Aripi insangerate

[BloodyInnocence]

mai dati si voi un semn de viata...:|....
astept criticile voastre

In biblioteca

Nu se grabea sa ajunga la biblioteca. Stia ca acolo il astepta Hissori gata sa ii faca morala. Ura sa i se atraga atentia asupra anumitor lucruri si cel mai mult ura morala.
“Stiu ca am gresit si ca am avut un comportament pueril dar cum se astepta Yuri sa reactionez la o asa veste? Sa o pup sau poate sa o felicit? De altfel, de ce imi pasa de ce crede ea? A, da, am uitat pentru ca altfel imi face asa zisul meu frate morala. Of…. Si toate fetitele astea se tin dupa mine peste tot. M-am plictisit de ele!! Zici ca sunt niste catelusi in calduri…”
Ikusa mergea linistit, gandindu-se la ceea ce avea sa se intample, cand il vazu in fata lui pe Hissori. Stia ce il asteapta si de ce era Hissori postat in fata lui ca un paznic ce ii interzicea trecerea.
-Buna Ikusa! Spuse zambind fals Hissori, apoi se intoarse spre fetele ce stateau in spatele lui, asteptand cu sufletul la gura sa vada ce avea sa se intample. Ok, fetelor v-as ruga sa il lasati in pace pe fratele meu pentru urmatoarele cateva ore, avem ceva foarte important de discutat intre patru ochii.
Hissori se uita drept in ochii fiecarei fete si cu ajutorul unei vraji, reusi sa le convinga sa ii lase singuri, nu aveau sa se mai intoarca sa il caute decat maine. Fetele erau putin dezamagite dar se intoarsera si ii lasara singuri. De abia dupa ce disparura toate fetele, Ikusa incepuse sa vorbeasca.
-Buna Hissori. Te-as ruga sa treci mai repede la subiect. Nu prea am chef de morala ta dar nici nu pot sa te opresc.
-Bine, daca tu vrei… Vreau sa stiu de ce ai sarutat-o pe Akki in fata lui Yuri si de ce nici macar nu te-ai uitat la ea o data. Nici nu ai salutat-o. Unde iti sunt bunele maniere?
-La gunoi! Da, ce vrea ea de fapt? Raspunse el, rastindu-se. Sa ma duc sa ii spun “ Felicitari pentru tine si Seya”? Sau poate sa incep sa o ascult cum vorbeste despre Seya. Hm…?! Ce parere ai, Hissori? Tie nu ti-a spus nimic despre noua ei “achizitie”?
-Nu… dar daca are prieten nu inseamna ca nu mai poti vorbi cu ea. Hai, Ikusa …. Te porti ca un copil si tu esti constient de asta. Stiu ca ti-a cazut cu tronc si o placi, adica hai sa fim seriosi trebuie sa fii nebun sa nu o placi, dar asta nu inseamna ca trebuie sa faci pe suparatul ca are prieten.
-Nu o plac si in mod sigur nu mi-a cazut cu tronc, dar vreau…. Sa o sarut o data sa vad cum este, atata tot, dar nu o plac!
-Da, da, bine, bine. De ce ai sarutat-o pe Akki?
-Nu eu am sarutat-o pe Akki, ea m-a sarutat pe mine! In plus ea a fost cea care s-a dat la mine. Apropo, tu nu ti-ai dat seama ca este un demon?
-Adica nu este reincarnarea unui demon?
-Nu, nu este.
-Eh…. Nu stiu sa fac diferenta intre chestiile acestea. Sunt c-am aerian la probleme de acest tip. Hai sa o lasam asa cum este, dar tu trebuie sa te porti la fel ca si inainte cu Yuri. Sa stii ca ea nu mi-a spus nimic de nici un prieten.
-Nu mai conteaza. Hai sa intram in biblioteca doar nu vrei sa o facem sa ne astepte prea mult.
Cum intrara in biblioteca, o vazura. Statea la o masa mai retrasa si scria ceva pe o hartie. Inaintara spre ea.
Inainte sa o salute si sa ii atraga astfel atentia asupra persoanei lor, citira ce scrisese ea pe coala din fata ei, ii placea foarte mult sa scrie poezi in engleza.
