28-12-2009, 01:38 AM
multumesc pentru comentari si le multumesc si celor care citesc.
Sper ca veti continua sa comentati, pentru ca doar asa aflu care sunt greselile mele si pot sa le repar.
Tin sa precizez ca scena din filmul la care se uita cei sase este modificata de mine putin si este luata din Dark Knight. Pe mine m-a emotionat foarte mult acea scena de la sfarsit si atunci cand am creat acest capitol m-a gandeam ce sa pun, asa ca m-am hotarit sa pun ceea ce imi place mie cel mai mult.
Dormitorul lui Ikusa
Cele trei cupluri se uitau linistiti la televizor. Se putea vedea foarte clar care este relatia dintre cei care erau in incapere.
Hissori si Ran se distrau de minune, flirtand unul cu celalalt, neavand nici unul curajul de a se apropia mai mult unul de altul. Arkangelul vroia sa faca “ miscareaâ€, sa isi puna mana pe dupa gatul ei si sa o traga spre el, sa o simta mai bine, dar nu stia daca putea, daca ea va accepta. Asadar se hotari sa stea cuminte si sa lase lucrurile sa se intample de la sine. Ran, pe de alta parte, astepta cu nerabdare ca el sa faca o data ceva. In mod normal ea lua initiativa si facea prima miscare, insa nu vroia sa creada ca este o usuratica asa ca statea linistita. Se bucura cand Hissori mai facea cate o gluma legata de film deoarece atunci putea sa puna mana pe el, in timp ce radea de nu mai putea. Urau amandoi aceasta situatie si daca ar fi fost sinceri unul cu altul atunci totul s-ar fi rezolvat, din pacate destinul avea alte planuri pentru ei doi. Ei alcatuiau grupul celor fericiti cu adevarat, chiar daca era inca nehotariti, pe cand celelalte doua cupluri se aflau in relatii destul de tensionate. Un chibrit daca ai fi aprins atunci ar fi sarit scantei.
Steph si Seya se intelesera din-nainte cum sa stea. Se asezasera unul langa altul cu intentia de a-I despariti cat mai mult pe Ikusa si Yuri, numai ca in loc sa se imbunatateasca, lucrurile se inrautatira.
Steph incerca sa vorbeasca cu Narkangelul, dar acesta o ignora spunandu-I sa taca deoarece vrea sa vada filmul. De fapt el nici nu se uita la film ci privirea ii era atintita undeva departe, in timp ce mintea se gandea la toate evenimentele care l-au adus in situatia de fata. O intelesese pe prietena lui cand i-a zis ca vrea sa stea langa el, dar aceasta era prea de tot. Stia sigur ca ea vorbise cu Seya si amandoi pusera la cale un plan prin care il despartea si mai mult de prezenta lui Yuri. Ajunsese sa ii dea dreptate lui Hissori, nu ar fi trebuit niciodata sa se incurce cu Steph. Nu i-a facut decat probleme de cand a facut greseala sa o faca prietena lui. Isi dorea enorm de mult sa o vada pe roscata, sa-I observe reactiile atunci cand ar fi atins-o din “gresealaâ€, vroia sa vorbeasca cu ea si sa ii auda vocea dulce si linistitoare, dar nu putea sa faca nimic din cauza scorpiei ce statea in dreapta sa. Se gandi bine si hotari ca, pentru un timp nu prea lung, era mai bine sa se prefaca in continuare ca este prietenul ei. Ajunsese sa fie atat de trist, sa sufere atat de mult din cauza ca nu putea sa fie acolo pentru Yuri cand avea nevoie incat nu mai putea sa doarma noaptea. Intrase in aceasta relatie dintr-o prostie, se lasase prada nervilor, dar nu vroia sa iasa decat in clipa in care avea sa plece inapoi in cer. Daca avea sa raneasca pe cineva cand va pleca, atunci se va asigura ca cea ranita nu va fi roscata. Era constient ca acesta era motivul care il impiedica sa stea cu ea, dar se simtea rupt in doua. Pe de o parte nu vroia sa o raneasca, pe de alta parte ar fi vrut sa stea cu ea si sa creeze amintiri placute, impreuna. Isi inchipuia cum ar fi fost daca ar fi avut ocazia sa stea cu Yuri. Il trezise din acea visare, Steph care se ghemui in bratele lui, in mod automat, el strangand-o in brate, incercand sa se gandeasca din nou la frumoasa lui.
