23-07-2012, 12:02 AM
- Marcus -
***
-De cand faci tu pe dadaca? Vocea dulcea a Mariannei se auzi in incaperea mare in care ma invitase, lovindu-se cu salbaticie de peretii tapitati cu o catifea rosie, stralucitoare. Mi-am intors privirea dura spre ea, dar femeia nu se lasa impresionata si imi zambii asa cum facea inca din prima zi in care o cunoscusem. Isi scose pachetul de tigari fine frantuzesti din buzunarul pantalonilor si isi aprinse o tigare, dupa care se aseza pe un scaun inalt din partea opusa a incaperii si-si incrucisa picioarele asteptandu-mi raspunsul.
-De cand sunt platit sa o fac. Am oftat si m-am dus spre patul de doua persoane ce trona in mujlocul incaperii si m-am aruncat in el, bucurandu-ma de moliciunea si finetea astenrnuturilor. Am nevoie de acte false pentru pusti. Poti sa ma ajuti?
-Ce fel de acte?
-Tot pachetul: certificat de nastere, buletin, pasaport, numar de asigurari sociale, asigurari medicale, legitimatii...tot, Marianne. O indentitate noua completa. Mi-am inchis ochii obosit si i-am asteptat replica, care nu intrarzie sa apara:
-Cine e pustiul, Marcus? Foarte rar imi ceri un set complet de acte. Trebuie sa fie cineva important daca te strofoci atat sau, continua dupa o scurta ezitare, sa plateasca foarte bine.
-E fiul lui Hope si nu, pustiul nu e important decat daca il privesti ca momeala, dar am zis ca voi avea grija de el. Asa ca...
-Asa ca vei merge pana-n panzele albe ca sa-l protejezi. Sti, Marcus? toata treaba asta cu onoarea o sa-ti aduca necazuri intr-una din zilele astea. Un mercenar nu ar trebui sa aiba asa ceva.
Cunosteam deja subiectul asta. Nu era prima oara cand Marianne imi judeca modul de a gandi, dar avand in vedere ca era ea, nu ma deranja deloc. Probabil era sigura persoana in care puteam sa am incredere in lumea in care am ales sa traiesc si simgura persoana care ma cunostea destul de bine ca sa poata vorbi in felul acesta cu mine. Vazand ca nu ii raspund isi stinse tigara si se apropie de mine cu pasi studiati de felina, apoi se aseza deasupra mea fara pic de inhibitie.
-Ce faci, Marianne?
-Mi-a fost dor de tine, Marcus...Femeia incepu sa-mi defaca nasturii de la camasa unul cate unul, pana ce imi dezgolii pieptul de tot, apoi se apleca si-mi depuse un sarut umed la baza gatului. Poate vrei actele, dar mai vrei si altceva, nu-i asa? Vocea ei capata o tenta perversa ce ma incita. I-am zambit, prinzandu-i capul si aducandu-l in jos pana ce buzele ei se atinsera de ale mele, dand nastere unui sarut deloc bland.
-Poate, i-am soptit, incepand sa trag de bluza ce o avea pe ea, fara sa tin cont ca matrialul subtire s-ar putea deteriora. Marianne avea prostul obicei de a ma face sa exagerez, sa-mi pierd de tot controlul. Am tras de doua ori de partea din fata a bluzei, pana ce nasturii micuti si arintii se rupsera de tot, scotandu-i la iveala pieptul mare, frumos, care ma chema. I-am prins unul dintre sfarcuri intre dinti si am tras usor de el, pana ce i-am auzit suspinul plin de satisfactie. Instinctiv, mi-am lasat cealalta mana sa se strecoare la ea intre picioare si sa-i desfaca slitul pantalonilor, pe care i-am dat jos printr-o miscare brusca.
-Marcus! Isi infipse umghile in umarul meu deindata ce i-am gasit locul umed de care am inceput sa profit fara urma de rusine. Imi placea de ea...fel sincer in care raspundea fiecarei atingeri deale mele, mai blande sau mai dure. Ea le accepta pe toate fara sa se planga...le accepta si-mi oferea si mie satisfactia pe care mi-o doream. Am prins-o de brate si am tras-o spre piepetul meu, dupa care m-am sucit in asa fel incat am ajuns eu deasupra ei. Parul rosul ca focul se rasfira pe asternuturile albe, frumso mirositoare ca o mantie sangerie. Femeia isi tinea ochii strans inchisi, in timp ce mainile ei strangeau cerceaful, chinuindu-l. Mi-am coborat gura spre pieptul ei, in timp ce am patrus-o cu un deget in acel loc deosebit de umed care ma astepta. Tot trupul i se incorda in asteptare, dar am continuat sa o tachinez, caci imi placea sa o vad asa...lipsita de aparare, prinsa in mrejele propriei pasiuni pe care nu stia sa si-o controleze. In cateva minute tot trupul ii tremura si se zvarcolea printre cearceafuri, cerandu-si implinirea. I-am zambit si mi-am dat la randul meu pantalonii si boxeri jos, apoi m-am pozitionat la ea intre picioare.
