20-12-2009, 12:51 AM
Vin cu o noua continuare.
Astept parerile voastre.
In adancurile oceanului
Intr-un loc indepartat si uitat de toti, unde nici Dumnezeu nu isi mai arunca ochi asupara lui, sta un fost inger, un inger decazut. De cand s-a trezit el isi tese intrigile ca un paianjen.
Nu era un loc prea spatios sau pretentios asa cum era marele castel din orasul ingerilor sau incaperile demonului Ashi, dar era destul de dichisit. Camera il reprezenta complet pe acest inger decazut. Lucrurile erau toate in culori si tonuri de visiniu si negru cu o tenta infricosetoare. Pe pereti atarnau tot felul de cutite de ceremonii, pentagrame in basorelief, capete de morti cu serpi veninosi umbland nestingheriti. El iubea locul acesta foarte mult, era locul unde se ascundea cand facea parte din ingeri Lui mult iubiti. Considera ca era locul unde putea sa se linisteasca si sa gandeasca limpede.
Se afla in oaza lui de liniste atunci cand se trezise din somnul lui adanc. Nu stia ce se intamplase cu el. Se razvartise impotriva Lui Dumnezeu si venise aici de unde incepuse sa isi construiasca marele lui imperiu de demoni, apoi ceva s-a intamplat in Eden. Ceva ce nu anticipase, care nu era in planul lui. Cineva a facut un pact cu o fiinta cosmica, pact care i-a oferit persoanei respective puterea de a desfasura un ritual. Stia mult prea bine acea vraja, putea sa simta cum elementele naturii se unesc pentru a face posibila implinirea dorintei. Scopul principal al acestui ritual era de a sterge anumite memorii din sufletele tuturor celor ce detin acele amintiri. Numai ca ceva nu a mers cum trebuia, ca de obicei, si o portita de iesire s-a creat. Intotdeauna acest lucru se intampla, niciodata lucrurile nu ies asa cum trebuie. Iar in moemntul in care acea brensa s-a creat, el a cazut intr-un somn adanc si fara vise. In tot acest timp cat a dormit nu se intamplase prea multe lucruri, dar de cand s-a trezit, a simtit ca Apocalipsa este pe cale sa inceapa. Ceea ce lui nu prea ii displacea, insa isi amintise ca pentru ca Apocalipsa sa aiba loc si cei doi FallenAngel sa distruga Pamantul mai intai trebuia sa gaseasca o cale de a o rapi pe pretioasa conducatoare a ingerilor, Sanct Angel. Aici era punctul in care drumul se impartea in doua, daca Ayame era rapita cei doi FallenAngel distrugeau Pamantul, daca ea nu patea nimic atunci lumea oamenilor era in siguranta. Asa ca a vazut o oportunitate in planul lui Ashi de a o rapi pe Ayame, numai ca ii va strica putin planurile. El vroia sa apara cei doi FallenAngel, nu stia cum va face acest lucru, dar ei vro aparea. Trebuia doar sa isi joace cartile cum si cand trebuie. Primul lucru pe care trebuia sa il faca era sa o gaseasca pe conducatoare. Ea este cheia celor doi FallenAngel, fara ea Apocalipsa nu putea sa inceapa. In acea clipa si-a dat seama de ceva si anume: a constientizat faptul ca totul se invartea in jurul lui Sanct Angel, de ea depindeau foarte multe lucruri si nu putea sa nu se intrebe curios de ce.
Se arunca pe canapea si adormi cu gandul la frumoasa conducatoare.
In sufrageria ingerilor
Steph era foarte bucuroasa ca Ikusa a luat-o de mana si a iesit din camera pentru a petrece timpul impreuna, cel putin asta credea ea. Era prima ei mare victorie in fata lui Yuri. In acea clipa era atat de oarba incat nu isi dadea seama ca ceea ce realiza ea nu o atingea pe fata deloc. Pentru ea nu conta ceea ce facea Steph ci ceea ce facea sau nu facea Ikusa.
Nici unul dintre ei nu ar fi crezut ca s-ar fi putut ajunge in aceasta situatie. Amandoi avand firi orgolioase, nu au stiut cand sa cedeze si acum sunt prinsi in niste relatii pe care nici unul dintre ei nu a vrut sa o inceapa. Aceasta este soarta, intotdeauna te loveste unde te doare mai tare dandu-ti prea putine sanse sa te ridici din nou, iar multi dintre noi ignora acele mici portite de iesire si cad si mai adanc in drumurile incurcate ale destinului. La fel s-a intamplat si cu Ikusa si Yuri, desi daca ar fi fost pusi in fata acestui fapt nu ar recunoaste niciodata ca au gresit. Orgoliul acesta ii distruge pe amandoi, nu au lasat de la ei pentru a incerca sa il cunoasca pe celalalt. Aceasta ingamfare i-a orbit in asa fel incat nici unul nu mai intelege de fapt care este adevarul si de ce s-a ajuns in aceasta situatie.
-Hey, Ikusa… la ce te gandestu? Intreaba Steph timida.
