Aripi insangerate

[BloodyInnocence]

Camera de lucru

Camera era plina de harti, manuscrise si carti, era imposibil ca cineva sa stea pentru cinci minute acolo, nu mai spun sa mai si lucreze. Desi era imposibil, aici lucrau Aoshy cu Ranpu in cautare de raspunsuri. Pana acum cautarilor lor au fost zadarnice.
Ranpu se ridica de pe scaun sa-si intinda putin picioarele. Tocmai cand crezu ca putea merge din nou “normal”, se impiedica de un teanc de harti si cazu cu nasul in alte harti. Stand pe jos, neavand puterea si nici cheful sa se ridice in picioare, cit ice scria pe hartia din fata lui. Deodata toata speranta ii reveni si se ridica cu ea in mana tipand.
-Evrika! Am gasit, Aoshy! Am gasit ce cautam! Dute repede si spunele membrilor consiliului ca cerem o intrunire speciala. Sa fie cu toti in sala mare in douazeci de minute! Ba nu! In cinsprezece! Garbeste-te Aoshy, grabeste-te!
-Da, Ranpu, acum am zburat.
In cinsprezece minute ambele consilii plus cei doi ingeri erau in sala mare. Toti se intrebau putin buimaci ce se mai intamplase de aceasta data, daca este de bines au de rau. Sperau sa afle cat de curand despre ce este vorba.
-Aoshy, Ranpu i-a punetine si pe noi in tema cu ceea ce ati descoperit, spuse Tetsujin.
-Da, Ranpu. Nu ne mai tine in aceasta tensiune. Spuneti-ne mai repede despre ce este vorba, zise Hageshi.
-Domnilor, eu si Aoshy suntem convinsi ca am gasit modalitatea de a deschide usa camerei conducatoarei din prima ei domnie. Suntem amandoi ferm convinsi ca avand aceasta hartie putem deschide usa.
-Ce sperati sa gasiti dupa acea usa? Intreba unul dintre cei doisprezece ingeri ai Marelui Consiliu Negru.
-Raspunsuri. Informatii. Informati ce poate ne vor ajuta sa ne amintim ce s-a intamplat in acea vreme. Eu cu Ranpu suntem absolute siguri ca cineva ne-a facut o vraja sa uitam anumite date din acea vreme. Orice ne-a facut sa uitam este foarte important pentru acea persoana ca noi sa nu ne aducem aminte, spuse Aoshy inflacarat.
-Da, cred ca suntem in dezavantaj deoarece noi nu stim anumite informatii iar inamicul nostrum, care o fi acela, le stie. Spun inamic pentru ca nu putem numi prieten pe cel ce a facut acest lucru, chiar daca poate a facut-o ca sa ne protejeze desi ma indoiesc, sari Ranpu in ajutorul colegului sau.
-Nu stiu ce sa va raspund. Dava va inselati si acolo nu se afla nimic? Intreba Tetsujin.
-Daca ne inselam asta este. Nu este nici o problema. Dar important este ce se intampla daca nu ne inselam si nu facem nimic ca sa aflam? Mai bine intram si ne inselam decat sa nu intram si sa nu ne inselam. Astfel nu vom putea afla adevarul niciodata.
-Baietii au dreptate, Tetsujin! Nu putem risca sa nu intram, este de accord cu ei Hageshi.
Asta spre surprinderea tuturor, daca Hageshi era de accord cu ei acest lucru insemna ceva si trebuia luat in calcul. Hageshi rareori era de accord cu parerile altora ce erau diferite de ale lui.
-Foarte bine. Ce va trebuie ca sa faceti acest ritual? Intreba Tetsujin.
-Avem nevoie de patru dintre cei mai intelepti si inteligenti ingeri din tot Edenul, sa nu existe raca sau ura intre ei sis a creada ca ceea ce fac este cu adevarat un lucru bun. Apoi daca aceste conditi sunt indeplinite, cei patru se vor tine de mana in fata usii formand un semicerc si vor zice pe de rost sub nici o forma nu vor citi, le spuse Ranpu accentuand “pe de rost”, incantatia ce sta scrisa aici.
-Ce se intampla daca esueaza ritualul din cauza ca nu sunt indeplinite cererile?
-Atunci camera va fi sigilata pentru totdeauna si nimeni si nimic nu o va mai deschide, spuse Aoshy serios. Iar cei ce au participat la ritual vor devein stane de piatra cu sufletul prins pentru totdeauna.