-Uita-te la mine, Marianne. Vreau sa-ti vad chipul cand vei capitula. Femeia ma asculta si-si deschise ochii tulburi de pasiune.
Multumit, i-am ridicat bazinul si am patruns-o printr-o miscare brusca, care o facu sa-mi urle numele si sa se aghete de umerii mei. Cu o mana i-am tinut spatele aducand-o mult spre pieptul meu, pana ce imi atinse umarul cu capul, in timp ce cu cealalta m-am sprijinit de pat, apoi am inceput din nou sa ma misc...repede si mai repede, simtind cu ea se strange in jurul meu de fiecare data, auzindu-i cuvintele de lauda la ureche pana cand nu mai fu in stare sa faca nimic altceva decat sa se tine strans lipita de mine. Pana si trupul meu incepea sa se simta extenuat pe masura ce ma avantam din ce in ce mai adanc in ea. Respiratia imi deveni greoaie, iar inima imi batea cu putere in piept in timp ce in partea de jos simteam o incordare destul de cunoscuta care ma facu sa ghicesc ca se apropie finalul. Mi-am dus mainile pe posteriorul ei si am ridicat-o pe masura de o patrundeam, pana ce femeia ceda si-mi urla numele, strangandu-se atat de tare in jurul meu, incat ma facu si pe mine sa ma eliberez.
Ne-am prabusit amndoi printre cearceafuri, inca imbratisati, respirand greu si tot transpirati, dar al naibii de satisfacuti.
-Esti o afaecere bune, Marcus, sopti la un moment dat femeia si se ridica. Niciodata nu m-ai dezamagit pana acum. Imi depuse un sarut pe buze si-mi zambi.
-Nici tu, Marianne...nici tu...
-Si unde ai de gand sa-l duci pe pusti dupa ce il scoti din tara? Femeia era acum complet imbracata si asezata la scaunul din fata biroului. Privirea ei serioasa era complet concentrata pe ceea ce facea. Nu mai parea deloc femeia din urma cu jumatate de ora care se aflase in bratele mele, dar asta era unul dintre motivele pentru care o respectam atat de mult. Era o profesionista. La fel ca si mine, dealtfel.
-Nu stiu inca, dar ma descurc eu. Trebuie sa-l fac sa dispara pentru o vreme, pana cand tatal lui isi va incheia afacerile actuale si-l va putea lua.
-Asta ar putea sa dureze mai mult decat crezi. Hope e destept, dar nu e un geniu. In plus, afacerea asta noua a lui e destul de riscanta. Daca face un pas gresit...Jason va ramane singur...cu tine, adauga cand vazu ca nu zic nimic, dar cand isi dadu seama ca nici de acesta data nu comentez, lasa ecranul computerului in pace si ma strapunse cu privirea.
Il placi, concluziona ea intr-un final.
-Te inseli. E un pusti enervant, rasfatat, care nu e in stare sa asculte de nimeni. Nu, nu il plac deloc. E o pramatie...
-Si iti aduce aminte de tine, continua femeia fraza si incepu sa rada. Si tu erai la fel cand aveai varsta lui...iti amintesti, Marcus?
-A trecut prea mult timp de atunci...am raspuns incercand sa evit adevarul din spatele cuvintelor ei. Ca de obicei, Marianne avea dreptate: Jason imi amintea de mine. Am oftat enervat de faptul ca eram constient de acest lucru si am batut-o pe femeie pe spate intr-un gesc camaradesc.
Mai bine treci la treaba. Am nevoie de actele alea. Femeia chicoti si-si reintoarse atentia spre ecranul computerului, ascultandu-mi ruga.
Am ramas o vreme acolo, privindu-i spatele, dar pana la urma m-am hotarat sa ma duc sa avd ce face Jason si cum se descurca cu domnisoara ce i-a fost data...insa mare mi-a fost uimirea cand imediat ce am iesit din incapere am dat nas in nas de domnisoara draguta ce se presupunea ca e ocupata acum.
-Si Jason? intreb ridicandu-mi sprancenele sceptic. Fata imi zambi si ridica din umeri.