Nu se obisnuise cu felul de a fi al lui Ikusa si ii era frica sa spuna ceva deoarece putea sa il calce pe nervi si atunci acesta ar fi palmuit-o. Din aceasta cauza era precauta in jurul lui. Stia ca nu este o persoana rea si nu ar fi ranit-o niciodata in mod intentionat dar cateodata mai avea asemenea iesiri.
-Da, Steph? Ce este?
-La ce te gandesti?
-La nimic in mod special, doar ma uitam la tine.
-Mai bine zis te uitai prin mine.
-Nu… nu este adevarat. Ce motiv as avea sa ma uit prin tine? In afara de aceasta, la ce ma uitam daca nu ma uitam la tine?
-La Yuri, care este acolo cu Seya. Cu Seya. Seya in locul caruia trebuia sa fi tu. Seya care o mangaie si o saruta si o tine in brate pe Yuri… indrazni steph sa ii arunce in fata aceste lucruri, uitand complet de promisiunea pe care si-o facuse de a nu il enerva.
-Termina steph! Este de ajuns! Nu imi pasa ce fac ei doi, acolo. Seya este acolo unde trebuie sa fie iar eu sunt unde trebuie sa fiu. Chiar aici cu tine! Tinandu-te de mana si in brate pe tine.
-Da.. poate… dar in ochii tai se vede ca o vrei pe Yuri in bratele tale, nu pe mine. Daca nu ar fi fost asa, atunci tu mai fi sunat sa imi spui ca ea este la tine, in apartament. Nu l-ai fi lasat pe Hissori sa se ocupe de mine. Adica, sigur ma bucur ca ati gasit-o si ca este bine dar nu tu trebuie sa ii porti de grija. Nu tu esti prietenul ei si nici nu vei fi vreodata! In loc sa aibe grija Hissori de ea, tu ai avut grija de saracuta de Yuri si fratele tau de mine. Esti incorect, cateodata chiar am impresia ca o iubesti pe ea iar eu nu sunt decat ramasitele la care vii cand ea te respinge.
-Ajunge, Steph! Sau vrei sa ne certam? O ameninta Ikusa furios. Nu stii nimic despre mine, nici nu vei stii vreodata. Las-o pe Yuri in pace, nu o mai implica in relatia noastra pentru ca nu are ce cauta. Daca relatia noastra se duce pe apa sambetei, nu este din cauza ei! Si oricum intre noi nu exista nici o relatie! Pentru numele Lui Dumnezeu, suntem impreuna de doua saptamani! Oricum daca mai vrei sa fi cu mine aceasta este stituatia. Iti place bine, nu iti place iarasi bine!
Spunand aceste lucruri, Ikusa iesi din apartament val-vartej, luandu-si in graba haina fara a mai da atentie la nimic din jurul lui.
Steph ramase singura uitandu-se trista dupa el.
-Hey, Steph! Nu fi trista… el trece prin o perioada foarte grea. Prietenul lui cel mai bun a murit, iar acum cateva zile a aflat ca Yuri a fost rapita.Toti la care tine ajung sa sufere.. iar el se astepta ca tu sa fi acolo pentru el, zise Hissori.
“ De fapt vrea ca altcineva sa fie acolo pentru el, de aceea este si atat de usor de enervat… dar normal ca nu pot sa iti spun tie toate aceste complicatii. Tu nu ai face decat sa complici lucrurile mai rau.†Isi spunea el in gand.
-Imi pare rau… nu am stiut.
-Nu este nimic. Apropo care este situatia lui Yuri la scoala? Am inteles ca voi ati terminat deja anul scolar.
-Da… noi terminam mai repede anul acesta decat ceilalti. Situatia ei este foarte buna. A fost trecuta si a iesit a treia din clasa in functie de medie.
-Foarte bine. Foarte bine. Nu va mai fi stresata cu scoala dupa acest eveniment neplacut prin care a trecut, zise el ganditor.
-Da… Hissori… Pot sa te intreb ceva?
-Te ascult, Steph. Spune ce ai pe inima.
-Ikusa ma iubeste? Intreba ea cu vocea putin tremurand. Adica, ma gandesc ca tu fiind fratele lui stii chestii de genul acesta.
-Da te iubeste, Steph.
-Mai mult decat o iubeste pe Yuri?
-Din moment ce este cu tine si nu este cu ea, tu ce crezi?
-Multumesc. Esti cel mai bun! Zise Steph iesind bucuroasa.
“ Da… imi pare rau, Steph. Dar daca ti-as fi spus adevarul, nu stiu ce s-ar fi intamplat. Ikusa iubeste o singura persoane si aceea este Yuri, chiar daca in acest moment nici chiar el nu ar recunoaste asa ceva. Se pare ca trece printr-o perioada foarte grea acum si nu mai vrea ca cei pe care ii iubeste cu adevarat sa fie raniti. Asa ca ii indeparteaza de el. Face o treaba foarte buna. Pacat ca este chiar atat de buna. Sper doar sa isi dea seama ca nu aceasta este calea [e care trebuie sa mearga. Sper ca va afla aceasta curand…†isi spunea Hissori in gand in timp ce privea apusul de soare de la fereastra din sufragerie.
O zi se sfarsea facand loc uneu alte zile. Ce va aduce ziua de maine? Numai Dumnezeu poate sa spuna acest lucru. Noi ceilalti trebuie sa asteptam si sa vedem ce se mai intampla.
