30-04-2009, 09:32 PM
ps: daca nu iti place critica mea nu citi mai jos, plus ca am si ceva nervi, deci imi pare rau daca nu iti va placea.
Afara era primavaraSi era o zi incredibil de frumoasa.Totul infloreaTotul inflorea? Adica si gandacii si fluturi sii catelul lu mamaia? ,soarele stralucea mai puternic ca niciodata.Dar in casa nimic din toate aceste lucruri nu se observa.Pentru ca in camera ei,cu draperiile trase o fata plangea fara oprire.Sute de suspine sa auzeau din acea camera.Parul ei negru ca noaptea statea salbatic pe fata ei.Cand plansetele nu se mai auzeau la usa s-au auzit trei batai.Se auzeau, se auzea, au repetat de mii de ori aceleasi lucruri.Fata a inceput sa tipe:
-Lasa-ma in pace!M-ai facut destul sa sufar...
Din cealalta parte a usii se auzea o voce ragusita:
-Dar,Courtney...nu este vina mea...nu am intentionat sa te fac sa suferi...
-Cum sa nu sufar cand tu imi spui ca vei muri?!Dupa ce ca sunt orfana si te am numai pe tine...nu voi mai avea nimic!
-Imi pare rau...Dar ai optsprezece ani...esti prea mare sa mai stai cu bunicul tau...Bucurate de viata!
-Incerc...dar nu o sa pot sa ma obisnuiesc dupa ce nu o sa mai fii!
-Nu te gandii la asta...haide,iesi din casa.Uite ce frumos e afara!
-Bine...damn girl, stai ca ai pus la puncte de suspensie de m-ai omorat, asa, in afara de asta mai e si alta chestie care intentionez sa ti-o zic. Dialogul este sec.
Courtney se schimba si iesi pe usa casei afara,indreptandu-se spre parc.Acolo toti copacii inflorisera iar mii de culori colorau parcul.Ai probleme cu exprimarea >__>Courtney se pusese aseza pe o banca pentru a admira culorile.Atunci telefonul ei a inceput sa sune.Era Gwen,prietena ei cea mai buna:
-Deci,ai aflat vestea cea proasta?
-Da...bunicu' are probleme la inima...si nu mai are mult de trait...
-Vai,imi pare foarte rau...dar tu cum te simti?Ce naiba fata draga? =)) =)) pfaaaiiii de capu meu. pei e logic ca se simte ca naiba din moment ce bunica'su moare. O__o dah.
-Destul de bine,dar imi pare foarte rau...nu stiu ce o sa fac dupa ce moare...
Dar chiar atunci conversatia a fost intrerupta de o persoana necunoscuta:
-Ma scuzati,sunteti Courtney Peterson?
-Da,eu sunt.
-Dumnezeule!Va ador cartea!Este interesanta,are mister,are de toate!Va pot cere un autograf?
-Ok...Gwen scuze trebuie sa inchid...poftim.
-Multumesc,buna ziua!
Atunci Courtney s-a ridicat si a inceput sa se plimbe.
Boon, nu numai ca ai mari probleme de exprimare, eh bine nu chair asa mari :)) dar trebuie sa remediezi ceva. Descrierea maica nu exista, puteai sad descrii si tu cum arata bunicul ala, cum arata courtney, cu ce se ocupa, blah blah blah.
Alta chestie, nu mai trece de la o actiune la alta, parca trece tranvaiul.
mai descrie, eu de exemplu, am vazut cva te-a pus creierul tau tomcai in mijlocul unei actiuni, sa ne zici ca ea e scriitoare. Ca am vazut ca tipu ala, care habar nu avem cine este, fiindca tu nu te-ai obosit sa descrii, i-a cerut un autograf.
Boon, dar de ce naiba nu puteai sa descrii la inceput, acolo, frumos.
Inceputul este banal, de fapt totul este banal, iar dialogul este sec.
Afara era primavaraSi era o zi incredibil de frumoasa.Totul infloreaTotul inflorea? Adica si gandacii si fluturi sii catelul lu mamaia? ,soarele stralucea mai puternic ca niciodata.Dar in casa nimic din toate aceste lucruri nu se observa.Pentru ca in camera ei,cu draperiile trase o fata plangea fara oprire.Sute de suspine sa auzeau din acea camera.Parul ei negru ca noaptea statea salbatic pe fata ei.Cand plansetele nu se mai auzeau la usa s-au auzit trei batai.Se auzeau, se auzea, au repetat de mii de ori aceleasi lucruri.Fata a inceput sa tipe:
-Lasa-ma in pace!M-ai facut destul sa sufar...
Din cealalta parte a usii se auzea o voce ragusita:
-Dar,Courtney...nu este vina mea...nu am intentionat sa te fac sa suferi...
-Cum sa nu sufar cand tu imi spui ca vei muri?!Dupa ce ca sunt orfana si te am numai pe tine...nu voi mai avea nimic!
-Imi pare rau...Dar ai optsprezece ani...esti prea mare sa mai stai cu bunicul tau...Bucurate de viata!
-Incerc...dar nu o sa pot sa ma obisnuiesc dupa ce nu o sa mai fii!
-Nu te gandii la asta...haide,iesi din casa.Uite ce frumos e afara!
-Bine...damn girl, stai ca ai pus la puncte de suspensie de m-ai omorat, asa, in afara de asta mai e si alta chestie care intentionez sa ti-o zic. Dialogul este sec.
Courtney se schimba si iesi pe usa casei afara,indreptandu-se spre parc.Acolo toti copacii inflorisera iar mii de culori colorau parcul.Ai probleme cu exprimarea >__>Courtney se pusese aseza pe o banca pentru a admira culorile.Atunci telefonul ei a inceput sa sune.Era Gwen,prietena ei cea mai buna:
-Deci,ai aflat vestea cea proasta?
-Da...bunicu' are probleme la inima...si nu mai are mult de trait...
-Vai,imi pare foarte rau...dar tu cum te simti?Ce naiba fata draga? =)) =)) pfaaaiiii de capu meu. pei e logic ca se simte ca naiba din moment ce bunica'su moare. O__o dah.
-Destul de bine,dar imi pare foarte rau...nu stiu ce o sa fac dupa ce moare...
Dar chiar atunci conversatia a fost intrerupta de o persoana necunoscuta:
-Ma scuzati,sunteti Courtney Peterson?
-Da,eu sunt.
-Dumnezeule!Va ador cartea!Este interesanta,are mister,are de toate!Va pot cere un autograf?
-Ok...Gwen scuze trebuie sa inchid...poftim.
-Multumesc,buna ziua!
Atunci Courtney s-a ridicat si a inceput sa se plimbe.
Boon, nu numai ca ai mari probleme de exprimare, eh bine nu chair asa mari :)) dar trebuie sa remediezi ceva. Descrierea maica nu exista, puteai sad descrii si tu cum arata bunicul ala, cum arata courtney, cu ce se ocupa, blah blah blah.
Alta chestie, nu mai trece de la o actiune la alta, parca trece tranvaiul.
mai descrie, eu de exemplu, am vazut cva te-a pus creierul tau tomcai in mijlocul unei actiuni, sa ne zici ca ea e scriitoare. Ca am vazut ca tipu ala, care habar nu avem cine este, fiindca tu nu te-ai obosit sa descrii, i-a cerut un autograf.
Boon, dar de ce naiba nu puteai sa descrii la inceput, acolo, frumos.
Inceputul este banal, de fapt totul este banal, iar dialogul este sec.
-