05-10-2009, 08:48 AM
Din pacate chrissta a renuntat asa ca am sa continui doar eu.
III. O zi de munca
A doua zi m-am trezit destul de odihnita. M-am indreptat spre baie,dandu-mi jos camasuta,in timp ce intram. Dupa ce am inlaturat si lenjeria,am intrat in cada,bucurandu-ma de spuma moale.Nu puteam sta prea mult,caci azi treabuia sa merg la judecatorie.
Cum am mai spus,i-am implinit dorinta tatalui meu,cea de ai urma profesia.Acum un an am absolvit facultatea de drept,iar de atunci profesez la judecatoria din oras
M-am invelit cu un prosop moale si am fugit la dress-ing.M-am plimbat printre dulapuri cautand cu privirea ceva buna de imbracat.Deobicei,cand mergeam la judecatorie,ma imbracam cu fuste,iar in timpul liber,cu pantaloni.
Peste câteva minute de cautari,am gasit o rochie frumoasa,alba ,mulata pe corp. Venea cazuta pe umeri,neavand nici un decolteu si era pana la genunchi.M-am incaltat cu o pereche de pantofi negrii,iar ca accesorii mi-am pus niste cercei de aceasi culoare si câteva bratari.La rochie,am mai adaugat o curea negra,pusa la mijloc,pentru a fi mai interesanta.
Parul l-am lasat ca deobicei,desprins.Mi-am luat o poseta mica,neagra si o geanta cu acte,iesind pe usa.Am coborat cu liftul,asteptand rabdatoare.Cum am iesit afara,am simtit vantul placut,care imi mangaia fata.Soarele stralucea,dand o nota de caldura.
Am chemat un taxi,nevrand sa merg pe jos.M-am asezat pe bancheta,iar dupa ce am zis unde vreau sa ajung,am reintrat in meditatie.
Imi placea meseria asta,chiar daca era destul de greu sa faci dreptate.Imi amintesc cum a fost prima oara.Am zambit in sinea mea.In New York,poate nu va vine sa credeti,dar nu mai fusesera de cativa ani buni,femei judecatoare.
De ce?Ei bine,deobicei acuzatii,daca sunt arestati sau atunci cand sunt judecati,trimit amenintari destul de serioase. Pana si barbatilor le este frica sa nu fie atacati,familiile sa nu le fie ranite,sa nu le fie incendiata locuinta sau distrusa masina.Daca lor le este frica,ce sa zici de o femeie?
Chiar daca un astfel de caz,se intamplase acum cinci ani,oamenii erau destul de inspaimantati,mai ales ca circulau zvonuri,cum ca unii ar primi amenintari,dar le e frica sa depuna plangere.
Mai sunt si judecatorii corputi,care primesc mita cat incape.In concluzie,New York nu este un oras sigur pentru o femeie tanara,judecatoare.
Cand m-au vazut prima oara,au ramas surprinsi,de parca eram o fantoma sau cine stie ce nebuna.Pana si presa venise pentru a-mi lua câteva interviuri. Spre fericirea mea,nu primisem niciodata amenintari,iar in scurt timp devenisem cunoscuta,pentru dreptatea cu care judecam.
In institutie nu erau decat vreo patru secretare,sase dactilografe si trei asistente personale.Eu o aveam pe cea mai draguta.Era o fata de vreo 20 de ani,mai scunda,cu parul negru,tuns scurt,cu tepi si ochii albastrii.O chema Alice si era o prietena foarte buna pentru mine,in aceea institutie.
Taxi-ul se opri.I-am platit barbatului si am coborat din masina.In fata mea se inalta falnica, judecatoria.Am urcat scarile din marmura,salutand câteva persoane.Am deschis usor usa,intrand in holul impunator.Deasemenea,era facut din marmura,câteva columne sculptate,inaltandu-se zvelte.Existau o multime de scari,iar peste tot in cladire roiau mii de oameni.
M-am indreptat spre biroul meu,in drum vorbind putin cu un alt judecator. Acesta era destul de mare,fiind compus din doua birouri,un dulap pentru haine,o canapea si o masuta.