Steph se simtea cel mai bine in bratele lui Ikusa si isi tot repeta in cand ca ea este tinuta de el, pentru a o uita pe Yuri, care era la nici un metru departare. Incerca sa savureze fiecare secunda alaturi de printul ei, deoarece o presimtire sumbra nu ii dadea pace si o voce ii tot soptea ca nu se va mai bucura de asa ceva pe viitor. Isi pierdea un pic cate un pic increderea ca va putea sa il tina pe Ikusa departe de roscata. Inca nu isi daduse seama ca degeaba se straduia sa ii tina la distanta unul de celalalt, deoarece singurul care putea sa hotarasca asta era Narkangelul. Nu conta daca Steph se amesteca sau nu, daca ar fi vrut ar fi putut sa fie cu Yuri, numai si ea sa doreasca acest lucru. Nu a observat ca in incercarile ei disperate de a-I desparti, de a incerca sa ii faca sa nu se mai vada nu faceau decat sa ii apropie si mai mult, sa le incruciseze drumurile vietii mai des. Vroia sa il tina pe Ikusa numai pentru ea, dar acesta intotdeauna fugea dupa roscata de cate ori era in bucluc si de cate ori avea ocazia, lasand-o pe ea cu ochii in soare. Se saturase, insa era constienta ca daca i-ar fi interzis sa o mai vada pe roscata, relatia lor ar deveni de domeniul trecutului. Incercase sa il impiedice de cateva ori, dar intr-un final aceste incercari au fost sortate esecului.
Langa Steph statea Seya care nu indraznea sa discute cu yuri sau sa se miste. Ii era teama ca o va deranja daca se va misca, asa ca statea ca o statuie, tinand-o in brate, capul ei odihnindu-se pe umarul lui. Era fericit si se simtea cel mai norocos baiat din lume pentru ca avea o asemenea nestemata langa el. Singurul defect era lipsa lui de initiativa si a increderii in sine. Nu avea curajul sa faca nimic, daca Yuri ii spunea sa faca ceva el facea tot posibilul pentru a indeplini dorinta ei, nu conta ce ii cerea. Ochii erau indreptati spre ecranul televizorului dar mintea ii era departe de ceea ce vedeau ei. In mintea lui se derulau diferite scenarii ale unei vieti impreuna cu roscata lui frumoasa. Era singurul din camera care nu avea nici o indoiala in privinta dragostei lui pentru Yuri si a ei pentru el.
Yuri, pe de alta parte, nu reusea deloc sa fie atenta la film, fiind cu ochii si cu gandul la scumpul ei salvator in armura neagra. Se intreba cum de putea sa fie atat de lipsit de griji, cum de reusea sa stea acolo, la nici un metru departare, fara a arunca macar o privire in directia ei. Cativa centimetri ii despartea si nici o data nu a indraznit sa o atinga discret incercand sa ii atraga atentia. “Chiar asa de piatra este? Chiar nu am insemnat nimic pentru el? Un alt nume pe o lista, un alt trofeu de expus… Nici nu se gandeste la mine, pun pariu.†isi zicea ea in gand, dezamagita.
Cu cateva saptamani in urma cand s-a trezit in patul cuiva necunoscut si a aflat mai tarziu ca este, de fapt, al lui Ikusa era in al noualea cer de fericire, dar mai apoi si-a dat seama ca lucrurile nu se schimbasera. Undeva in adancul inimii ei, spera ca se modificase ceva in atitudinea lui, dar sperase in van. Ochii lui, la fel de mincinosi ca intotdeauna, ii spuneau ca vrea sa se apropie doar ca ceva il impiedica, legandu-l de maini si de picioare si ea ca o proasta ii crezuse. Aceeasi privire o avea si in seara aceasta cand a intrat in incapere. Il ura pentru ca o facea sa creada ca exista o sansa de a fi fericita alaturi de el. Ura si mai mult ca nu putea sa isi reprime sperantele. Cineva ii spusese mai de mult ca speranta se stinge doar atunci cand sufletul ii cade in abis si in acel moment nu crezuse asa ceva, dar acum cand ea era pe pragul de a se arunca singura in acel abis, ne mai suportand acea situatie, ii dadea dreptate si ar fi vrut sa isi ceara scuze ca rase de el. Si ce era cel mai greu de inteles, era faptul ca el putea sa fie atat de orb incat sa nu vada dragostea din ochii ei. Stia ca acestia o tradau de fiecare data, aratand lumii intregi ce se petrecea cu adevarat in sufletul ei. Se purta rece si formal, de parca nu ar fi insemnat nimic pentru el, daca ar fi vrut un asemenea tratament s-ar fi dus intr-un spital. Cand i-a sugerat aceasta idee nici nu a vrut sa auda, iar ei ii fusese prea rusine sa ii zica adevarul, asadar tacuse si indurase cu stoicism tratamentul. In mintea ei incerca sa ii faca o caracterizare cat mai dura, cat mai plina de defecte, sa I le scoata in evidenta pentru a-si putea controla lacrimile care, acum, incercau sa iasa afara, dar nu reusea. Cu acele perle sarate putea lupta, insa nu reusea sa stinga acea speranta ca poate intr-o zi vor fi impreuna.
