Blood Love (SasuSaku +18)

[श्रद्धांजलि]

Nu detin nici un personaj din animeul Naruto si nu fac profit de pe urma acestora.

CAPITOLUL 1

Soarele intrase incet pe fereastra larg deschisa. Am deschis incet ochi privind-o usturator pe Mary, servitoarea ce intra cu tava de mancare pe care se afla o scrisorica inchisa intr-un plic negru. Imi dau usor parul roz, de un roz dulce, lung pana la fund pe spate si ma ridic in capul oaselor facandu-i semn servitoarei sa plece. Apuc delicat plicul incercand sa il desfac cu unghiile mele mari, date abundent cu o oja negru mat. Ochii mei verzi ca iarba proaspat taiata fixau plicul micut . Pe el erau scrise cu litere mari ,rosi in dreptul destinatarulu Sakura, numele meu de botez si Haruno numele tatalui meu. Vladimir Haruno, capul mafiei rusesti. Acum 17 ani, tata a trebuit sa faca trafic de curve. Una dintre ele a fost mama mea de origine japoneza Sayko Yang, luata pentru corpul sau perfect, parul lung si roz si ochii negrii abisali. Ea a fost "incercata" de tata, ca mai apoi sa fie trimisa in L.A unde mama devenise curva deluxe. Dupa sapte luni, mama a fost trimisa inapoi, fiind insarcinata cu gemeni. Eu si fratiorul meu mai mic cu 2 minute ne-am nascut pe data de 14 iulie in timpul unui amurg sangeros ce parca ne prevestea destinul. Eu si fratele meu am fost antrenati inca de mici sa devenim assasini si spioni in serviciul marei mafii rusesti. Cand eram mica nu am vrut niciodata sa fiu ca celelalte fetite de varsta mea, nu am visaat niciodata sa devin printesa, balerina sau alte deastea, sau poate nu aveam curaj sa admit asta. Am inceput sa omor inca de la varsta frageda de 8 ani, varsta la care alte fetite se jucau inca cu papusile. Am intretinut relatii sexuale ca spion inca de la 12 ani, varsta la care aratam ca o fat de 17 , cat am in prezent. In ciuda bogatiei tatalui meu nu am avut o copilarie tocmai usoara. Nu am avut niciodata prietenii, singurul care era alaturi de mine era fratele meu Dan. Sunt ca un cameleon in societate, am peste 20 de buletine cu identitati false, plec in misiuni in toata lume, si cel mai dureros , omor pe oricine cu sange rece. L-am vazut decat de vreo 2 ori pe tatal meu, iar pe mama doar in poze. Suntem cautati in toata lumea, in fiecare tara cu cate o identitate.

Privesc plicul apoi il strig pe fratele meu cat ma tin plamanii. Acesta intra somnoros in camera cu o mana scarpinandu-se in parul sau negru, iar cu cealalta frecanduse la ochii sai albastrii.
-Neatza, Dan cred ca avem o noua misiune. Spun eu destul de serioasa.
Acesta se aseaza langa mine privind curios plicul negru. Il deschid cu grija luand scrisoarea si incepand sa citesc.
-Fratioare, familia Uchiha.
Acesta zambeste vizibil amuzat de situatie. De cand isi dorea el sa spioneze familia Uchiha. Unul din baietii lor, Sasuke a fost cel mai bun prieten al lui Dan, si de asemenea iubitul meu, dar demult pe cand nu aratam asa. Pe atunci aveam parul blond vopsit si ochii negri cu lentile de contact. El si Dan s-au certat din cauza mea, si de atunci nu au mai vorbit niciodata. Eu chiar l-am iubit pe acel baiat, si ma bucuram cand il vedeam cum se intelege cu Dan. N-am sa uit niciodata buzele acelea calde ce la contact cu ale mele ma faceau sa simt fluturasi in stomac si fiori de placere pe sirea spinarii , ochii sai negrii abisali ce ma priveau cu blandete si plini de iubire, chipul sau alb ca spuma laptelui pe care imi placea sa il tin in palmele mele in timp ce ne sarutam cu pasiune, parul sau negru ca taciunele ce imi gadila usor obrajii rumeni, bratele sale puternice ce imi strangeau trupul firav, protejandu-l si felul lui de a vorbi, felul lui de a fi. El a fost primul si ultimul barbat pe care l-am iubit cu adevarat, singurul care ma facea sa ma simt vie, sa simt ca viata mea nu e decat o prapastie adanca plina de un intuneric de nepatruns in care daca intrai, nu te mai puteai strecura afara, simteam ca viata mea are in sfarsit un rost , nu doar acela de a omora oameni dupa vointa tatalui meu. Pana in aceea zi ,cand a plecat si m-a lasat innecata in durerea iubirii pierdute...De atunci am jurat sa nu mai iubesc pe nimeni vreodata si am de gand sa ma tin de juramant.