-E simpatic, dar nu a vrut prea multe, asa ca am terminat repede. Se intoarse si intra intr-o alta incapere unde presupuneam ca o asteapta un alt domn.
Am oftat enervat si m-am indreptat spre camera unde era Jason. Am intrat inauntru fara sa bat la usa si am privit prin semi obscuritate trupul pe jumatate debracat al tanarului intins pe patul urias din mijlocul incaperii.
-Esti cam prost, pustiule, i-am zis, observand cum imediat tresare, se ridica in capul oaselor si-si trage cearceaful pana sub barbaie. Chiar si in putina lumina ce intra pe un geam minuscul am putut sa-i observ ochii mariti de surpirza si de groaza.
-Ce naiba cauti aici? De ce nu ai batut la usa? Vocea sa chiar daca se vroia dura, tremura. I-am zambit si m-am apropiat de marginile patului, dupa care m-am asezat langa el.
-Ti-am dat sansa sa scapi de virginitate...nu-mi vine sa cred ca ai fost atat de idiot incat sa nu rpofiti de ea.
-Ce naiba sti tu?
-Stiu ca nu ai facut nimic, i-am raspuns ranjind. Nu ti-a placut fata?
Fata baiatului se inrosi, iar el isi feri privirea de a mea cand mormai ca fata fusese ok.
Si atunci? l-am intreabat eu. Sau...poate nu-ti plac fetele, am afirmat dupa un moment de gandire si i-am prins chipul in mana mea, obligandu-l sa ma priveasca. Iti plac barbatii, Jason? Tonul meu deveni jos, controlat si deosebit de periculos. Mi-am apropiat fata de a lui si pana sa-si dea seama ce am de gand sa fac i-am prins buzele intr-un sarut bland ce-l facu sa suspine si sa tresara. Aproape imediat isi intredeschise buzele, lasandu-ma sa-l patrund si sa-i gust inca o data acea dulceata ce crea dependenta. Limba mea ii mangaie buza inferioara, apoi dintii, dupa care incepu sa cerceteze fiecare coltisor al cavitatii sale bucale pana ce am fost complet sigur ca o stiu pe de rost.
Se pare ca da, murmur eu, imediat ce m-am indepartat ca sa-i dau ocazia de a lua o gura de aer. Ochii sai se marira si mai mult, iar el dori sa spuna ceva, dar nu l-am lasat. I-am acoperit din nou gura cu a mea si l-am impins in asernuturile moi ce il incgitira aprooape imediat...
***
-De cand faci tu pe dadaca? Vocea dulcea a Mariannei se auzi in incaperea mare in care ma invitase, lovindu-se cu salbaticie de peretii tapitati cu o catifea rosie, stralucitoare. Mi-am intors privirea dura spre ea, dar femeia nu se lasa impresionata si imi zambii asa cum facea inca din prima zi in care o cunoscusem. Isi scose pachetul de tigari fine frantuzesti din buzunarul pantalonilor si isi aprinse o tigare, dupa care se aseza pe un scaun inalt din partea opusa a incaperii si-si incrucisa picioarele asteptandu-mi raspunsul.
-De cand sunt platit sa o fac. Am oftat si m-am dus spre patul de doua persoane ce trona in mujlocul incaperii si m-am aruncat in el, bucurandu-ma de moliciunea si finetea astenrnuturilor. Am nevoie de acte false pentru pusti. Poti sa ma ajuti?
-Ce fel de acte?
-Tot pachetul: certificat de nastere, buletin, pasaport, numar de asigurari sociale, asigurari medicale, legitimatii...tot, Marianne. O indentitate noua completa. Mi-am inchis ochii obosit si i-am asteptat replica, care nu intrarzie sa apara:
-Cine e pustiul, Marcus? Foarte rar imi ceri un set complet de acte. Trebuie sa fie cineva important daca te strofoci atat sau, continua dupa o scurta ezitare, sa plateasca foarte bine.
-E fiul lui Hope si nu, pustiul nu e important decat daca il privesti ca momeala, dar am zis ca voi avea grija de el. Asa ca...
-Asa ca vei merge pana-n panzele albe ca sa-l protejezi. Sti, Marcus? toata treaba asta cu onoarea o sa-ti aduca necazuri intr-una din zilele astea. Un mercenar nu ar trebui sa aiba asa ceva.
Cunosteam deja subiectul asta. Nu era prima oara cand Marianne imi judeca modul de a gandi, dar avand in vedere ca era ea, nu ma deranja deloc. Probabil era sigura persoana in care puteam sa am incredere in lumea in care am ales sa traiesc si simgura persoana care ma cunostea destul de bine ca sa poata vorbi in felul acesta cu mine. Vazand ca nu ii raspund isi stinse tigara si se apropie de mine cu pasi studiati de felina, apoi se aseza deasupra mea fara pic de inhibitie.