Cum am intrat inauntru am fost intampinata de asistenta si prietena mea,Alice.Aceasta ma saluta vesela si spuse in timp ce imi puneam geanta cu acte pe masa:
-Astazi aveti doua cazuri.La ora 13:00,cazul familiei Burowns,pentru custodia copilului,iar la ora 16:00 cazul fetei acre si-a atacat parintii.Aveti dosarele pe masa.Va aduc o cafea?
Nu imi placea ca folosea pronumele de politete si ii reprosasem asta de multe ori,dar ea insista ca macar de ochii lumii sa vorbeasca politicos cu mine.I-am zambit si i-am spus:
-Da,mi-ar prinde bine o cafea.Dupa ce mi-o aduci,ma apuc de citit dosarele,asa ca te-as ruga sa nu fiu deranjata.Daca este ceva important,ma anunti,dar ma indoiesc.Daca nu,ma anunti cu vreo zece minute inainte de ora 13:00,pentru a ma pregati.Uneori ma afund prea mult in treaba si pierd limita timpului.Ok?
-Desigur.
Alice iesi grabita pe usa,in timp ce eu m-am asezat mai comod in scaun.Mi-am scos actele,iar apoi mi-am indreptat privirea spre dosare.Amandoua aratau aproape identice.L-am luat pe cel cu custodia si am inceput sa-l rasfoiesc.M-am strambat.Un caz tipic.Nu va dura foarte mult.
Alice intra usor in incapere,punandu-mi pe masa cafeaua.Apoi,se duse la biroul ei,asezandu-se comod si incepand sa lucreze.Imi placea compania ei.Nu trebuia niciodata sa umplu linistea cu vorbarie si puteam fi in largul meu.Oriunde ma aflam,daca era si ea cu mine,ma simteam ca acasa.
Am deschis dosarul citind prima pagina. Intai incepea cu descriere scurta a persoanelor,iar apoi rezumatul intregului caz,probabil facut din declaratiile lor:
Amanda Burowns- 30 de ani,femeie de afaceri,are câteva firme in America de Sud . Statut:divortata de sotul ei,in urma casatoriei ramanand o fetita in prezent,cu varsta de sase ani.
Karl Burowns-33 de ani,de profesie ziarist,acum câteva luni a fost somer.Instanta i-a respins cererea de custodie a copilului,datorita acestui lucru.Statut: divortat de sotie,in urma casatoriei ramand copilul in cauza,in prezent,traieste in concubinaj.Pe data de 13.04.2009,a depus cerere pentru custodia fetitei.
Karla Burowns-6 ani,in prezent locuieste cu mama,in America de Sud.
Amanda si Karl Burowns s-au casatorit acum sapte ani,pe data de 06.05.2002, in New York.Au locuit impreuna,iar dupa un an a aparut si Karla.S-au inteles bine,dar dupa doi ani s-au despartit,doamna Burowns bagand divortul.Fetita a fost luat de acesta,iar o vreme au stat in America de Sud.
Dupa patru ani,fetita i-a fost data temporal domnului Burowns,deoarece șotia acestuia avea probleme cu afacerile.Din declaratiile sotului,reiese ca acesta s-a obisnuit cu micuta si a incercat sa ii indeplineasca toate dorintele.
Dupa câteva luni,acesta a intreprins o cerere de custodie.Dupa trei infatisari,instanta a hotarat sa ii acorde fetita,mamei,deoarece sotul nu indeplinea conditiile financiare, necesare cresterii unui copil.
Ulterior,domnul Burowns a initiat o noua cere,deoarece s-a angajat si considera ca poate indeplini toate conditiile.
Cam asta era tot cazul.Ma asteptam sa fie ceva de genul,desi poate ca este putin mai diferit de tiparul de pana acum.Este foarte greu sa dai copilul unuia dintre parinti.Eu am intalnit rare cazuri in care unul dintre parinti,deobicei tatal,sa nu aiba cazier sau sa nu fie dependent de droguri.Atunci,totul devine mai usor,dar acum…..