Bine, si cateva poze
http://silverinessimage.webs.com/apps/ph...d=28633680 Dan
http://www.hdipadwallpaper.com/assets/wa...4x1024.jpg Sakura
http://sasuketsukuyomi.deviantart.com/ar...?offset=10 Sasuke
http://media.photobucket.com/image/anime...endaysview Mama Sakurei

[Miranda.]

heloo
Un fic nou ? Nu pot sa cred cate ficuri, in timpul anului daca aveai douazeci era bine, dara cum s-au inmultit, ce bine ! Este un inceput promitator, dupa parerea mea chiar bun. Imi place cum ai descris personajele, nu le-ai spus direct infatisarea, si prin miscarile lor iai prezentat, dar as fi vrut sa vad o poza cu mama Sakurei, nu ma lasa s-o vad. Dialogul este bun, no comment. Actiunea este lenta, pur si simplu ai descris viata lor, nimic mai mult. Doamne, relatii sexuale de la 12 ani ? M-am ingrozit cand am citit, Sakura nu are limita. Dar nu inteleg faza cu Sasuke, Sakura a fost cu el "inainte sa fie asa", dar ai spus ca de la 8 ani a omorat pe cineva. Cand a fost cu Sasuke ? La 6 ani sau cand era in burta mamei sale ? Si pana la urma ei trebuie sa-l omoare pe Sas`ke ? Doamne ! Imi place ficul, dar ma sperie Sakura. (vorba vine)
:bye: BAFTA !!!!!

[श्रद्धांजलि]

Pai da, a omorat pe cineva, da am spus inainte sa fie asa, adica sa nu mai aiba nici un sentiment fata de nimeni si nimic, ea a fost cu Sasuke la 14 ani, si legat de ce s-a intamplat la 12 ani, a fost obligata sa faca asta, putea fii omorata daca nu facea asta

[Rena]

Well..bine ai venit printre noi prima dată ! :X Sper să-ţi faci mulţi prieteni şi să-ţi placă pe-aici ^,^ . Despre fic ... aici avem de discutat :)) Eu sinceră să fiu nu am prea înţeles ce ai scris tu acolo :)) Ei ..nu am înţeles , dar ideea am prins-o . Noroc cu Miranda şi cu răspunsul tău . Ei
ideea ficului e tare draguţă , dar mai trebuie lucrată . Mă sperie Sakura ..alot :scary: . Personalitatea ei e atât de rece , parcă prea rece pentru Sakura pe care o ştim . -.- În fine e ficul tău , faci ce vrei . Descrierea e cuvântul care lipseşte în ficul tău ... fără supărare , dar nu înseamnă că dacă ai spus că Saku ' are ojă neagră sau că are părul lung până la fund e descriere . Citez : " Am deschis incet ochi privind-o usturator pe Mary, servitoarea ce intra cu tava de mancare pe care se afla o scrisorica inchisa intr-un plic negru. Imi dau usor parul roz, de un roz dulce, lung pana la fund [...] " . Sakura e muuult prea rece . Parca nu are sentimente :)) E uşor să spui că iubeşte ... trebuie să descrii foarte mult acest sentiment , de pildă la fel ca şi singurătatea ,şti tu -.- .
Sfatul meu este să adaugi multă descriere , pentru că ideea ta impreunată cu descrierea...mmm cred că ar ieşi ceva în gen : Yammy :X . :)) Da să vezi ce zic acuma ... titlu :))
păi ştiu că cu asta trebuia să încep ,dar acu' mi-am adus aminte :D Păi până acum nu-mi pot da seama dacă are sau nu tangenţă cu conţinutul , însă m-a atras .