-Ce faci, Marianne?
-Mi-a fost dor de tine, Marcus...Femeia incepu sa-mi defaca nasturii de la camasa unul cate unul, pana ce imi dezgolii pieptul de tot, apoi se apleca si-mi depuse un sarut umed la baza gatului. Poate vrei actele, dar mai vrei si altceva, nu-i asa? Vocea ei capata o tenta perversa ce ma incita. I-am zambit, prinzandu-i capul si aducandu-l in jos pana ce buzele ei se atinsera de ale mele, dand nastere unui sarut deloc bland.
-Poate, i-am soptit, incepand sa trag de bluza ce o avea pe ea, fara sa tin cont ca matrialul subtire s-ar putea deteriora. Marianne avea prostul obicei de a ma face sa exagerez, sa-mi pierd de tot controlul. Am tras de doua ori de partea din fata a bluzei, pana ce nasturii micuti si arintii se rupsera de tot, scotandu-i la iveala pieptul mare, frumos, care ma chema. I-am prins unul dintre sfarcuri intre dinti si am tras usor de el, pana ce i-am auzit suspinul plin de satisfactie. Instinctiv, mi-am lasat cealalta mana sa se strecoare la ea intre picioare si sa-i desfaca slitul pantalonilor, pe care i-am dat jos printr-o miscare brusca.
-Marcus! Isi infipse umghile in umarul meu deindata ce i-am gasit locul umed de care am inceput sa profit fara urma de rusine. Imi placea de ea...fel sincer in care raspundea fiecarei atingeri deale mele, mai blande sau mai dure. Ea le accepta pe toate fara sa se planga...le accepta si-mi oferea si mie satisfactia pe care mi-o doream. Am prins-o de brate si am tras-o spre piepetul meu, dupa care m-am sucit in asa fel incat am ajuns eu deasupra ei. Parul rosul ca focul se rasfira pe asternuturile albe, frumso mirositoare ca o mantie sangerie. Femeia isi tinea ochii strans inchisi, in timp ce mainile ei strangeau cerceaful, chinuindu-l. Mi-am coborat gura spre pieptul ei, in timp ce am patrus-o cu un deget in acel loc deosebit de umed care ma astepta. Tot trupul i se incorda in asteptare, dar am continuat sa o tachinez, caci imi placea sa o vad asa...lipsita de aparare, prinsa in mrejele propriei pasiuni pe care nu stia sa si-o controleze. In cateva minute tot trupul ii tremura si se zvarcolea printre cearceafuri, cerandu-si implinirea. I-am zambit si mi-am dat la randul meu pantalonii si boxeri jos, apoi m-am pozitionat la ea intre picioare.
-Uita-te la mine, Marianne. Vreau sa-ti vad chipul cand vei capitula. Femeia ma asculta si-si deschise ochii tulburi de pasiune.
Multumit, i-am ridicat bazinul si am patruns-o printr-o miscare brusca, care o facu sa-mi urle numele si sa se aghete de umerii mei. Cu o mana i-am tinut spatele aducand-o mult spre pieptul meu, pana ce imi atinse umarul cu capul, in timp ce cu cealalta m-am sprijinit de pat, apoi am inceput din nou sa ma misc...repede si mai repede, simtind cu ea se strange in jurul meu de fiecare data, auzindu-i cuvintele de lauda la ureche pana cand nu mai fu in stare sa faca nimic altceva decat sa se tine strans lipita de mine. Pana si trupul meu incepea sa se simta extenuat pe masura ce ma avantam din ce in ce mai adanc in ea. Respiratia imi deveni greoaie, iar inima imi batea cu putere in piept in timp ce in partea de jos simteam o incordare destul de cunoscuta care ma facu sa ghicesc ca se apropie finalul. Mi-am dus mainile pe posteriorul ei si am ridicat-o pe masura de o patrundeam, pana ce femeia ceda si-mi urla numele, strangandu-se atat de tare in jurul meu, incat ma facu si pe mine sa ma eliberez.
Ne-am prabusit amndoi printre cearceafuri, inca imbratisati, respirand greu si tot transpirati, dar al naibii de satisfacuti.
-Esti o afaecere bune, Marcus, sopti la un moment dat femeia si se ridica. Niciodata nu m-ai dezamagit pana acum. Imi depuse un sarut pe buze si-mi zambi.