Am zambit resemnata si am gustat din cafea.Alice facea una excelenta.M-am intins putin,cascand usor.Era 12:30.Desi,dosarul este scurt,cititul iti ia mult timp,caci trebuie sa analizezi pe rand fiecare fapta,iar apoi intreaga poveste sa prinda contur,urmand ca in sala de judecata sa o definitivezi.
M-am gandit daca sa ma apuc si de cel de-al doilea dosar,sau sa imi mai rezolv ceva acte.Am ales cea de-a doua varianta,deoarece custodia nu va dura asa de mult,deci voi avea timp,macar o ora sa il citesc.
Am luat niste foi,incepand sa le citesc grabita.Deja,stiam ce contineau,dar vroiam sa vad daca nu imi scapase nimic.Erau niste rapoarte care trebuiau semnate.Dupa un sfert de ora, m-am hotarat ca ar fi cazul sa termin cu ele,asa ca le-am semnat citet.
Vroiam sa mai scriu ceva,dar vocea lui Alice rasuna in camera:
-Este fara zece.
Am tresarit usor.Uitasem ca mai e cineva in camera,satena pastrand o liniste tainica.I-am zambit spunand:
-Multumesc.Am terminat de semnat rapoartele si te-as ruga daca le-ai putea duce tu la secretariat.
-Nici o problema.Haideti,sa va imbracati.
Lua o roba de pe umeras si mi-o dadu.Era simpla,neagra.Am imbracat-o rapid fiinde deja obisnuita.Apoi,am fugit spre birou,luandu-mi dosarul si câteva foi,impreuna cu un pix.Alice era deja gata,asteptandu-ma rabdatoare.Tinea in mana câteva foi,pe care trebuia sa ia notite,o agenda in care era notat programul meu si un pix albastru.
I-am zambit,multumindu-i oarecum pentru ca ma astepta.Apoi,am luat rapid o gura de cafea si am iesit pe usa,urmata indeaproape de aceasta.
III. O zi de munca
A doua zi m-am trezit destul de odihnita. M-am indreptat spre baie,dandu-mi jos camasuta,in timp ce intram. Dupa ce am inlaturat si lenjeria,am intrat in cada,bucurandu-ma de spuma moale.Nu puteam sta prea mult,caci azi treabuia sa merg la judecatorie.
Cum am mai spus,i-am implinit dorinta tatalui meu,cea de ai urma profesia.Acum un an am absolvit facultatea de drept,iar de atunci profesez la judecatoria din oras
M-am invelit cu un prosop moale si am fugit la dress-ing.M-am plimbat printre dulapuri cautand cu privirea ceva buna de imbracat.Deobicei,cand mergeam la judecatorie,ma imbracam cu fuste,iar in timpul liber,cu pantaloni.
Peste câteva minute de cautari,am gasit o rochie frumoasa,alba ,mulata pe corp. Venea cazuta pe umeri,neavand nici un decolteu si era pana la genunchi.M-am incaltat cu o pereche de pantofi negrii,iar ca accesorii mi-am pus niste cercei de aceasi culoare si câteva bratari.La rochie,am mai adaugat o curea negra,pusa la mijloc,pentru a fi mai interesanta.
Parul l-am lasat ca deobicei,desprins.Mi-am luat o poseta mica,neagra si o geanta cu acte,iesind pe usa.Am coborat cu liftul,asteptand rabdatoare.Cum am iesit afara,am simtit vantul placut,care imi mangaia fata.Soarele stralucea,dand o nota de caldura.
Am chemat un taxi,nevrand sa merg pe jos.M-am asezat pe bancheta,iar dupa ce am zis unde vreau sa ajung,am reintrat in meditatie.
Imi placea meseria asta,chiar daca era destul de greu sa faci dreptate.Imi amintesc cum a fost prima oara.Am zambit in sinea mea.In New York,poate nu va vine sa credeti,dar nu mai fusesera de cativa ani buni,femei judecatoare.