Asadar atmosfera nu era tocmai una placuta, iar felul in care filmul se termina nu a afectat cu nimic starea lor. Ei doar au fost adusi pe pamant la sfarsit si au ascultat cu atentie sporita dialogul dintre aparatorul dreptati si un politist.
-People will lose hope.
-they won`t.
-They must never know what he did, what all of them did.
-Ten cops dead, children hurt. You can`t sweep that kind of thing out.
-Black Eye CAN NOT WIN. Denver needs his hero. I can`t be his hero… I can`t do those things, unlike Ryan. I killed those people, a killer, that`s what I can be.
-No. You can`t… you are not..
-I am whatever Denver needs me to be. Whatever it takes. Like I said, the city needs his hero. Call him a hero.
At a conference in the future
-A hero. Not a hero we deserved but the hero we needed. Nothin less but a shining knight.
-They will hunt you.
-You hunt me. You condemn me. Set whatever you got after me, because that`s what it needs to happen. Because sometimes the truth isn`t good enough. Sometimes people deserve more. Sometimes they need to have their faith rewarded.
-Why is he runing, chief?
-Because we have to chase him.
-He didn`t do anything wrong, did he?
-No, he didn`t. But because his the hero this city deserves, what we need from now on. So we will hunt him, because he can take it, because he`s not a hero, he`s a watchfull protector.
Toti sase au fost impresionati de ultima scena a filmului. Toate gandurile au fost date uitarii pentru acele cateva minute cat dura toata aceasta discutie. Cand s-a terminat, ei plecara sa manance marcati de ceea ce tocmai au vazut.
Chaos
Ashi se afla intr-o mare incurcatura si se invartea ca un leu in cusca, in camera lui. O pierduse pe Raphael. Nu reusea sa o mai gaseasca nici pe ea, nici reincarnarea lui Ayame. Iar timpul nu vroia sa il lase in pace, scurgandu-se incet dar sigur pana avea sa se epuizeze si sa vina momentul cand cei doi FallenAngel aveau sa isi faca aparitia, spulberandu-I sansa de a o gasi si rapi pe Ayame. Nu o sa mai aibe o asa sansa, cum avea acum. Trebuia sa faca ceva, sa gaseasca o modalitate de a o descoperi pe conducatoare. Daca nu ar fi pierdut-o pe Raphael acum ar fi fost alta situatie. Daca ar fi avut-o pe aceasta, ar fi avut lumea in mainile lui. Insa aceste lucruri paleau pe langa adevarata si iminenta lui problema. Acel inger care nu I se aratase il amenintase ca avea sa il pedepseasca ingrozitor daca nu afla unde se ascunde Ayame, se ingrozea numai la gandul ca avea sa fie torturat pentru incompetenta lui. Trebuia sa actioneze cat mai repede daca nu vroia sa aiba parte de o moarte lenta. Mai avea putin si exploda din cauza grijilor si a nervilor.
-Hey! Fii putin mai calm, ca doar locul acesta nu l-ai castigat fara rabdare… se auzi o voce cunoscuta in incapere.
-Da, de parca nu aveam destule pe cap… mai trebuie sa apari si tu sa le inmultesti.
-Ei, hai… asa vorbesti tu despre un vechi prieten? Ma asteptam la altceva din partea ta…
-Vrei sa spui tradator, nu vechi prieten, nu?
-M-ai lovit direct in inimioara, ma doare rau, sa stii, zise acesta prefacandu-se lovit si cazand pe jos.
-Wow! Ai asa ceva si tu?