Noua in oras
Ran ajunse in Tokyo cat putu ea de repede dar ajunsese dupa doua saptamani dupa ce Yuri a fost salvata. Se intamplase ceva si nu le-a mai dat drumul cu doua saptamani inainte de terminarea anului scolar, iar ea nu a putut sa plece. Atunci cand a aflat, a facut tot ce i-a stat in putere pentru a pleca de la facultate dar directorul i-a spus ca daca va pleca nu o va mai primi inapoi, asa ca a fost nevoita sa ramana. Era disperata cand a ajuns in Tokyo, arata de parca ar fi cazut de pe luna. Nu mai avusese grija de ea de cand a aflat ca surioara ei disparuse. Toti incercara sa o calmeze si sa o incurajeze spunandu-I ca a fugit cu prietenul ei si ca se va intoarce, insa ea stia mai bine. Sora ei devenise atat de retrasa si de aeriana de la acel accident incat nici prin cap nu i-ar fi trecut sa fuga cu un baiat de acasa.
Amintirea acelui telefon, chiar si acum, o bantuia oferinduri cosmaruri ingrozitoare atunci cand inchidea ochii. Isi amintea cum se trezise bucuroasa, iar ziua frumoasa promitand mult, apoi nici nu iesise bine din camera ei, din camin ca telefonul ii suna. Un numar necunoscut din Japonia, a raspuns putin iritata apoi scapand telefonul pe jos, a cazut si ea.
La inceput cand directorul i-a spus ca Yuri nu a mai dat pe la scoala de cateva zile a crezut ca nu aude bine sau ca era o gluma a vreunul prieten de-al ei. Insa cu cat directorul inainta in discutie cu atat era din ce in ce mai constienta ca acel telefon nu era o farsa. Dupa convorbirea cu directorul liceului, atunci cand si-a revenit, a incercat disperata sa o sune pe sora ei dar nimeni nu a raspuns si de abia atunci si-a dat seama ca ceva rau s-a intamplat. Dupa acel telefon, timpul nu a mai reprezentat nimic pentru ea. Acele zile care au urmat de la apelul directorului si pana in ziua in care a ajuns in Tokyo erau doar niste amintiri ce nu pareau deloc reale, pareau a fi doar niste umbre a unei fete ce a fost odata. Nu reusea sa isi aminteasca ce a facut in acele zile, era ca si cum ar fi fost beata in fiecare secunda a zilelor. Dar aceste lucruri nu mai contau. Ce conta in acel moment era ca ajunsese cu bine in Tokyo si era in drum spre sora ei mult iubita. De abia astepta sa o vada si sa le multumeasca salvatorilor ei. O sunasera si o anuntasera ca Yuri este bine si ca vor avea ei grija de ea pana se va intoarce acasa. Niciodata ei nu vor putea sa isi dea seama cat este de recunoscatoare pentru ceea ce au facut pentru surioara ei, intotdeauna le va fi recunoscatoare.
Ajunsa in fata blocului unde locuiau cei doi baieti, se dadu jos din taxiu si nematinand cont de nimic incepu sa alerge ca o disperata pe scari. De cateva ori piciorul ii alunecase si era sa cada. Din fericire se tinu bine de balustrada si isi recapata echilibrul. Era tata de ingrijorata incat nu isi dadu seama ca exista si lift in cladire. Daca ar fi vazut-o cineva cum urca scarile ar fi crezut ca ceva foarte rau se intamplase.
Dupa cateva minute bune, ajunse intr-un sfarsit la etajul bun si se indrepta increzatoare spre apartamentul cu numarul douazeci si trei. Batu in usa apartamentului celor doi salvatori, dupa care vazand ca va dura ceva timp pana sa raspunda cineva, isi puse mainile pe genunchi, incercand sa isi recapete rasuflarea. Nici nu putu sa isi revina bine ca Hissori deschise usa. Cand o vazu asa, stand cu mainile pe genunchi, ridicandu-si capul si uitandu-se la el uimita ramase incremenit din cauza ca nu se asteptase ca sora lui Yuri sa fie la fel de frumoasa ca ea. Ba nu, chiar era mai frumoasa.
Ran era roscata cu parul scurt pana la umeri si foarte drept. Parul ei semana perfect cu cel al lui Yuri in ceea ce priveste intensitatea culorii si sanatatea firului de par iar asemanarea dintre cele doua era de-a dreptul izbitoare. Era absolut sigur ca oricine le-ar fi vazut impreuna ar fi fost in stare sa bage mana in foc si sa jure ca sunt surori. Gura frumos conturata cu buzele plinute roz, ochii mari cu un verde lichid de smarald, nasucul mic si dragalas, obraji plinuti, tenul alb si catifelat. Totul statea ca un adevar de netrecut ce spunea ca ea este sora lui Yuri, dar chiar daca semanau atat de bine, Yuri emana un alt tip de energie. Ea era tipul de fata inocenta si cuminte pe cand cea care statea in fata lui era tipul de fata innebunita dupa viata, dependenta de adrenalina si indragostita de acele momente in care chiar simti ca traiesti la maxim. Existau doar doua momente in care puteai sa apreciezi viata la adevarata ei valoare: atunci cand omorai pe cineva si vedeai cum victima ta se stinge incet si atunci cand adrenalina iti este pompata in sange. Toate aceste lucruri despre ea le putea citi din energia vietii ei, existau foarte multe momente cand iubea sa fie inger iar acesta era unul dintre ele.