-Miza este c-am mare, nu credeti? Intreba Hageshi ingrijorat pentru soarta celor doi.
-Este, dar daca sunteti convinsi ca patru dintre noi pot indeplni aceste conditii atunci nu este nimic de care sa ne fie frica. Sunteti de accord, domnilor?
-Foarte bine, ne vom asuma acest risc pentru binele nostru si al omenirii.
-Eu cu Hageshi daca el este de acord si cu voi doi, propuse Tetsujin.
-Dar daca se intampla ceva rau si veti devein stane de piatra cine ne va mai conduce?
-Nu o sa se intample, dar daca se va intampla ceva rau atunci noi o sa pregatim pe cine vom considera noi ca este potrivit pentru aceste posturi pentru a ne lua locul.
Toti au fost de acord si cei patru s-au dus sa faca pregatirile necesare pentru ritual.
“Oare totul va decurge cum trebuie sau vom fi intrerupti de tradatorul pe care inca nu l-am descoperit?” se intreba Ranpu ingrijorat.
De undeva din negurile umbrelor, Uragiri a urmarit toata scena si s-a decis sa nu raporteze inca intentile celor patru ingeri si nici sa nu ii impiedice pe cei patru de la efectuarea ritualului. Nu vroia sa-si dezvaluie inca identitatea.
Dar oare acesta era singurul motiv pentru care Uragiri nu se amesteca sau mai exista ceva ce il facea sa stea deoparte?

In fata liceului

Trecusera déjà sase saptamani de cand ii cunostea pe cei doi frati. In aceste sase saptamani a aflat foarte multe, atat despre ingeri cat si despre ei. Stand in fata portii liceului, asteptandu-I pe Steph si Seya, se gandea l-a tot ceea ce a aflat cu ajutorul celor doi baieti. Se pare ca existau doua tipuri de ingeri: uni cu aripile albe si ceilalti cu aripile negre si ambele tipuri erau bune, asta din cate a inteles din povestea, spusa de Hissori si Ikusa, pe care o stiau si ei de la bunicul lor. Ingeri erau buni si reprezentau ziua si noaptea, luna si soarele, aveau o limita de a trai la fel ca si oameni, numai ca ei traiau mult mai mult decat oameni, iar atunci cand mureau se reincarnau in muritori ca sa isi dovedeasca bunele intentii. Dar daca deveneau rai in timpul reinvarnarii lor se transformau in demoni. Pana acum asta era tot ceea ce stiau despre ingeri. Era fericita ca in sfarsit daduse peste cineva care era pasionat de ingeri. Ceea ce nu stia era ca ei doi ii dadeau anumite informatii ca sa o testeze, sa afle daca intr-adevar merita sa fie inger. Daca putea afla povestea singura atuni o transformau in inger, daca nu ramanea om.
Hissori si Ikusa stiau de la Yuri de visele pe care le avea si de faptul ca vede aure in jurul oamenilor ce erau reincarnari ale ingerilor. Momentan nu erau dispusi sa ii spuna mai mult. Asteptau sa mai afle si ea cate ceva. Nu puteau sa ii serveasca totul pe farfurie trebuia sa isi castige locul in Eden.