-Punct ochit, punct lovit! Hai sa terminam cu chestiile acestea. Am venit sa iti ofer o mana de ajutor, asta daca o vrei…
-Nu mai spune, ma omori, zise Ashi ironic.
-Ba spun!
-Cu ce m-ai putea ajuta tu pe mine?
-Pai, in primul rand toata aceasta poveste, a ta cu Ayame, se potriveste foarte bine cu versurile cantecului urmator:
Falling asleep
I dream about you, my angel
Red wings broken with blood
I can`t believe the tears from your eyes
I can`t believe the sky cries
I`m losing you, angel
Angel of love, from a sky above
You`re losing your hope, you`re darling light
I`ve taken your heart and soul
And just keeping them tight
Please somebody, help him
Please send him an angel to stay by his side
I know his an angel from the sky above
But his falling… falling in love
Send him an angel to stay by his side
Because his falling… his falling asleep
Here in this hell, I call love.
-Taci! Spune ce ai de zis, nu mai vorbi in non-sensuri! Se enerva Ashi, tipand la el.
-Bine, bine domnul meu. Numai nu te enerva, calmeaza-te. Uite, ma gandeam ca poate ma lasi pe mine sa plec in lumea oamenilor sa o rapesc eu pe Ayame.
-Ha, ha, ha! Ha! Rade el isteric. Ce te face sa crezi ca ti-as accepta propunerea? M-ai injunghiat o data in spate, chiar ai impresia ca sunt atat de fraier incat sa ma mai las inca o data pacalit?
-Dar nu este o pacaleala si oricum nu mai ai timp sa fii mofturos.
-Nici daca as mai avea o ora pana la aparitia celor doi FallenAngel si nu te-as trimite pe tine, Uriel.
-De ce Ashi? Sunt chiar atat de rau?
-Nu, dragul meu Uriel. Nu esti deloc rau, viclean poate, tradator sigur, dar asa cum m-ai ajutat sa pun mana pe tron pentru ca ma iubeai, asa o sa ma ajuti si sa pun gherutele pe Ayame, numai ca o sa mi-o aduci moarta.
-Si ce este rau in acest fapt? Intreba Uriel cu o fata de copil inocent si nestiutor.
-Nimic. Nu-I absolut nimic rau, doar ca eu o vreau vie. Doresc sa o fac sa ma iubeasca.
-Ha! Acum era randul lui Uriel sa rada. Nu o sa te iubeasca niciodata, atat de mult cat te iubesc eu! Spunand acest lucru el disparu in intunericul incaperii.
Odata plecat Uriel, Ashi se prabusi pe canapea adormind. Imediat dupa ce se asigura ca acesta doarme, demonul aparu din umbra si se lungi langa el, rezistand impulsului de a-l lua in brate, stiind ca acest moft avea sa il trezeasca.
Uriel era un demon simpatic ce se indragostise de Ashi din prima clipa cand l-a vazut. Era inalt si slab si tot timpul il vedeai nearanjat, cu cate ceva atarnand. Daca nu erau pantaloni cei care atarnau atunci tricoul sau bluza era atat de larga incat el parea un umeras care sustine imbracamintea. Ochii rosi patrunzatori, te ardeau si te faceau sa iti pleci privirea, iar parul saten lung ce ii inconjura fata ii dadea un aer si mai fioros. Desi nu avea puterea fizica mare era respectat si temut de toti demoni. Toti stiau ca daca te-ai pus rau cu el sau ai spus ceva urat de Ashi, erai mort in maxim douazeci si patru de ore. Nimeni nu stia cum de reusea sa ii omoare, dar din cauza ca isi iubeau gatul foarte mult preferau sa fie respectuosi decat sa calce pe teren minat de buna voie. Nimeni nu mai avea curajul sa rada de el pentru ca arata mai mult ca o femeie decat ca un barbat, isi aratase de prea multe ori maiestria in artele asasinatului. Asa isi castigase respectul si considera ca acesta se castiga doar in momentul in care frica domneste in sufletul celor din jurul tau.
Ashi nu stia, dar Uriel era demonul lui pazitor, aparandu-l de tot ceea ce putea sa il raneasca. De fapt, atunci cand trebuia sa stea alaturi de el intr-o batalie, Uriel participase la propria lui lupta cu un grup de demoni care doreau sa ii i-a puterea lui Ashi. Din pacate acesta se considerase tradat si nu a mai vrut sa asculte explicatiile prietenului sau.