Se indragosti pe data de fata ce statea in fata lui. Daca Yuri tinea la el ca la un frate si el simtea acelasi lucru pentru ea, poate tinea chiar putin mai mult, pe Ran o iubi din prima clipa in care o vazu. Se gandi amuzat de cum lucrurile evoluasera. Ikusa, mustangul negru, furtuna ce distruge tot in cale a fost imblanzit de o tanara fata timida si cuminte, acum nu puteasa nu se intrebe daca el, care era tipul baiatului bun, putea sa imblanzeasca zeita cu parul rosu care aparuse in viata lui la fel ca o furtuna.
Ran statea in fata lui uimita cu parul ciufulit si nemachiata, intr-un tricou albastru mulat pe corp, ce ii dezvaluia talia trasa prin inel si sani generosi si cu o pereche de blugi taiati, putin c-am largi pentru ea. Arata superb asa naturala, chiar daca nu era eleganta intruchipata. Era si ea uluita cand a vazut cine a deschis usa. Nu se astepta la o asemenea priveliste atunci cand a batut la usa. Nici nu prea ii venea sa creada ca Yuri putea sa umble cu un asemenea baiat. Yuri, surioara ei cea mica, cea care se ferea de baieti ca de dracu, era in acel moment in patul unuia, si inca ce baiat era. Un tip incredibil de frumos. Numai la gandul ca fratele lui poate fi si mai magnific sau la fel de superb ca si cel care statea in fata ei, ii treceau fiori pe sira spinarii. Nici nu se mai gandea la a sta in preajma lor.
Pentru cateva minute bune cei doi cazura intr-o uitare dulce in timp ce se priveau unul pe celalalt de sus in jos. Nici unul dintre ei nu se putea satura de privelistea pe care o aveau in fata.
Hissori fu cel ce se trezi din acea uitare primul desi in adancul sufletului nu ar fi vrut sa strice acea atmosfera pentru nimic in lume. Din pacate asa era viata si trebuia sa sparga cineva gheata. Nu puteau ramane el in tocul usii, ea pe holul blocului o vesnicie.
-Buna! Tu trebuie sa fi sora lui Yuri, Ran.
-D..d…da. Chiar ea in persoana.
-Banuiesc ca esti la pamant cu toate in acest moment, spuse Hissori zambindu-I cald.
-Poftim?!?
Sari Ran ca arsa. Tocmai ce vroia sa ii lipeasca una cand se stapani zicandu-si ca el e salvatorul surioarei ei. Insa indignarea ramase intiparita pe fata ei.
-Imi cer scuze daca cumva te-am jignit, nu aceasta a fost intentia mea. A fost doar o observatie. Presupun ca ai trecut prin multe stari emotionale si acum esti la pamant cu sentimentele si nervi. Eu si fratele meu am trecut poate prin aceleasi stari cand am aflat ca a fost rapita. Cred ca iti poti inchipui prin ceea ce am trecut, mai ales ca intr-un fel a fost vina noastra.. ar fi trebuit sa o conducem acasa dar a aparut ceva neasteptat si am plecat. Am lipsit cateva zile iar cand ne-am intors ea fusese rapita. Nici noi nu stim exact de ce sau ce s-a intamplat cat timp a fost cu cei care au rapit-o dar acum este in siguranta, se trezi Hissori spunandu-I tot ceea ce se intamplase.
-A… pai, ar trebui sa va multumesc pentru ca ati salvat-o, zise ea incurcata de sinceritatea baiatului. Ma bucur ca in sfarsit si-a gasit niste prieteni cu care sa stea. In ultimul timp incepusem sa imi fac griji pentru ca se inchisese in casa si nu mai vroia deloc sa interactioneze cu oameni.
-Nu stiam acest lucru… cand am intalnit-o, a fost foarte prietenoasa, zise Hissori.
-Nu stiu ce sa zic. A trecut printr-un accident destul de ingrozitor si a suferit mult, dar pentru ca tot ai pomenit, cum v-ati intalnit? Intreba ea curioasa.
-Prin cateva accidente nu atat de ingrozitoare, zise zambind.
Ea ii raspunse la zambet.
“Doamne, ce zambet dulce are. Ii lucesc si ochii cand zambeste.†Se gandea Hissori.
-Apropo cred ca ar trebui sa intram, i-am lasat destul sa ne astepte si eu vreau sa vad daca este bine, sanatoasa.
-A, da, da, sigur. Scuze ca te-am tinut aici in usa.
-Nu este absolut nici o problema. Mi-a facut mare placere sa vorbesc cu tine, desi trebuie sa recunosc ar fi fost si mai bine daca stateam jos si vorbeam.
Dupa aceasta “mica†discutie, cei doi prieteni au intrat in casa ducandu-se direct in camera lui Yuri.
Vreau sa stiu ce parere aveti despre Ran.;)))
Astept parerile voastre.