I fell from de sky and I fell so hard
That I didn`t know where I was from
And then I saw the sea
And I knew
I got to go to the bottom of the sea
To go to the oceanic me
I have to go to the bottom of the sea
Where lies a grand history
At the bottom of the sea
You will find me
At the bottom of the sea
There I will be me, the oceanic me

“Oare ce este in mintea ei acum, cand scrie poezia asta?” se intreba Ikusa.
-Buna Yuri! Ce faci? Sper ca nu te-am facut sa astepti, spuse Hissori.
Auzindu-l , ea instinctiv astupa cu mana ei foaia de hartie pe care se afla scrisa poezia.
-Nu, nu m-ati facut sa astept deloc, spuse Yuri uitandu-se in ochii lui Ikusa dar acesta tot evita sa se uite in ochi ei. Asa ca ea isi intoarse privirea spre Hissori. Ikusa, te rog te duci sa cauti si tu o carte despre ingeri cat vorbesc eu ceva cu Hissori?
-Da, sigur, nici o problema.
Dupa ce Ikusa pleca, yuri incepu sa vorbeasca cu Hissori.
-Hissori, am avut aseara un vis cu ingeri. Acum sunt sigura ca ei exista.
-Cum poti fi atat de sigura doar pe baza unor vise?
-Nu numai visul a fost de vina. Am visat ca azi dimineata ma voi duce la un baiat, ce stiu sigur ca este reincarnarea unui inger si il voi supune unei ore de hipnoza. Chiar asa s-a intamplat, exact asta am facut. A fost de acord sa vina cu mine la o prietena foarte buna de-a surori mele care este specializata in psihologie si hipnoza. Stii eu pot sa vad niste aure in jurul capului anumitor persoane. Sunt trei aure diferite: una alba, alta neagra si una rosie. Azi cand l-a hipnotizat pe acel baiat care avea o aura alba, mi-a spus ca el este intr-adevar un inger reincarnat. Ca exista undeva in nori un oras numit Eden unde traiesc doua tipuri de ingeri: Arkangeli si Narkangeli. Arkangeli sunt cei ce au aripile albe iar Narkangeli cei cu aripile negre. Aceasta explica si cele doua aure. Am mai aflat ca ingerii se reincarneaza in oameni pentru a fi testati, sa vada daca sunt demni de a ramane ingeri sau nu si am mai aflat ca demoni de fapt au fost odata ingeri dar care au luat-o pe un drum gresit.
-Woow… chiar ca ai aflat multe! Esti sigura ca aceste date sunt adevarate? Intreba Hissori uluit de ceea ce a putut afla ea.
-Da, sunt absolut sigura.
In momentul urmator aparu Ikusa cu cartea ceruta.
-Of…. Scuzati-ma dar am uitat ceva. Vin repede, le spusea Yuri si disparu.
Ikusa se uita la Hissori cerandu-I voie sa se duca dupa ea cu ajutorul privirilor. El fu de acord si il lasa sa plece dupa ea. O placea si el pe Yuri, ba chiar putea sa spuna ca ajunsese sa o iubeasca, cumva ea reusise sa se strecoare pe sub pielea lui dar din pacate se vedea mult prea clar ca ea il placea pe Ikusa nu pe el. Orice ar fi spus sau facut Yuri in adancul inimii ei il iubea pe Ikusa si asta era valabil si pentru Ikusa. Asta nu il deranja atata timp cat Ikusa nu o ranea pe fata.
Ikusa se duse pe urmele ei si o gasi incercand sa ia o carte de pe ultimul raft, tocmai sus de tot, si nu reusea sa ajunga. Se uita in toate partile sa fie sigur ca nimeni nu il urmarise aici, erau intre rafturile cu carti de la S la T. Nimeni nu prea venea pe aici si locul era destul de izolat. Era tocmai bun pentru ceea ce avea el in gand. Avea sa afle ce simtea cu adevarat pentru timida adolescenta.
Se duse langa ea si aproape ca o atingea. Inca putin si putea sa ii simta parfumul ei de trandafiri. Se afla in spatele ei cand se ridica deodata pe varfuri si lua cartea. Se gasea atat de aproape, incat Yuri putea sa ii simta rasuflarea in ceafa.