Sper ca veti continua sa comentati, pentru ca doar asa aflu care sunt greselile mele si pot sa le repar.
Tin sa precizez ca scena din filmul la care se uita cei sase este modificata de mine putin si este luata din Dark Knight. Pe mine m-a emotionat foarte mult acea scena de la sfarsit si atunci cand am creat acest capitol m-a gandeam ce sa pun, asa ca m-am hotarit sa pun ceea ce imi place mie cel mai mult.
Dormitorul lui Ikusa
Cele trei cupluri se uitau linistiti la televizor. Se putea vedea foarte clar care este relatia dintre cei care erau in incapere.
Hissori si Ran se distrau de minune, flirtand unul cu celalalt, neavand nici unul curajul de a se apropia mai mult unul de altul. Arkangelul vroia sa faca “ miscareaâ€, sa isi puna mana pe dupa gatul ei si sa o traga spre el, sa o simta mai bine, dar nu stia daca putea, daca ea va accepta. Asadar se hotari sa stea cuminte si sa lase lucrurile sa se intample de la sine. Ran, pe de alta parte, astepta cu nerabdare ca el sa faca o data ceva. In mod normal ea lua initiativa si facea prima miscare, insa nu vroia sa creada ca este o usuratica asa ca statea linistita. Se bucura cand Hissori mai facea cate o gluma legata de film deoarece atunci putea sa puna mana pe el, in timp ce radea de nu mai putea. Urau amandoi aceasta situatie si daca ar fi fost sinceri unul cu altul atunci totul s-ar fi rezolvat, din pacate destinul avea alte planuri pentru ei doi. Ei alcatuiau grupul celor fericiti cu adevarat, chiar daca era inca nehotariti, pe cand celelalte doua cupluri se aflau in relatii destul de tensionate. Un chibrit daca ai fi aprins atunci ar fi sarit scantei.
Steph si Seya se intelesera din-nainte cum sa stea. Se asezasera unul langa altul cu intentia de a-I despariti cat mai mult pe Ikusa si Yuri, numai ca in loc sa se imbunatateasca, lucrurile se inrautatira.
Steph incerca sa vorbeasca cu Narkangelul, dar acesta o ignora spunandu-I sa taca deoarece vrea sa vada filmul. De fapt el nici nu se uita la film ci privirea ii era atintita undeva departe, in timp ce mintea se gandea la toate evenimentele care l-au adus in situatia de fata. O intelesese pe prietena lui cand i-a zis ca vrea sa stea langa el, dar aceasta era prea de tot. Stia sigur ca ea vorbise cu Seya si amandoi pusera la cale un plan prin care il despartea si mai mult de prezenta lui Yuri. Ajunsese sa ii dea dreptate lui Hissori, nu ar fi trebuit niciodata sa se incurce cu Steph. Nu i-a facut decat probleme de cand a facut greseala sa o faca prietena lui. Isi dorea enorm de mult sa o vada pe roscata, sa-I observe reactiile atunci cand ar fi atins-o din “gresealaâ€, vroia sa vorbeasca cu ea si sa ii auda vocea dulce si linistitoare, dar nu putea sa faca nimic din cauza scorpiei ce statea in dreapta sa. Se gandi bine si hotari ca, pentru un timp nu prea lung, era mai bine sa se prefaca in continuare ca este prietenul ei. Ajunsese sa fie atat de trist, sa sufere atat de mult din cauza ca nu putea sa fie acolo pentru Yuri cand avea nevoie incat nu mai putea sa doarma noaptea. Intrase in aceasta relatie dintr-o prostie, se lasase prada nervilor, dar nu vroia sa iasa decat in clipa in care avea sa plece inapoi in cer. Daca avea sa raneasca pe cineva cand va pleca, atunci se va asigura ca cea ranita nu va fi roscata. Era constient ca acesta era motivul care il impiedica sa stea cu ea, dar se simtea rupt in doua. Pe de o parte nu vroia sa o raneasca, pe de alta parte ar fi vrut sa stea cu ea si sa creeze amintiri placute, impreuna. Isi inchipuia cum ar fi fost daca ar fi avut ocazia sa stea cu Yuri. Il trezise din acea visare, Steph care se ghemui in bratele lui, in mod automat, el strangand-o in brate, incercand sa se gandeasca din nou la frumoasa lui.