In adancurile oceanului
Intr-un loc indepartat si uitat de toti, unde nici Dumnezeu nu isi mai arunca ochi asupara lui, sta un fost inger, un inger decazut. De cand s-a trezit el isi tese intrigile ca un paianjen.
Nu era un loc prea spatios sau pretentios asa cum era marele castel din orasul ingerilor sau incaperile demonului Ashi, dar era destul de dichisit. Camera il reprezenta complet pe acest inger decazut. Lucrurile erau toate in culori si tonuri de visiniu si negru cu o tenta infricosetoare. Pe pereti atarnau tot felul de cutite de ceremonii, pentagrame in basorelief, capete de morti cu serpi veninosi umbland nestingheriti. El iubea locul acesta foarte mult, era locul unde se ascundea cand facea parte din ingeri Lui mult iubiti. Considera ca era locul unde putea sa se linisteasca si sa gandeasca limpede.
Se afla in oaza lui de liniste atunci cand se trezise din somnul lui adanc. Nu stia ce se intamplase cu el. Se razvartise impotriva Lui Dumnezeu si venise aici de unde incepuse sa isi construiasca marele lui imperiu de demoni, apoi ceva s-a intamplat in Eden. Ceva ce nu anticipase, care nu era in planul lui. Cineva a facut un pact cu o fiinta cosmica, pact care i-a oferit persoanei respective puterea de a desfasura un ritual. Stia mult prea bine acea vraja, putea sa simta cum elementele naturii se unesc pentru a face posibila implinirea dorintei. Scopul principal al acestui ritual era de a sterge anumite memorii din sufletele tuturor celor ce detin acele amintiri. Numai ca ceva nu a mers cum trebuia, ca de obicei, si o portita de iesire s-a creat. Intotdeauna acest lucru se intampla, niciodata lucrurile nu ies asa cum trebuie. Iar in moemntul in care acea brensa s-a creat, el a cazut intr-un somn adanc si fara vise. In tot acest timp cat a dormit nu se intamplase prea multe lucruri, dar de cand s-a trezit, a simtit ca Apocalipsa este pe cale sa inceapa. Ceea ce lui nu prea ii displacea, insa isi amintise ca pentru ca Apocalipsa sa aiba loc si cei doi FallenAngel sa distruga Pamantul mai intai trebuia sa gaseasca o cale de a o rapi pe pretioasa conducatoare a ingerilor, Sanct Angel. Aici era punctul in care drumul se impartea in doua, daca Ayame era rapita cei doi FallenAngel distrugeau Pamantul, daca ea nu patea nimic atunci lumea oamenilor era in siguranta. Asa ca a vazut o oportunitate in planul lui Ashi de a o rapi pe Ayame, numai ca ii va strica putin planurile. El vroia sa apara cei doi FallenAngel, nu stia cum va face acest lucru, dar ei vro aparea. Trebuia doar sa isi joace cartile cum si cand trebuie. Primul lucru pe care trebuia sa il faca era sa o gaseasca pe conducatoare. Ea este cheia celor doi FallenAngel, fara ea Apocalipsa nu putea sa inceapa. In acea clipa si-a dat seama de ceva si anume: a constientizat faptul ca totul se invartea in jurul lui Sanct Angel, de ea depindeau foarte multe lucruri si nu putea sa nu se intrebe curios de ce.
Se arunca pe canapea si adormi cu gandul la frumoasa conducatoare.
In sufrageria ingerilor
Steph era foarte bucuroasa ca Ikusa a luat-o de mana si a iesit din camera pentru a petrece timpul impreuna, cel putin asta credea ea. Era prima ei mare victorie in fata lui Yuri. In acea clipa era atat de oarba incat nu isi dadea seama ca ceea ce realiza ea nu o atingea pe fata deloc. Pentru ea nu conta ceea ce facea Steph ci ceea ce facea sau nu facea Ikusa.
Nici unul dintre ei nu ar fi crezut ca s-ar fi putut ajunge in aceasta situatie. Amandoi avand firi orgolioase, nu au stiut cand sa cedeze si acum sunt prinsi in niste relatii pe care nici unul dintre ei nu a vrut sa o inceapa. Aceasta este soarta, intotdeauna te loveste unde te doare mai tare dandu-ti prea putine sanse sa te ridici din nou, iar multi dintre noi ignora acele mici portite de iesire si cad si mai adanc in drumurile incurcate ale destinului. La fel s-a intamplat si cu Ikusa si Yuri, desi daca ar fi fost pusi in fata acestui fapt nu ar recunoaste niciodata ca au gresit. Orgoliul acesta ii distruge pe amandoi, nu au lasat de la ei pentru a incerca sa il cunoasca pe celalalt. Aceasta ingamfare i-a orbit in asa fel incat nici unul nu mai intelege de fapt care este adevarul si de ce s-a ajuns in aceasta situatie.
-Hey, Ikusa… la ce te gandestu? Intreaba Steph timida.
Nu se obisnuise cu felul de a fi al lui Ikusa si ii era frica sa spuna ceva deoarece putea sa il calce pe nervi si atunci acesta ar fi palmuit-o. Din aceasta cauza era precauta in jurul lui. Stia ca nu este o persoana rea si nu ar fi ranit-o niciodata in mod intentionat dar cateodata mai avea asemenea iesiri.