Yuri se intoarse sa isi recupereze cartea de la el si sa ii multumeasca, numai ca atunci cand se rasuci se trezi lipita cu spatele de biblioteca, in fata ei stand Ikusa, care se uita fermecat in ochii ei. Incerca sa iasa din acea pozitie insa el isi puse mainile in ambele parti ale corpului ei, obligand-o sa stea in fata lui. Nereusind sa faca fata acelei priviri arzatoare ea isi lasa capul in jos dar Ikusa ii puse mana pe barbie, obligand-o sa se uite in continuarea in ochii lui. Vroia ca ea sa vada fiecare miscare a lui, vroia sa vada cum distanta dintre fetele lor se miscora, iar buzele deveneau din ce in ce mai aproape. Inimile celor doi incepura sa bata din ce in ce mai repede, inca putin si le ieseau din piept.
“ Nu, nu, asta nu se poate intampla. Nu vreau sa ma sarute Ikusa!” isi spunea in gand disperata Yuri, ignorandu-si inima.
-Te rog… nu… spuse aproape soptit Yuri.
-Nu ce? Intreba Ikusa zambindu-I provocator.
Erau atat de aproape unul de altul, ii era imposibil sa se controleze sa nu o sarute. Se stapanise de atatea ori in asemenea circumstante incat acum parca nu mai avea vointa necesara sa reziste tentatiei, atractiei pe care o avea ea asupra lui. Vroia sa o sarute din adancul inimii lui. Toti muschii din corp devenisera tepeni in asteptarea acelei exteriorizari. O vedea in ochii ei, dorinta de a fi sarutata si in acelasi timp regretul pentru ca isi dorea asta. Si totusi nu putea sa nu se intrebe :” Ce este atat de special la ea de ma atrage in acest fel?”.
Incepu sa se apropie tot mai mult de fata ei, de gura aceea frumos alcatuita. Era foarte curios sa o guste, sa ii afle aroma. La inceput, trasa cu limba conturul buzelor ei, fara sa se grabeasca. Stia ca farmecul acelui moment consta in modul in care o va saruta, nu vroia sa fie brutal sau dur, vroia sa o i-a incet, sa o faca pe ea sa isi deschida buzele, invitandu-l in locul acela umed si plin de delicii. In momentul in care buzele lor se unira, amandoi inchisera ochii si se lasara purtati de toate acele sentimente noi pentru amandoi. Ikusa isi puse mainile in jurul mijlocului ei si o strangea atat de tare in brate, incat daca ii vedea cineva ar fi zis ca lui ii era teama ca va disparea daca ii dadea drumul. Amandoi simteau cum fiori de placere le strabat corpurile.
Ikusa continua sa se joace cu buzele ei, muscand-o incet de ele pana cand ea, singura isi deschise gura si il invita sa duca acel sarut la un alt nivel. Patrunse cu limba in gura ei, explorand fiecare coltisor al acelui loc, nemaireusind sa se sature de gustul dulceag al ei.
Yuri avea impresia ca nu mai sta cu picioarele pe pamant ci zboara deasupra lui. Nu stia cat de multa dreptate avea. Din cauza acelui sarut, Ikusa o ducea pe Yuri din ce in ce mai sus, tinand pasul cu sentimentul acela pe care il traia si pe care un om l-ar fi numit “ in al noualea cer”. Din fericire el se opri la timp din acea ascensiune si nu lovira tavanul cu capul.
Nu se astepta ca Yuri sa ii raspunda la sarut, dar aceasta se intampla. Nici chiar ea nu vroia sa ii raspunda si nici nu se astepta sa ii raspunda la sarut dar corpul ei actiona fara vointa ei. Incerca din toate puterile sa scape din acea imbratisare dar trupul ei pur si simplu nu o asculta, era ca si cum altcineva il controla. Era atat de minunat totul dar vroia sa se termine, se simtea ciudat. Era in acelasi timp si incantata dar si speriata de noile senzatii pe care le simtea. Cand il sarutase pe Seya nimic din ceea ce simtea acum nu aparuse atunci. Cand sarutul a luat sfarsit cei doi aveau impresia ca a trecut o eternitate de cand Ikusa a venit si a luat cartea de sus dar de fapt trecusera doar zece minute.