Gandindu-se la ceea ce aflase in ultimele sase saptamani se trezi deodata intr-o stare de vis. Starile acestea de vis devenisera din ce in ce mai dese in ultimul timp. Ea credea ca se datora noilor informatii pe care le aflase. Deasemenea visele deveneau mai clare si putea sa vada acum nu doar persoanele ce se aflau in jurul ei ci si locul unde era. De aceasta data se afla intr-o camera ce parea a fi un dormitor cu ferestre foarte mari, larg deschise ce dezvaluiau imaginea unui turn vechi, iar in varful turnului aflandu-se un orologiu la fel de antic. Isi intoarse privirile de la geam, ducandu-se sa stea pe patul imens inconjurat de un baldachin din matase fina. Tocmai ce atipise, cand cineva intra in camera. Era superb intr-un fel ii amintea de Hissori daca nu ar fi fost pentru acele aripi rosii inspaimantatoare. Avea parul de un blond auriu dar nu era sigura daca aceea era culoarea lui tot timpul sau culoarea parului sau se datora razelor de soare ca cadeau pe el. Ochii lui erau de un albastru roial, dar pareau tristi atunci cand se uita la ea. Statu doar cateva minute uitandu-se la ea in liniste, apoi incerca sa ii spuna ceva, parca sa o avertizeze in legatura cu ceva dar ea nu intelegea. Il vedea cum se misca nervos, cum da din maini si cum buzele lui formeaza cuvintele dar nu il auzea. Oricat de tare se agita el, ea nu putea intelege ce vrea de la ea. Cand intinse mana sa o ridice din pat, se trezi intinsa in acelasi pat numai ca de data aceasta era noapte. Pe baldachinul care flutura in bataia vantului putea sa distinga o umbra si se pregati sa tipe cand vazu cum baldachinul este dat la o parte si in locul umbrei apare un alt inger. In fata ei statea al doilea inger cu aripii rosi care semana si el putin cu Ikusa. La fel ca Ikusa acesta avea parul negru, putin mai lung decat Ikusa cu reflexe rosiatice atunci cand razele lunii cadeau pe parul sau. Ochii negri erau si mai intunecati din cauza noptii ceea ce il facea mai misterios decat era atunci cand razele soarelui ii luminau fata. Statea in umbra coloanei patului ce tinea baldachinul, asa ca nu putea sa ii vada bine trasaturile fetei dar banuia frumusetea fetei lui prin intuneric. Deasemenea era constienta de zambetul fermecator ce era format de buzele lui atat de seducatoare in umbra protectoare. Era constienta ca nu putea sa vada toate acele lucruri dar mintea ei si-l imagina pe Ikusa in locul acelui inger invalui in intuneric.
Yuri era uimita de asemanarea dintre cei doi ingeri cu aripile rosii si cei doi fratii. Ea era de parere ca din cauza ca ii credea pe cei doi frati frumosi ca niste ingeri, ajunsese ca in visele ei sa le ofere celor doi ingeri, care erau necunoscuti si care pana atunci nu aveau fete, identitatile si trasaturile celor doi frati. Oricum ea era constienta ca Ikusa cu Hissori nu aveau nici un amestec in visele pe care le avea.“ De altfel cum ar putea Ikusa sa fie un inger? Comportamentul lui in aceste ultime saptamani lasa de dorit foarte mult. Auzi la el ‘papusa, fetito’, cine se crede? Buricul pamantului? Si toate acele fete care se invart in jurul lui, asteptand sa fie bagate in seama. Bleah!” , se gandea ea in timp ce scena continua sa se deruleze in fata ochilor ei.
Ingerul ce tocmai aparuse se intinse in pat langa ea si ii puse mana pe ceafa, in timp ce se apropia de fata ei. Cand buzele lor s-au atins, el si-a desfacut putin buzele si cu limba i-a mangaiat buzele ei. Apoi incetul cu incetul i-a cucerit gura nemasaturandu-se de gustul ei dulce, de buzele ei moi. La fel ca si el, nici ea nu putea sa se opreasca din acel sarut care aproape ca o facu sa uite sa respire. In timp ce ei se sarutau pasional, Yuri s-a trezit brusc sub zguduiturile prietenei ei, Steph, si sub privirile ingrijorate ale lui Seya. Yuri putea acum sa gandeasca sis a simta in timpul acestor vise. Daca inainte participa ca simplu spectator sau ca personaj intr-un “film” cu scenariul déjà scris, acum putea sa observe, sa simta si sa isi formeze idei proprii, dar inca nu putea sa se miste in voie. Incerca sa nu se mai gandeasca la ceea ce tocmai se intamplase, incerca sa uite sarutul atat de realist care tocmai il simtise.
Yuri se uita la cei doi calma asteptand ca ei sa zica ceva.
-Te simti bine Yuri? Intreba Seya ingrijorat.
In timp ce Steph era geloasa pe ea pentru ca intotdeauna reusea sa atraga atentia baietilor prin aceste acte de “ fecioara in pericol”. Ceea ce Steph nu stia era ca Yuri nu juca absolute deloc teatru.
-Da, sunt bine Seya. Nu am nimic. Serios! Nu te mai uita asa speriat la mine.
-Bine, bine. Dai sa va spun de ce suntem toti trei aici, spuse Steph. Vedeti voi, eu stiu sigur ca Seya te place foarte mult pe tine, Yuri, si ca la randul tau si tu il place mult pe el. Asa ca nu mai vreau sa te vad pe tine, Seya, cum suferi pentru ca Yuri este prea timida sa te bage in seama.
Cei doi se uitau la ea umiti.