-Da, Steph? Ce este?
-La ce te gandesti?
-La nimic in mod special, doar ma uitam la tine.
-Mai bine zis te uitai prin mine.
-Nu… nu este adevarat. Ce motiv as avea sa ma uit prin tine? In afara de aceasta, la ce ma uitam daca nu ma uitam la tine?
-La Yuri, care este acolo cu Seya. Cu Seya. Seya in locul caruia trebuia sa fi tu. Seya care o mangaie si o saruta si o tine in brate pe Yuri… indrazni steph sa ii arunce in fata aceste lucruri, uitand complet de promisiunea pe care si-o facuse de a nu il enerva.
-Termina steph! Este de ajuns! Nu imi pasa ce fac ei doi, acolo. Seya este acolo unde trebuie sa fie iar eu sunt unde trebuie sa fiu. Chiar aici cu tine! Tinandu-te de mana si in brate pe tine.
-Da.. poate… dar in ochii tai se vede ca o vrei pe Yuri in bratele tale, nu pe mine. Daca nu ar fi fost asa, atunci tu mai fi sunat sa imi spui ca ea este la tine, in apartament. Nu l-ai fi lasat pe Hissori sa se ocupe de mine. Adica, sigur ma bucur ca ati gasit-o si ca este bine dar nu tu trebuie sa ii porti de grija. Nu tu esti prietenul ei si nici nu vei fi vreodata! In loc sa aibe grija Hissori de ea, tu ai avut grija de saracuta de Yuri si fratele tau de mine. Esti incorect, cateodata chiar am impresia ca o iubesti pe ea iar eu nu sunt decat ramasitele la care vii cand ea te respinge.
-Ajunge, Steph! Sau vrei sa ne certam? O ameninta Ikusa furios. Nu stii nimic despre mine, nici nu vei stii vreodata. Las-o pe Yuri in pace, nu o mai implica in relatia noastra pentru ca nu are ce cauta. Daca relatia noastra se duce pe apa sambetei, nu este din cauza ei! Si oricum intre noi nu exista nici o relatie! Pentru numele Lui Dumnezeu, suntem impreuna de doua saptamani! Oricum daca mai vrei sa fi cu mine aceasta este stituatia. Iti place bine, nu iti place iarasi bine!
Spunand aceste lucruri, Ikusa iesi din apartament val-vartej, luandu-si in graba haina fara a mai da atentie la nimic din jurul lui.
Steph ramase singura uitandu-se trista dupa el.
-Hey, Steph! Nu fi trista… el trece prin o perioada foarte grea. Prietenul lui cel mai bun a murit, iar acum cateva zile a aflat ca Yuri a fost rapita.Toti la care tine ajung sa sufere.. iar el se astepta ca tu sa fi acolo pentru el, zise Hissori.
“ De fapt vrea ca altcineva sa fie acolo pentru el, de aceea este si atat de usor de enervat… dar normal ca nu pot sa iti spun tie toate aceste complicatii. Tu nu ai face decat sa complici lucrurile mai rau.†Isi spunea el in gand.
-Imi pare rau… nu am stiut.
-Nu este nimic. Apropo care este situatia lui Yuri la scoala? Am inteles ca voi ati terminat deja anul scolar.
-Da… noi terminam mai repede anul acesta decat ceilalti. Situatia ei este foarte buna. A fost trecuta si a iesit a treia din clasa in functie de medie.
-Foarte bine. Foarte bine. Nu va mai fi stresata cu scoala dupa acest eveniment neplacut prin care a trecut, zise el ganditor.
-Da… Hissori… Pot sa te intreb ceva?
-Te ascult, Steph. Spune ce ai pe inima.
-Ikusa ma iubeste? Intreba ea cu vocea putin tremurand. Adica, ma gandesc ca tu fiind fratele lui stii chestii de genul acesta.
-Da te iubeste, Steph.
-Mai mult decat o iubeste pe Yuri?
-Din moment ce este cu tine si nu este cu ea, tu ce crezi?
-Multumesc. Esti cel mai bun! Zise Steph iesind bucuroasa.
“ Da… imi pare rau, Steph. Dar daca ti-as fi spus adevarul, nu stiu ce s-ar fi intamplat. Ikusa iubeste o singura persoane si aceea este Yuri, chiar daca in acest moment nici chiar el nu ar recunoaste asa ceva. Se pare ca trece printr-o perioada foarte grea acum si nu mai vrea ca cei pe care ii iubeste cu adevarat sa fie raniti. Asa ca ii indeparteaza de el. Face o treaba foarte buna. Pacat ca este chiar atat de buna. Sper doar sa isi dea seama ca nu aceasta este calea [e care trebuie sa mearga. Sper ca va afla aceasta curand…†isi spunea Hissori in gand in timp ce privea apusul de soare de la fereastra din sufragerie.
O zi se sfarsea facand loc uneu alte zile. Ce va aduce ziua de maine? Numai Dumnezeu poate sa spuna acest lucru. Noi ceilalti trebuie sa asteptam si sa vedem ce se mai intampla.