S-au intors intr-o tacere mormantala la masa, unde Hissori ii astepta rabdator. Amandoi se simteau ciudat unul in prezenta celuilalt, ca doi copi care au facut o boacana si acum trebuie sa fie pedepsiti pentru ea.
Ikusa vroia sa ii ceara scuze lui Yuri pentru ceea ce s-a intamplat, deoarece se simtea vinovat dar nu gasea curajul de a deschide gura. Cat despre Yuri, ea avea tot felul de sentimente in contradictoriu. Avusese intentia atunci cand se terminase sarutul sa il plesneasca peste fata, pentru a ii arata cat de jignita este dar din cauza unui motiv ascuns ei nu avuse puterea necesara pentru a ridica mana, in schimb se intoarse cu spatele si plecase lasandu-l pe Ikusa sa o urmareasca. In acel moment nu stia ce simte de fapt pentru el, daca il place sau nu, dar sarutul acela fusese magnific.
Hissori imediat ce ii vazu intelese ce se intamplase asa ca nu spuse nimic. Se uita curios la cei doi, intrebandu-se cu ingrijorare ce avea sa se intample de aici inainte. Daca aveau sa ajunga impreuna atunci asta nu insemna decat ca o sa ii franga inima lui Yuri cand vor pleca si nu ii placea sa faca pe cineva sa sufere. Tot ce putea sa faca era sa spere ca nu vor ajunge impreuna.

In fata liceului

“In sfarsit!” gandi Thorpe. Asteptase in fiecare zi, timp de noua zile ca Yuri sa plece de la scoala singura. Era singura cale pentru a vorbi cu ea. Daca s-ar fi dus la ea cand era insotita de cei doi ingeri, atunci misiunea lui ar fi fost sorita cu un esec si nu ar mai fi putut niciodata sa vorbeasca cu ea. Era seara lui norocoasa. O vazu pe Yuri cum iese din curtea liceului singura si dupa cate se vedea cei doi ingeri nu erau cu ea si nici in spatele ei, incercand sa o prinda din urma . Nu putea sa lase o asemenea ocazie sa treaca pe langa el, asa ca o urmari pana ajunse intr-o alee mai intunecata, unde actiona.
-Buna scumpete! Spuse el.
-Buna.
-Ce faci pe aici singura? Nu stii ca este periculos sa te plimbi singura pe alei intunecate?
-Astept pe cineva.
-Esti foarte frumoasa…. Atat de frumoasa ca imi vine sa te sarut.
Spunand asta o prinse de brat si o trase spre el. Incerca sa o sarute dar ea se tot zvarcolea si tipa. Era absolut sigur ca ea este reincarnarea lui Ayame. Trebuia numai sa o sarute, ca sa poata sa ii strecoare pastila ce o tinea sub limba. Era o pastila facuta de niste demoni ce erau specialisti in aceste tipuri de droguri, care faceau ca victima sa isi aminteasca de toate vietile ei anterioare. Trebuia neaparat sa o sarute daca vroia sa afle daca ea este fata pe care o cauta.
Yuri era terifiata de ceea ce I se intampla. Nu vroia ca el sa o sarute, nu dorea ca gustul lui Ikusa sa fie furat de pe buzele ei de acest strain si mai ales nu vroia nici macar sa puna mana pe ea tipul acela. Sperase ca daca va vorbi frumos cu el, acesta o va lasa in pace dar se pare ca dorinta nu I se indeplinise. Era atat de speriata de gandul ca acel tip o va saruta, incat nu isi daduse seama ce putea sa I se intample. Erau lucruri mult mai rele decat sarutul dar ea nu reusea sa se gandeasca la ele. Tipa, se zvarcolea, incerca din toate puterile sa isi elibereze mana dar nimic nu dadea roade. Lacrimi ii aparusera in ochii ei verzi, in timp ce se lupta sa scape din mainile acelui necunoscut. In adancul inimii ei spera ca cei doi baieti sa apara, sa o salveze. Isi dorea din toata inima acum sa il vada pe Ikusa aparand de nicaieri si salvand-o de acel nebun care nu ii dadea drumul, dintr-un motiv necunoscut stia ca daca el va aparea, atunci totul avea sa fie bine. Se panicase si mai mult cand isi aduse aminte ca vazuse la stiri, cum un politist vorbea despre un ucigas in serie care omora fete ce aveau ochii verzi si, sau cu parul rosu cu o seara in urma.