Steph se simtea cel mai bine in bratele lui Ikusa si isi tot repeta in cand ca ea este tinuta de el, pentru a o uita pe Yuri, care era la nici un metru departare. Incerca sa savureze fiecare secunda alaturi de printul ei, deoarece o presimtire sumbra nu ii dadea pace si o voce ii tot soptea ca nu se va mai bucura de asa ceva pe viitor. Isi pierdea un pic cate un pic increderea ca va putea sa il tina pe Ikusa departe de roscata. Inca nu isi daduse seama ca degeaba se straduia sa ii tina la distanta unul de celalalt, deoarece singurul care putea sa hotarasca asta era Narkangelul. Nu conta daca Steph se amesteca sau nu, daca ar fi vrut ar fi putut sa fie cu Yuri, numai si ea sa doreasca acest lucru. Nu a observat ca in incercarile ei disperate de a-I desparti, de a incerca sa ii faca sa nu se mai vada nu faceau decat sa ii apropie si mai mult, sa le incruciseze drumurile vietii mai des. Vroia sa il tina pe Ikusa numai pentru ea, dar acesta intotdeauna fugea dupa roscata de cate ori era in bucluc si de cate ori avea ocazia, lasand-o pe ea cu ochii in soare. Se saturase, insa era constienta ca daca i-ar fi interzis sa o mai vada pe roscata, relatia lor ar deveni de domeniul trecutului. Incercase sa il impiedice de cateva ori, dar intr-un final aceste incercari au fost sortate esecului.
Langa Steph statea Seya care nu indraznea sa discute cu yuri sau sa se miste. Ii era teama ca o va deranja daca se va misca, asa ca statea ca o statuie, tinand-o in brate, capul ei odihnindu-se pe umarul lui. Era fericit si se simtea cel mai norocos baiat din lume pentru ca avea o asemenea nestemata langa el. Singurul defect era lipsa lui de initiativa si a increderii in sine. Nu avea curajul sa faca nimic, daca Yuri ii spunea sa faca ceva el facea tot posibilul pentru a indeplini dorinta ei, nu conta ce ii cerea. Ochii erau indreptati spre ecranul televizorului dar mintea ii era departe de ceea ce vedeau ei. In mintea lui se derulau diferite scenarii ale unei vieti impreuna cu roscata lui frumoasa. Era singurul din camera care nu avea nici o indoiala in privinta dragostei lui pentru Yuri si a ei pentru el.
Yuri, pe de alta parte, nu reusea deloc sa fie atenta la film, fiind cu ochii si cu gandul la scumpul ei salvator in armura neagra. Se intreba cum de putea sa fie atat de lipsit de griji, cum de reusea sa stea acolo, la nici un metru departare, fara a arunca macar o privire in directia ei. Cativa centimetri ii despartea si nici o data nu a indraznit sa o atinga discret incercand sa ii atraga atentia. “Chiar asa de piatra este? Chiar nu am insemnat nimic pentru el? Un alt nume pe o lista, un alt trofeu de expus… Nici nu se gandeste la mine, pun pariu.†isi zicea ea in gand, dezamagita.
Cu cateva saptamani in urma cand s-a trezit in patul cuiva necunoscut si a aflat mai tarziu ca este, de fapt, al lui Ikusa era in al noualea cer de fericire, dar mai apoi si-a dat seama ca lucrurile nu se schimbasera. Undeva in adancul inimii ei, spera ca se modificase ceva in atitudinea lui, dar sperase in van. Ochii lui, la fel de mincinosi ca intotdeauna, ii spuneau ca vrea sa se apropie doar ca ceva il impiedica, legandu-l de maini si de picioare si ea ca o proasta ii crezuse. Aceeasi privire o avea si in seara aceasta cand a intrat in incapere. Il ura pentru ca o facea sa creada ca exista o sansa de a fi fericita alaturi de el. Ura si mai mult ca nu putea sa isi reprime sperantele. Cineva ii spusese mai de mult ca speranta se stinge doar atunci cand sufletul ii cade in abis si in acel moment nu crezuse asa ceva, dar acum cand ea era pe pragul de a se arunca singura in acel abis, ne mai suportand acea situatie, ii dadea dreptate si ar fi vrut sa isi ceara scuze ca rase de el. Si ce era cel mai greu de inteles, era faptul ca el putea sa fie atat de orb incat sa nu vada dragostea din ochii ei. Stia ca acestia o tradau de fiecare data, aratand lumii intregi ce se petrecea cu adevarat in sufletul ei. Se purta rece si formal, de parca nu ar fi insemnat nimic pentru el, daca ar fi vrut un asemenea tratament s-ar fi dus intr-un spital. Cand i-a sugerat aceasta idee nici nu a vrut sa auda, iar ei ii fusese prea rusine sa ii zica adevarul, asadar tacuse si indurase cu stoicism tratamentul. In mintea ei incerca sa ii faca o caracterizare cat mai dura, cat mai plina de defecte, sa I le scoata in evidenta pentru a-si putea controla lacrimile care, acum, incercau sa iasa afara, dar nu reusea. Cu acele perle sarate putea lupta, insa nu reusea sa stinga acea speranta ca poate intr-o zi vor fi impreuna.