Îţi doresc multă inspiraţie în continuare şi să nu te superi din cauza comentariilor ... toţi am fost aşa :P Aşa înveţi şi în plus noi vrem numai să te ajutăm să avoluezi .Poop dulce :X Nice to meet you şi încă odată have fun here :X >333

[श्रद्धांजलि]

Bineinteles ca nu ma supar, ma bucur mult ca incercati sa ma ajutati sa ma perfectionez. Cat despre Sakura, pot spune ca aveti dreptate. Da, este o fire rece, dar de ce oare? Pur si simplu ea nu a avut vreodata prieteni ,nu a stiut ce inseamna mama sau tata, a locuit doar cu fratele ei intr-o casa, cei-i drept luxoasa dar se simtea singura. A fost obligata sa omoare de la o varsta frageda. Copilaria, perioada in care toti copii se distreaza si nu au nici o grija ea si-a petrecuto antrenandu-se din greu, cu grija ca daca nu va fi destul de puternica va muri in cele din urma. De zilele ei de nastere nimeni nu ii facea tort, nimeni nu ii spunea la multi ani. Sakura desi avea detoate, viata ei a fost lipsita de bucurii, lucru lare a facut-o sa se inchida in ea, sa devina rece si indiferenta. Sper ca v-am lamurit in legatura cu personalitatea Sakurei...

[Sho-Yo]

Buna,

Cat ma bucur sa vad ca in fiecare zi mai apare cate un fic nou, cu idei interesante si originale, dar nu toate :s:, dar a ta pare destul de originala si ma bucur ca nu ai folosit si tu ca alte persoanje(nu dau nume) mafia japoneza ci cea ruseasca(si eu ma gandisem la ea dar mi-a placut mai mult cea japoneza :p). Cat despre fi cum am zis pare original, titlul pot spune ca nu m'a prea atras cine stie ce mult dar totusi e interesant si ma face sa vreau sa vad ce se mai intampla in continuarea. Cat descpre descriere, ai nu spun ca ai dar puteai descrie mai mult suferinta ca nu a putut avea o viata normala sau de pierderea iubirii... Actiunea mie una nu mi se pare grabita iar dialogul, pot spune c anu e mult dar nu e sec ceea ce e bun. Cat despre viata Sakurei: este destul de trista si asta imi place. Mie nu prea imi place un fic in care Sakura este cea mai frumoasa, cea mai inteligenta, cea mai bogata, dupa care toti baietii stau in limba, cu cea mai frumoasa masina, cea mai norocoasa, etc...mai am o lista intreaga. Trebuie sa existe si putina tristete si putina bucurie, putin amar si putin dulce, putin picat si putin sarat. Hai ca deja delirez da asta's yo:* Oricum fic'ul cum a spus si Miranda^_^ este promitator. Inca ceva: Este primul fic? pentru ca nu pot zice ca e prost, e destul de bunicel. Ca incheiere iti urez succes in continuare si sa ma naunti de continuare:-h

[श्रद्धांजलि]

Scuze ca nu l-am pus azi dimineata, avaand in vedere ora la care m-am culcat... si ora la care m-am trezit...

CAPITOLUL 2

Ochii mei de un verde sters privesc abatuti la peisajul mohorat. Ploua. Ploua cu stropi mari ce parca se izbesc de sufletul meu, adancind rana deja destul de dureroasa. Lacrimile reci ale cerului imbratiseaza strans pamantul .Copacii se clatina rapusi de vantul puternic. Siluetele lor impunatoare scaldate in lacrimile cerului completeaza peisajul mohorat din fata casei .Strazile sunt pustii, singurele care mai tulbura din cand in cand linistea de mormant ce impanzea micutul orasel sunt masinile, stropind firele taioase de iarba proaspat incoltita. Imi intorc din nou privirea catre scrisoarea aflata in mana lui Dan ce o fixa cu ochii sai albastri ca adancurile unei mari involburate. Ma intreb de ce a trebuit sa ma nasc asa. De ce nu am putut avea si eu o viata normala? De ce trebuie sa omor cu mainile mele persoana ibita? Da, il iubesc si l-am iubit intodeauna, ca o boala de care odata luata nu mai poti scapa. Il iubesc asa cum nu am mai iubit pe nimeni niciodata. E datroria inimi de a iubi, dar datoria pe care o am fata de tatal meu, fata de Rusia, datoria de a omora familia Uchiha fara macar sa clipesc pare mai importanta decat orice. Ce n-as da sa dau timpul inapoi, mama si tata sa nu se fi intalnit iar eu si fratele meu sa nu ne fi nascut. Mi-am patat mainile de sange de atatea ori, sange crud de la copiii marilor magnati pana la batranii sefi ai mafiilor, familii si clanuri intregi. As merita sa putrezesc in inchisoare pentru tot ce am facut in aceasta scurta viata de om, mai apoi sufletul meu sa arda in strafundurile iadului. Am varsat lacrimi amare in timp ce omoram cu sange rece. Iar acum, cand in sfarsit sufletul meu mort demult renegase aceea parte ce ne induce regretul, remuscarea, numita constiinta, trebuie sa il ucid pe baiatul ce mi-a furat inima, baiatul cu cei doi ochii negri patrunzatori, in care ma innecam ca in cele mai adanci oceane, acei ochii negri abisali, cei mai frumosi ochii vazuti de mine vreodata.

