva. Se uit la mine insitent si asta nu-mi place. Ca sa sparg linistea il intreb unde o sa dorm, daca nu e prea mare deranjul.
-Cum Michael ramane aici, o sa dormi in camera mea. Spune acesta.
-Pai si tu? Am intrebat, sperand sa nu zica cu mine.
-Pai... cum canapeaua de jos e prea tare, cu tine. Stai calma ca n-am sa fac nimic. Spune, razand ultima propozite.
P.S.: Nu radeti de faza cu ursii polari:))