De ce?Ei bine,deobicei acuzatii,daca sunt arestati sau atunci cand sunt judecati,trimit amenintari destul de serioase. Pana si barbatilor le este frica sa nu fie atacati,familiile sa nu le fie ranite,sa nu le fie incendiata locuinta sau distrusa masina.Daca lor le este frica,ce sa zici de o femeie?
Chiar daca un astfel de caz,se intamplase acum cinci ani,oamenii erau destul de inspaimantati,mai ales ca circulau zvonuri,cum ca unii ar primi amenintari,dar le e frica sa depuna plangere.
Mai sunt si judecatorii corputi,care primesc mita cat incape.In concluzie,New York nu este un oras sigur pentru o femeie tanara,judecatoare.
Cand m-au vazut prima oara,au ramas surprinsi,de parca eram o fantoma sau cine stie ce nebuna.Pana si presa venise pentru a-mi lua câteva interviuri. Spre fericirea mea,nu primisem niciodata amenintari,iar in scurt timp devenisem cunoscuta,pentru dreptatea cu care judecam.
In institutie nu erau decat vreo patru secretare,sase dactilografe si trei asistente personale.Eu o aveam pe cea mai draguta.Era o fata de vreo 20 de ani,mai scunda,cu parul negru,tuns scurt,cu tepi si ochii albastrii.O chema Alice si era o prietena foarte buna pentru mine,in aceea institutie.
Taxi-ul se opri.I-am platit barbatului si am coborat din masina.In fata mea se inalta falnica, judecatoria.Am urcat scarile din marmura,salutand câteva persoane.Am deschis usor usa,intrand in holul impunator.Deasemenea,era facut din marmura,câteva columne sculptate,inaltandu-se zvelte.Existau o multime de scari,iar peste tot in cladire roiau mii de oameni.
M-am indreptat spre biroul meu,in drum vorbind putin cu un alt judecator. Acesta era destul de mare,fiind compus din doua birouri,un dulap pentru haine,o canapea si o masuta.
Cum am intrat inauntru am fost intampinata de asistenta si prietena mea,Alice.Aceasta ma saluta vesela si spuse in timp ce imi puneam geanta cu acte pe masa:
-Astazi aveti doua cazuri.La ora 13:00,cazul familiei Burowns,pentru custodia copilului,iar la ora 16:00 cazul fetei acre si-a atacat parintii.Aveti dosarele pe masa.Va aduc o cafea?
Nu imi placea ca folosea pronumele de politete si ii reprosasem asta de multe ori,dar ea insista ca macar de ochii lumii sa vorbeasca politicos cu mine.I-am zambit si i-am spus:
-Da,mi-ar prinde bine o cafea.Dupa ce mi-o aduci,ma apuc de citit dosarele,asa ca te-as ruga sa nu fiu deranjata.Daca este ceva important,ma anunti,dar ma indoiesc.Daca nu,ma anunti cu vreo zece minute inainte de ora 13:00,pentru a ma pregati.Uneori ma afund prea mult in treaba si pierd limita timpului.Ok?
-Desigur.
Alice iesi grabita pe usa,in timp ce eu m-am asezat mai comod in scaun.Mi-am scos actele,iar apoi mi-am indreptat privirea spre dosare.Amandoua aratau aproape identice.L-am luat pe cel cu custodia si am inceput sa-l rasfoiesc.M-am strambat.Un caz tipic.Nu va dura foarte mult.
Alice intra usor in incapere,punandu-mi pe masa cafeaua.Apoi,se duse la biroul ei,asezandu-se comod si incepand sa lucreze.Imi placea compania ei.Nu trebuia niciodata sa umplu linistea cu vorbarie si puteam fi in largul meu.Oriunde ma aflam,daca era si ea cu mine,ma simteam ca acasa.
