Gânduri scrise pe-o hârtie.

[Rain]

Bună, de curând m-am apucat să scriu ceva versuri. Sunt începătoare şi probabil nu găsesc întotdeauna rima potrivită pentru strofe, însă încerc să mă perfecţionez. So... prima poezie :

Secretele abisului


Şi când soarele apune, după casele cu colţi,
Iar când luna tainic stă, ca o regină a nopţii
Mii de fiori mă îneacă, parcă toţi au fost ca morţii.
Chipul blând al mândrei luni, mă-nfioară tare, tare,
Ea de sus ne-nfricoşează, cu a ei putere mare
Praful sumbru mă îneacă, rămânând fără scăpare
Mă omoară, mă distruge, mă afundă fără milă
Spre nisipul din abis, ce păzeşte trupuri reci
Oase vechi şi trupuri moarte, purtate de-o slabă cămilă.
Dar ecoul mi-l aud, de jos, parcă dintr-un beci
Vagi bătăi se simt în spate, păcat că sunt prea seci
Căci de auzit ecoul, sumbru ca până acum
Greu de dus, rupt în bucăţi, făcut scrum.
Şi acum, degeaba sper la o altă viaţă
Căci sufletul îmi e deja pierdut.
Tremur, sper încă cu greaţă
Trupul ce-mi e aÅŸezat pe-un albastru aÅŸternut
Că se va ridica spre crucile înalte
Şi că voi putea pleca din nou aşa departe.
Faţa, chipu-mi rece ca un mort, mă ţii strâns lâng-un schelete,
Pleacă, fugi cu-a ta pereche !
Du-te, nu te mai uita fricos în spate
Căci aceste vechi secrete, doar în veci vor fi aflate.

[yaoi maniac]

Yeah... e bine pentru prima sau printre primele poezii scrise. Stiu cum e cu rimele astea. Of, ce sa te faci cu ele? Dar asta inseamna poezie. Oricum, in unele parti chiar mi se pare ca ai aberat si ca se putea mult mai bine decat erau. Unele cuvinte chiar erau seci si in unele paragrafe... nu comentez. Chiar daca cateodata ramai fara idei, i-a o pauza si gandeste-te. Pune mana pe cateva carti de poezii (daca inca n-ai pus) si citeste atent. O sa vezi ca ele (majoritatea defapt) transmit ceva, in poezia ta nu inteleg nimic. Mi se pare ca doar o parte are legatura cu unele fragmente, iar celalalte sunt scrise ca sa fie mai lungi sau pur si simplu: din cauza figurilor de stil, ca-ti place acel "vers" si il vrei mot in poezia ta (asa mi se intampla mie cu povestile si na, o stiu din experienta *nu ca te-ar interesa ;-j*). Mai incearca, si chiar daca uneori n-o sa-ti iasa cine stie ce poezi, incearca in continuare. Gandeste-te la scriitorii mari ce inca mai domnesc prin capodoperele lor chiar daca sunt morti de zeci de ani. Imi place ca ai folosit diacriticile, dar m-am impotmolit in poezie (poate sunt singura, cine stie). Oricum, mai incearca. Intotdeauna e loc pentru mai bine *lupta - yeah, incearca si incearca din nou ;))*. Pa, Floo. O zi buna.
[ps] Sunt prima si o sa mai comentez la poezile tale (daca e sa mai pui) ca sa evoluezi cu fiecare poezie scrisa (da, nu ma consider cine stie ce critica sau ceva de genu' :-j, dar e bine sa primesti pareri sincere si uneori... dure ca sa poti evolua mai departe, draga Floo).

[Rain]

Am revenit cu ceva nou. Nu am intotdeauna inspiratia necesara sa creez ceva, deci poate dura o gramada de timp. Apropo AndruÅŸca, mersi pentru comentariu >:D<

Voci absurde



Voci absurde mă cheamă în pustiu,
Mă îndeamnă să nu ştiu ce vreau să fiu.
Voci absurbe mă învită la dans,
Menţinându-mi trupul sub acel straniu balans.

Voci absurde devin oglinzi stranii,
Alungând acele infinite cranii.
Voci absurde mă sperie îngrozitor,
Făcându-mă să sper la un viitor amor.

Voci absurde urlă şi ţipă,
Deranjând somnul până în ultima clipă.
Voci absurde îmi bat la geam,
Lăsându-mă neliniştit aşa cum nu speram.

Voci absurde mă ajută sa mor,
Urlând de durere într-un mortal cor.
Voci absurde îmi înghit respiraţia,
Atingând rând pe rând toată creaţia.

Numai voci absurde am în cap, nu mă lasă să dorm, sunt neajutorat.