Noua in oras
Ran ajunse in Tokyo cat putu ea de repede dar ajunsese dupa doua saptamani dupa ce Yuri a fost salvata. Se intamplase ceva si nu le-a mai dat drumul cu doua saptamani inainte de terminarea anului scolar, iar ea nu a putut sa plece. Atunci cand a aflat, a facut tot ce i-a stat in putere pentru a pleca de la facultate dar directorul i-a spus ca daca va pleca nu o va mai primi inapoi, asa ca a fost nevoita sa ramana. Era disperata cand a ajuns in Tokyo, arata de parca ar fi cazut de pe luna. Nu mai avusese grija de ea de cand a aflat ca surioara ei disparuse. Toti incercara sa o calmeze si sa o incurajeze spunandu-I ca a fugit cu prietenul ei si ca se va intoarce, insa ea stia mai bine. Sora ei devenise atat de retrasa si de aeriana de la acel accident incat nici prin cap nu i-ar fi trecut sa fuga cu un baiat de acasa.
Amintirea acelui telefon, chiar si acum, o bantuia oferinduri cosmaruri ingrozitoare atunci cand inchidea ochii. Isi amintea cum se trezise bucuroasa, iar ziua frumoasa promitand mult, apoi nici nu iesise bine din camera ei, din camin ca telefonul ii suna. Un numar necunoscut din Japonia, a raspuns putin iritata apoi scapand telefonul pe jos, a cazut si ea.
La inceput cand directorul i-a spus ca Yuri nu a mai dat pe la scoala de cateva zile a crezut ca nu aude bine sau ca era o gluma a vreunul prieten de-al ei. Insa cu cat directorul inainta in discutie cu atat era din ce in ce mai constienta ca acel telefon nu era o farsa. Dupa convorbirea cu directorul liceului, atunci cand si-a revenit, a incercat disperata sa o sune pe sora ei dar nimeni nu a raspuns si de abia atunci si-a dat seama ca ceva rau s-a intamplat. Dupa acel telefon, timpul nu a mai reprezentat nimic pentru ea. Acele zile care au urmat de la apelul directorului si pana in ziua in care a ajuns in Tokyo erau doar niste amintiri ce nu pareau deloc reale, pareau a fi doar niste umbre a unei fete ce a fost odata. Nu reusea sa isi aminteasca ce a facut in acele zile, era ca si cum ar fi fost beata in fiecare secunda a zilelor. Dar aceste lucruri nu mai contau. Ce conta in acel moment era ca ajunsese cu bine in Tokyo si era in drum spre sora ei mult iubita. De abia astepta sa o vada si sa le multumeasca salvatorilor ei. O sunasera si o anuntasera ca Yuri este bine si ca vor avea ei grija de ea pana se va intoarce acasa. Niciodata ei nu vor putea sa isi dea seama cat este de recunoscatoare pentru ceea ce au facut pentru surioara ei, intotdeauna le va fi recunoscatoare.
Ajunsa in fata blocului unde locuiau cei doi baieti, se dadu jos din taxiu si nematinand cont de nimic incepu sa alerge ca o disperata pe scari. De cateva ori piciorul ii alunecase si era sa cada. Din fericire se tinu bine de balustrada si isi recapata echilibrul. Era tata de ingrijorata incat nu isi dadu seama ca exista si lift in cladire. Daca ar fi vazut-o cineva cum urca scarile ar fi crezut ca ceva foarte rau se intamplase.
Dupa cateva minute bune, ajunse intr-un sfarsit la etajul bun si se indrepta increzatoare spre apartamentul cu numarul douazeci si trei. Batu in usa apartamentului celor doi salvatori, dupa care vazand ca va dura ceva timp pana sa raspunda cineva, isi puse mainile pe genunchi, incercand sa isi recapete rasuflarea. Nici nu putu sa isi revina bine ca Hissori deschise usa. Cand o vazu asa, stand cu mainile pe genunchi, ridicandu-si capul si uitandu-se la el uimita ramase incremenit din cauza ca nu se asteptase ca sora lui Yuri sa fie la fel de frumoasa ca ea. Ba nu, chiar era mai frumoasa.
Ran era roscata cu parul scurt pana la umeri si foarte drept. Parul ei semana perfect cu cel al lui Yuri in ceea ce priveste intensitatea culorii si sanatatea firului de par iar asemanarea dintre cele doua era de-a dreptul izbitoare. Era absolut sigur ca oricine le-ar fi vazut impreuna ar fi fost in stare sa bage mana in foc si sa jure ca sunt surori. Gura frumos conturata cu buzele plinute roz, ochii mari cu un verde lichid de smarald, nasucul mic si dragalas, obraji plinuti, tenul alb si catifelat. Totul statea ca un adevar de netrecut ce spunea ca ea este sora lui Yuri, dar chiar daca semanau atat de bine, Yuri emana un alt tip de energie. Ea era tipul de fata inocenta si cuminte pe cand cea care statea in fata lui era tipul de fata innebunita dupa viata, dependenta de adrenalina si indragostita de acele momente in care chiar simti ca traiesti la maxim. Existau doar doua momente in care puteai sa apreciezi viata la adevarata ei valoare: atunci cand omorai pe cineva si vedeai cum victima ta se stinge incet si atunci cand adrenalina iti este pompata in sange. Toate aceste lucruri despre ea le putea citi din energia vietii ei, existau foarte multe momente cand iubea sa fie inger iar acesta era unul dintre ele.