Am deschis dosarul citind prima pagina. Intai incepea cu descriere scurta a persoanelor,iar apoi rezumatul intregului caz,probabil facut din declaratiile lor:
Amanda Burowns- 30 de ani,femeie de afaceri,are câteva firme in America de Sud . Statut:divortata de sotul ei,in urma casatoriei ramanand o fetita in prezent,cu varsta de sase ani.
Karl Burowns-33 de ani,de profesie ziarist,acum câteva luni a fost somer.Instanta i-a respins cererea de custodie a copilului,datorita acestui lucru.Statut: divortat de sotie,in urma casatoriei ramand copilul in cauza,in prezent,traieste in concubinaj.Pe data de 13.04.2009,a depus cerere pentru custodia fetitei.
Karla Burowns-6 ani,in prezent locuieste cu mama,in America de Sud.
Amanda si Karl Burowns s-au casatorit acum sapte ani,pe data de 06.05.2002, in New York.Au locuit impreuna,iar dupa un an a aparut si Karla.S-au inteles bine,dar dupa doi ani s-au despartit,doamna Burowns bagand divortul.Fetita a fost luat de acesta,iar o vreme au stat in America de Sud.
Dupa patru ani,fetita i-a fost data temporal domnului Burowns,deoarece șotia acestuia avea probleme cu afacerile.Din declaratiile sotului,reiese ca acesta s-a obisnuit cu micuta si a incercat sa ii indeplineasca toate dorintele.
Dupa câteva luni,acesta a intreprins o cerere de custodie.Dupa trei infatisari,instanta a hotarat sa ii acorde fetita,mamei,deoarece sotul nu indeplinea conditiile financiare, necesare cresterii unui copil.
Ulterior,domnul Burowns a initiat o noua cere,deoarece s-a angajat si considera ca poate indeplini toate conditiile.
Cam asta era tot cazul.Ma asteptam sa fie ceva de genul,desi poate ca este putin mai diferit de tiparul de pana acum.Este foarte greu sa dai copilul unuia dintre parinti.Eu am intalnit rare cazuri in care unul dintre parinti,deobicei tatal,sa nu aiba cazier sau sa nu fie dependent de droguri.Atunci,totul devine mai usor,dar acum…..
Am zambit resemnata si am gustat din cafea.Alice facea una excelenta.M-am intins putin,cascand usor.Era 12:30.Desi,dosarul este scurt,cititul iti ia mult timp,caci trebuie sa analizezi pe rand fiecare fapta,iar apoi intreaga poveste sa prinda contur,urmand ca in sala de judecata sa o definitivezi.
M-am gandit daca sa ma apuc si de cel de-al doilea dosar,sau sa imi mai rezolv ceva acte.Am ales cea de-a doua varianta,deoarece custodia nu va dura asa de mult,deci voi avea timp,macar o ora sa il citesc.
Am luat niste foi,incepand sa le citesc grabita.Deja,stiam ce contineau,dar vroiam sa vad daca nu imi scapase nimic.Erau niste rapoarte care trebuiau semnate.Dupa un sfert de ora, m-am hotarat ca ar fi cazul sa termin cu ele,asa ca le-am semnat citet.
Vroiam sa mai scriu ceva,dar vocea lui Alice rasuna in camera:
-Este fara zece.
Am tresarit usor.Uitasem ca mai e cineva in camera,satena pastrand o liniste tainica.I-am zambit spunand:
-Multumesc.Am terminat de semnat rapoartele si te-as ruga daca le-ai putea duce tu la secretariat.
-Nici o problema.Haideti,sa va imbracati.
Lua o roba de pe umeras si mi-o dadu.Era simpla,neagra.Am imbracat-o rapid fiinde deja obisnuita.Apoi,am fugit spre birou,luandu-mi dosarul si câteva foi,impreuna cu un pix.Alice era deja gata,asteptandu-ma rabdatoare.Tinea in mana câteva foi,pe care trebuia sa ia notite,o agenda in care era notat programul meu si un pix albastru.
I-am zambit,multumindu-i oarecum pentru ca ma astepta.Apoi,am luat rapid o gura de cafea si am iesit pe usa,urmata indeaproape de aceasta.