“Of… nu trebuia sa o iau inainte ! De acum incolo promit ca o sa vin cu colegii acasa. Nu o sa mai merg singura pe strazi intunecate. Promit, o, Doamne! Daca el este cel despre care se vorbea la televizor nu mai am nici o scapare…” se gandea ea incercand din toate puterile sa scape.
In timp ce ea incerca sa scape , cei doi frati mergeau linistiti incercand s-o prinda din urma pe Yuri. Nici unul dintre ei nu spunea nimic, mergeau tacuti fiecare gandindu-se la problemele lui. Hissori se gandea la o modalitate de a o gasi mai repede pe Ayame, sa mai gaseasca o caracteristica, un semn, orice care l-ar putea ajuta in cautarea lui, in timp ce Ikusa se gandea la Yuri. De aceea Ikusa fu primu care o vazu. Nici nu avu timp sa se enerveze pentru ca dintr-un pas ajunse langa fata care se zvarcolea, acum tacuta din cauza mainii care ii acoperea gura. Il prinse pe tipul necunoscut de gulerul din jurul gatului si cu mana dreapta il lovii in obrazul stang, atat de tare incat ii dadu sangele pe nas. Dupa care ii dadu drumul , ii mai dadu un sut in fund de-l azvarlii cativa metrii in fata si ii arunca o avertizare.
-Sa nu te mai prind pe langa ea, borfasule! Il ameninta Ikusa aratandu-I pumnul.
Intorcandu-se catre Yuri, care incepuse sa planga cazand in genunchi la picioarele lui, o ridica sus si o stranse in brate, soptindu-i cuvinte de incurajare pentru a o linisti.
-Shhht... sunt aici… gata , gata… totul s-a terminat. Nu o sa las pe nimeni sa iti faca rau. Ma auzi ? Intotdeauna o sa fiu aici pentru tine. Intotdeauna. Iti promit, scumpete, Ikusa nu isi dadea seama cand se produsese mai exact acea schimbare in el. Cu cateva clipe in urma era acelasi tip arogant si cu nasul pe sus, gandindu-se cu o curiozitate crescanda la Yuri iar acum, era total schimbat, ingrijorat de soarta fetei pe care o legana ca pe un copil in brate.
Hissori statea mai in spate si observa, intrigat, ceea ce se petrecuse. Nu il vazuse niciodata pe Ikusa comportandu-se in acest fel. Il vazuse cum salvase fete mult mai frumoase decat Yuri, care aveau sa devina persoane foarte importanta dar chiar si atunci isi pastrase atitudinea de tip arogant, chiar rece, nelasand niciodata sa se inteleaga ca le-a salvat pentru ca le placea. In schimb, acum, putea foarte bine sa indentifice ingrijorarea din vocea lui si in acelasi timp bucuria ca nu a ajuns prea tarziu. Cu siguranta, fata care se agata de camasa lui Ikusa de parca viata ei ar depinde de el, era speciala, dar in ce fel era ea speciala nu putea sa isi dea seama. La suprafata parea o fata obisnuita, simpla si putin timida dar foarte sociabila, care era prea ocupata cu propriile ei pasiuni pentru a avea timp si pentru baieti si dramele care veneau cu acestia.
Odata in prezenta lui, ea se simti mai bine. Se simtea in siguranta tinuta de el, in bratele lui mari si puternice. Stia sigur ca orice s-ar fi intamplat atata timp cat el o va tine in brate, ea va fi in siguranta. Era sigura ca acolo este cel mai sigur loc din intreaga lume. Cat de mult ar fi vrut sa-I spuna cum se simtea, dar nu putea. La fel de sigura cum era ca nimic rau nu putea sa I se intample in bratele lui, atat de sigura era ca peste doi ani se va intoarce in America si o v-a uita. Nu vroia sa sufere, asa ca incerca sa se tina la distanta de cei doi frati si sa aiba cu ei numai o relatie de prietenie.