Se indragosti pe data de fata ce statea in fata lui. Daca Yuri tinea la el ca la un frate si el simtea acelasi lucru pentru ea, poate tinea chiar putin mai mult, pe Ran o iubi din prima clipa in care o vazu. Se gandi amuzat de cum lucrurile evoluasera. Ikusa, mustangul negru, furtuna ce distruge tot in cale a fost imblanzit de o tanara fata timida si cuminte, acum nu puteasa nu se intrebe daca el, care era tipul baiatului bun, putea sa imblanzeasca zeita cu parul rosu care aparuse in viata lui la fel ca o furtuna.
Ran statea in fata lui uimita cu parul ciufulit si nemachiata, intr-un tricou albastru mulat pe corp, ce ii dezvaluia talia trasa prin inel si sani generosi si cu o pereche de blugi taiati, putin c-am largi pentru ea. Arata superb asa naturala, chiar daca nu era eleganta intruchipata. Era si ea uluita cand a vazut cine a deschis usa. Nu se astepta la o asemenea priveliste atunci cand a batut la usa. Nici nu prea ii venea sa creada ca Yuri putea sa umble cu un asemenea baiat. Yuri, surioara ei cea mica, cea care se ferea de baieti ca de dracu, era in acel moment in patul unuia, si inca ce baiat era. Un tip incredibil de frumos. Numai la gandul ca fratele lui poate fi si mai magnific sau la fel de superb ca si cel care statea in fata ei, ii treceau fiori pe sira spinarii. Nici nu se mai gandea la a sta in preajma lor.
Pentru cateva minute bune cei doi cazura intr-o uitare dulce in timp ce se priveau unul pe celalalt de sus in jos. Nici unul dintre ei nu se putea satura de privelistea pe care o aveau in fata.
Hissori fu cel ce se trezi din acea uitare primul desi in adancul sufletului nu ar fi vrut sa strice acea atmosfera pentru nimic in lume. Din pacate asa era viata si trebuia sa sparga cineva gheata. Nu puteau ramane el in tocul usii, ea pe holul blocului o vesnicie.
-Buna! Tu trebuie sa fi sora lui Yuri, Ran.
-D..d…da. Chiar ea in persoana.
-Banuiesc ca esti la pamant cu toate in acest moment, spuse Hissori zambindu-I cald.
-Poftim?!?
Sari Ran ca arsa. Tocmai ce vroia sa ii lipeasca una cand se stapani zicandu-si ca el e salvatorul surioarei ei. Insa indignarea ramase intiparita pe fata ei.
-Imi cer scuze daca cumva te-am jignit, nu aceasta a fost intentia mea. A fost doar o observatie. Presupun ca ai trecut prin multe stari emotionale si acum esti la pamant cu sentimentele si nervi. Eu si fratele meu am trecut poate prin aceleasi stari cand am aflat ca a fost rapita. Cred ca iti poti inchipui prin ceea ce am trecut, mai ales ca intr-un fel a fost vina noastra.. ar fi trebuit sa o conducem acasa dar a aparut ceva neasteptat si am plecat. Am lipsit cateva zile iar cand ne-am intors ea fusese rapita. Nici noi nu stim exact de ce sau ce s-a intamplat cat timp a fost cu cei care au rapit-o dar acum este in siguranta, se trezi Hissori spunandu-I tot ceea ce se intamplase.
-A… pai, ar trebui sa va multumesc pentru ca ati salvat-o, zise ea incurcata de sinceritatea baiatului. Ma bucur ca in sfarsit si-a gasit niste prieteni cu care sa stea. In ultimul timp incepusem sa imi fac griji pentru ca se inchisese in casa si nu mai vroia deloc sa interactioneze cu oameni.
-Nu stiam acest lucru… cand am intalnit-o, a fost foarte prietenoasa, zise Hissori.
-Nu stiu ce sa zic. A trecut printr-un accident destul de ingrozitor si a suferit mult, dar pentru ca tot ai pomenit, cum v-ati intalnit? Intreba ea curioasa.
-Prin cateva accidente nu atat de ingrozitoare, zise zambind.
Ea ii raspunse la zambet.
“Doamne, ce zambet dulce are. Ii lucesc si ochii cand zambeste.†Se gandea Hissori.
-Apropo cred ca ar trebui sa intram, i-am lasat destul sa ne astepte si eu vreau sa vad daca este bine, sanatoasa.
-A, da, da, sigur. Scuze ca te-am tinut aici in usa.
-Nu este absolut nici o problema. Mi-a facut mare placere sa vorbesc cu tine, desi trebuie sa recunosc ar fi fost si mai bine daca stateam jos si vorbeam.
Dupa aceasta “mica†discutie, cei doi prieteni au intrat in casa ducandu-se direct in camera lui Yuri.
Vreau sa stiu ce parere aveti despre Ran.;)))
![[Imagine: 87201674.png]](http://img204.imageshack.us/img204/8881/87201674.png)