Dan ma atinge incet pe umar facandu-ma sa tresar. Acesta ma priveste trist. Parca stie cat sufar, stie cat l-am iubit si cat il iubesc. Parca stie ca e o misiune prea grea pentru inima mea ranita, sa il vad pe barbatul iubit mort de mana mea. Ma intind incet pe patul moale cu asternuturi albe, parul meu roz bombon curgand delicat amestecandu-se cu albul imaculat al patului.
-Dan, stii ca inca il iubesc...
Lacrimile incep sa curga in voie pe obrajii mei trandafirii. E prima oara cand plang dupa ce a plecat brunetul. Imi intorc tematoare privirea catre chipul alb ca spuma laptelui al fratelui meu ce ma priveste adanc oftand.
-Stiu. Spune acesta luandu-ma in brate.
Dan mereu a stiut cum sa ma linisteasca, mereu ne-am avut doar unul pe altul, el e persoana in care am cea mai mare incredere.
Intodeauna am ucis cu sange rece, dar primul om pe care l-am omorat la varsta de 8 ani, a fost unchiul meu. Cel cu care tata nu s-a inteles niciodata, omul ce mi-a tinut loc de tata, omul ce m-a antrenat inca de la patru ani. Am omorat copii nevinovati, copii in floarea varstei, tineri indragostiti, femei insarcinate fara sa simt nimic. Dar pe el nu pot sa il omor. El si fratele meu sunt singurii oameni fara de care nu as putea traii.
Cred ca daca ar murii ei, eu nu as mai putea traii. Dar totusi, brunetul va trebui sa moara sub privirile mele, rapus de mainile mele, innecat in lacrimile mele, dar nu numai el ci si familia lui. Si toata aceasta suferinta numai pentru a pune mana pe mafia japoneza.

http://images2.fanpop.com/images/photos/...90-550.jpg Unchiul Sakurei

[Sho-Yo]

Ooo...comurile dispart dar pe la meu il vei vedea mereu.
Se pare ca Sakura are o misiune grea si sufera ceea ce ma bucura nespus de mult. Dar daca ai scris in paranteza SasukSaku inseamna ca nu ar sa'l omoare. Deci ma mir cum il va lasa in viata. Cat despre descriere ai mai pus si ma bucur ca incerci sa amplifici sentimentele dar mai trebuie lucrat. Actiunea este destul de buna, dupa parerea mea nu este grabita, dialogul nu e mult si nici sec.

[Miranda.]

heloo
Nu m-ai anuntat, sa-ti fie rusine :d . Nu mai inteleg nimic din fic, pentru mine sentimentele Sakurei sunt precum extraterestii, necunoscute In primul capitol mi s-a parut o persoana fara inima, demna de mila, senzatia/ sentimentul pe care mi-a dat-o cand a aflat ca trebuie sa-l omoare pe Sasuke a fost de indiferenta/ nepasare. Dar capitolul acesta mi-a s-a parut sensibila, dragostoasa, iubitoare, sensibila. Cele doua cap se bat in cap. Eu cred ca tu realizand cat de dura ai facut-o pe Sakura, iar acum incerci s-o faci mai adorabila, dar dupa parerea mea era mai interesant inainte, mai original. Cam atat.
:bye:

[श्रद्धांजलि]

Nu incerc sa o fac mai sensibila, dar pur si simplu Sasuke e singurul lucru cu care poti ajunge la inima Sakurei. Am vrut sa dovedesc faptul ca ea nu e totusi un robot, are si ea sentimente cat de putine, dar sa stiti ca Sakura nu va deveni vreo sensibila sau ceva..ups, am spus cam prea mult.