Asadar atmosfera nu era tocmai una placuta, iar felul in care filmul se termina nu a afectat cu nimic starea lor. Ei doar au fost adusi pe pamant la sfarsit si au ascultat cu atentie sporita dialogul dintre aparatorul dreptati si un politist.
-People will lose hope.
-they won`t.
-They must never know what he did, what all of them did.
-Ten cops dead, children hurt. You can`t sweep that kind of thing out.
-Black Eye CAN NOT WIN. Denver needs his hero. I can`t be his hero… I can`t do those things, unlike Ryan. I killed those people, a killer, that`s what I can be.
-No. You can`t… you are not..
-I am whatever Denver needs me to be. Whatever it takes. Like I said, the city needs his hero. Call him a hero.
At a conference in the future
-A hero. Not a hero we deserved but the hero we needed. Nothin less but a shining knight.
-They will hunt you.
-You hunt me. You condemn me. Set whatever you got after me, because that`s what it needs to happen. Because sometimes the truth isn`t good enough. Sometimes people deserve more. Sometimes they need to have their faith rewarded.
-Why is he runing, chief?
-Because we have to chase him.
-He didn`t do anything wrong, did he?
-No, he didn`t. But because his the hero this city deserves, what we need from now on. So we will hunt him, because he can take it, because he`s not a hero, he`s a watchfull protector.
Toti sase au fost impresionati de ultima scena a filmului. Toate gandurile au fost date uitarii pentru acele cateva minute cat dura toata aceasta discutie. Cand s-a terminat, ei plecara sa manance marcati de ceea ce tocmai au vazut.
Chaos
Ashi se afla intr-o mare incurcatura si se invartea ca un leu in cusca, in camera lui. O pierduse pe Raphael. Nu reusea sa o mai gaseasca nici pe ea, nici reincarnarea lui Ayame. Iar timpul nu vroia sa il lase in pace, scurgandu-se incet dar sigur pana avea sa se epuizeze si sa vina momentul cand cei doi FallenAngel aveau sa isi faca aparitia, spulberandu-I sansa de a o gasi si rapi pe Ayame. Nu o sa mai aibe o asa sansa, cum avea acum. Trebuia sa faca ceva, sa gaseasca o modalitate de a o descoperi pe conducatoare. Daca nu ar fi pierdut-o pe Raphael acum ar fi fost alta situatie. Daca ar fi avut-o pe aceasta, ar fi avut lumea in mainile lui. Insa aceste lucruri paleau pe langa adevarata si iminenta lui problema. Acel inger care nu I se aratase il amenintase ca avea sa il pedepseasca ingrozitor daca nu afla unde se ascunde Ayame, se ingrozea numai la gandul ca avea sa fie torturat pentru incompetenta lui. Trebuia sa actioneze cat mai repede daca nu vroia sa aiba parte de o moarte lenta. Mai avea putin si exploda din cauza grijilor si a nervilor.
-Hey! Fii putin mai calm, ca doar locul acesta nu l-ai castigat fara rabdare… se auzi o voce cunoscuta in incapere.
-Da, de parca nu aveam destule pe cap… mai trebuie sa apari si tu sa le inmultesti.
-Ei, hai… asa vorbesti tu despre un vechi prieten? Ma asteptam la altceva din partea ta…
-Vrei sa spui tradator, nu vechi prieten, nu?
-M-ai lovit direct in inimioara, ma doare rau, sa stii, zise acesta prefacandu-se lovit si cazand pe jos.
-Wow! Ai asa ceva si tu?