“Asa, asa. Odata ce scap de afurisita asta de Yuri, calea este libera spre Ikusa. He, he, he. Ma intreb oare cum va reactiona Ikusa cand va afla ca Yuri déjà si-a facut un prieten? Dupa cate am vazut el chiar o place pe Yuri si va fi distrus cand va afla ca si-a facut prieten. Cine va fi acolo pentru el? Normal! Eu cu bratele larg deschise, sa-l primesc. O sa ii ofer tot ce ii doreste inima lui. Un barbat asa frumos ca el are anumite nevoi pe care o fecioara asa ca Yuri nu I le poate indeplini. Oricum nu-I pasa de Ikusa, altfel ar fi fost cu el pana acum”, asta gandea Steph dupa ce i-a lasat masca pe cei doi.
-Hai… Stiu ca amandoi vreti sa fiti impreuna unul cu altul. Acum aveti ocazia. Sarutati-va su purtati-va ca doi porumbei, acum ca gheata s-a spart. Adevarul s-a aflat! Va las singuri! Pa-pa! spuse Steph facandu-le complice cu ochiul amandurora si plecand.
Seya déjà se inrosise tot la auzul acelor cuvinte. Ii spusese lui Steph dar o facuse pe aceasta sa ii promita ca nu-I va spune lui Yuri niciodata si acum se trezea in situatia aceasta. Nu stia ce sa faca. O vazuse pe Yuri cum se uita la baiatul cel nou iar pe el cum se uita la Yuri si si-a dat seama ca nu avea nici o sansa. Deodata gandurile ii fura intrerupte de Yuri care se aplecase sa il sarute.
Inainte ca ea sa il sarute, se uita la el si ii facu o scurta caracterizare in gand: “ Nu este cine stie ce frumusete dar este atat de copilaros si timid. Are un par catifelat sis curt de un saten-rosiatic simpatico si ochii aceia mari si albastri-verzui pusi in evident de culoarea putin rosiatica a parului, iar zambetul lui atat de innocent ii lumineaza fata. Nu este un atlet innascut dar nici slab nu pot spune ca este. Poate sa franga multe inimi daca si-ar da putin silinta, dar eu nu sunt dispusa sa ma implic acum intr-o relatie. Trebuie sa ii spun asta cat pot eu de bine si fara a il face pe el sa creada ca il resping, dar poate inainte sa fac asta as putea sa il sarut. Sa vad cum saruta. Oare pot simti din nou acea pasiune din vis cu el?”. Asa ca din curiozitate il saruta. Sarutul se termina repede, lasand-o pe Yuri putin dezamagita din cauza ca nu reusise sa regaseasca acea pasiune.
-Nu stiam ca ma placi Seya. Ce dragut din partea ta. Sincer eu nu vreau sa ma implic intr-o relatie chiar acum. Nu ma pricep prea bine la baieti si relatii, spuse Yuri pe un ton glumet. Dar putem fi prieteni si ocazional sa ne mai intalnim, spuse ea zambind. Spera ca astfel sa iasa din asta fara s ail raneasca pe Seya.
-Am inteles ce vrei sa spui Yuri. Nu ma placi. Asta este, nu este nimic. Nu te oblig sa ma placi. Aduca nu este pentru nimeni un mister ca nu arat ca acel nou baiat si ca nu am tupeul lui de a agata fete…. Spuse Seya putin dezamagit.
-Nu-I adevarat Seya. Ai parul acesta saten-roscat, catifelat si scurt ce iti pune in valoare culoarea ochilor tai albastri-verzui si iti da un aer exotic, iar uneori ai un zambet ce poate fermeca pe orice il vede. Esti in stare sa dezgheti inimi daca vrei. Nu ai un corp de atlet dar nu esti nici slabanog. Poate nu esti la fel de frumos ca si Ikusa sau la fel de puternic ca el, dar esti frumos si puternic in felul tau. Ai o inima mare si esti dragut intotdeauna cu toti. Ramai peste ore la scoala sa ii ajuti pe colegii nostri la matematica ce arata bunatatea ta. Sunt multe fete in liceu care ar da orice sa fie cu tine, sa le arunci macar o privire. Esti un tip a-ntaia! Nu sunt singura fata de pe pamant.
Il pupa si se duse dupa Steph sa o certe putin.
“Da, sunt multe fete pe Pamant dar nici una nu se poate compara cu tine…. Si chiar daca s-ar compara, eu tot pe tine te-as dori” gandea Seya in timp ce se indrepta singur spre liceu. Vruse sa ii spuna aceste cuvinte dar o lasa sa plece pentru ca nu vroia sa ii puna totul pe tava ca ea sa il refuze din nou.