-Punct ochit, punct lovit! Hai sa terminam cu chestiile acestea. Am venit sa iti ofer o mana de ajutor, asta daca o vrei…
-Nu mai spune, ma omori, zise Ashi ironic.
-Ba spun!
-Cu ce m-ai putea ajuta tu pe mine?
-Pai, in primul rand toata aceasta poveste, a ta cu Ayame, se potriveste foarte bine cu versurile cantecului urmator:
Falling asleep
I dream about you, my angel
Red wings broken with blood
I can`t believe the tears from your eyes
I can`t believe the sky cries
I`m losing you, angel
Angel of love, from a sky above
You`re losing your hope, you`re darling light
I`ve taken your heart and soul
And just keeping them tight
Please somebody, help him
Please send him an angel to stay by his side
I know his an angel from the sky above
But his falling… falling in love
Send him an angel to stay by his side
Because his falling… his falling asleep
Here in this hell, I call love.
-Taci! Spune ce ai de zis, nu mai vorbi in non-sensuri! Se enerva Ashi, tipand la el.
-Bine, bine domnul meu. Numai nu te enerva, calmeaza-te. Uite, ma gandeam ca poate ma lasi pe mine sa plec in lumea oamenilor sa o rapesc eu pe Ayame.
-Ha, ha, ha! Ha! Rade el isteric. Ce te face sa crezi ca ti-as accepta propunerea? M-ai injunghiat o data in spate, chiar ai impresia ca sunt atat de fraier incat sa ma mai las inca o data pacalit?
-Dar nu este o pacaleala si oricum nu mai ai timp sa fii mofturos.
-Nici daca as mai avea o ora pana la aparitia celor doi FallenAngel si nu te-as trimite pe tine, Uriel.
-De ce Ashi? Sunt chiar atat de rau?
-Nu, dragul meu Uriel. Nu esti deloc rau, viclean poate, tradator sigur, dar asa cum m-ai ajutat sa pun mana pe tron pentru ca ma iubeai, asa o sa ma ajuti si sa pun gherutele pe Ayame, numai ca o sa mi-o aduci moarta.
-Si ce este rau in acest fapt? Intreba Uriel cu o fata de copil inocent si nestiutor.
-Nimic. Nu-I absolut nimic rau, doar ca eu o vreau vie. Doresc sa o fac sa ma iubeasca.
-Ha! Acum era randul lui Uriel sa rada. Nu o sa te iubeasca niciodata, atat de mult cat te iubesc eu! Spunand acest lucru el disparu in intunericul incaperii.
Odata plecat Uriel, Ashi se prabusi pe canapea adormind. Imediat dupa ce se asigura ca acesta doarme, demonul aparu din umbra si se lungi langa el, rezistand impulsului de a-l lua in brate, stiind ca acest moft avea sa il trezeasca.
Uriel era un demon simpatic ce se indragostise de Ashi din prima clipa cand l-a vazut. Era inalt si slab si tot timpul il vedeai nearanjat, cu cate ceva atarnand. Daca nu erau pantaloni cei care atarnau atunci tricoul sau bluza era atat de larga incat el parea un umeras care sustine imbracamintea. Ochii rosi patrunzatori, te ardeau si te faceau sa iti pleci privirea, iar parul saten lung ce ii inconjura fata ii dadea un aer si mai fioros. Desi nu avea puterea fizica mare era respectat si temut de toti demoni. Toti stiau ca daca te-ai pus rau cu el sau ai spus ceva urat de Ashi, erai mort in maxim douazeci si patru de ore. Nimeni nu stia cum de reusea sa ii omoare, dar din cauza ca isi iubeau gatul foarte mult preferau sa fie respectuosi decat sa calce pe teren minat de buna voie. Nimeni nu mai avea curajul sa rada de el pentru ca arata mai mult ca o femeie decat ca un barbat, isi aratase de prea multe ori maiestria in artele asasinatului. Asa isi castigase respectul si considera ca acesta se castiga doar in momentul in care frica domneste in sufletul celor din jurul tau.
Ashi nu stia, dar Uriel era demonul lui pazitor, aparandu-l de tot ceea ce putea sa il raneasca. De fapt, atunci cand trebuia sa stea alaturi de el intr-o batalie, Uriel participase la propria lui lupta cu un grup de demoni care doreau sa ii i-a puterea lui Ashi. Din pacate acesta se considerase tradat si nu a mai vrut sa asculte explicatiile prietenului sau.