-Nici tu, Marianne...nici tu...
-Si unde ai de gand sa-l duci pe pusti dupa ce il scoti din tara? Femeia era acum complet imbracata si asezata la scaunul din fata biroului. Privirea ei serioasa era complet concentrata pe ceea ce facea. Nu mai parea deloc femeia din urma cu jumatate de ora care se aflase in bratele mele, dar asta era unul dintre motivele pentru care o respectam atat de mult. Era o profesionista. La fel ca si mine, dealtfel.
-Nu stiu inca, dar ma descurc eu. Trebuie sa-l fac sa dispara pentru o vreme, pana cand tatal lui isi va incheia afacerile actuale si-l va putea lua.
-Asta ar putea sa dureze mai mult decat crezi. Hope e destept, dar nu e un geniu. In plus, afacerea asta noua a lui e destul de riscanta. Daca face un pas gresit...Jason va ramane singur...cu tine, adauga cand vazu ca nu zic nimic, dar cand isi dadu seama ca nici de acesta data nu comentez, lasa ecranul computerului in pace si ma strapunse cu privirea.
Il placi, concluziona ea intr-un final.
-Te inseli. E un pusti enervant, rasfatat, care nu e in stare sa asculte de nimeni. Nu, nu il plac deloc. E o pramatie...
-Si iti aduce aminte de tine, continua femeia fraza si incepu sa rada. Si tu erai la fel cand aveai varsta lui...iti amintesti, Marcus?
-A trecut prea mult timp de atunci...am raspuns incercand sa evit adevarul din spatele cuvintelor ei. Ca de obicei, Marianne avea dreptate: Jason imi amintea de mine. Am oftat enervat de faptul ca eram constient de acest lucru si am batut-o pe femeie pe spate intr-un gesc camaradesc.
Mai bine treci la treaba. Am nevoie de actele alea. Femeia chicoti si-si reintoarse atentia spre ecranul computerului, ascultandu-mi ruga.
Am ramas o vreme acolo, privindu-i spatele, dar pana la urma m-am hotarat sa ma duc sa avd ce face Jason si cum se descurca cu domnisoara ce i-a fost data...insa mare mi-a fost uimirea cand imediat ce am iesit din incapere am dat nas in nas de domnisoara draguta ce se presupunea ca e ocupata acum.
-Si Jason? intreb ridicandu-mi sprancenele sceptic. Fata imi zambi si ridica din umeri.
-E simpatic, dar nu a vrut prea multe, asa ca am terminat repede. Se intoarse si intra intr-o alta incapere unde presupuneam ca o asteapta un alt domn.
Am oftat enervat si m-am indreptat spre camera unde era Jason. Am intrat inauntru fara sa bat la usa si am privit prin semi obscuritate trupul pe jumatate debracat al tanarului intins pe patul urias din mijlocul incaperii.
-Esti cam prost, pustiule, i-am zis, observand cum imediat tresare, se ridica in capul oaselor si-si trage cearceaful pana sub barbaie. Chiar si in putina lumina ce intra pe un geam minuscul am putut sa-i observ ochii mariti de surpirza si de groaza.
-Ce naiba cauti aici? De ce nu ai batut la usa? Vocea sa chiar daca se vroia dura, tremura. I-am zambit si m-am apropiat de marginile patului, dupa care m-am asezat langa el.
-Ti-am dat sansa sa scapi de virginitate...nu-mi vine sa cred ca ai fost atat de idiot incat sa nu rpofiti de ea.
-Ce naiba sti tu?
-Stiu ca nu ai facut nimic, i-am raspuns ranjind. Nu ti-a placut fata?
Fata baiatului se inrosi, iar el isi feri privirea de a mea cand mormai ca fata fusese ok.
Si atunci? l-am intreabat eu. Sau...poate nu-ti plac fetele, am afirmat dupa un moment de gandire si i-am prins chipul in mana mea, obligandu-l sa ma priveasca. Iti plac barbatii, Jason? Tonul meu deveni jos, controlat si deosebit de periculos. Mi-am apropiat fata de a lui si pana sa-si dea seama ce am de gand sa fac i-am prins buzele intr-un sarut bland ce-l facu sa suspine si sa tresara. Aproape imediat isi intredeschise buzele, lasandu-ma sa-l patrund si sa-i gust inca o data acea dulceata ce crea dependenta. Limba mea ii mangaie buza inferioara, apoi dintii, dupa care incepu sa cerceteze fiecare coltisor al cavitatii sale bucale pana ce am fost complet sigur ca o stiu pe de rost.
Se pare ca da, murmur eu, imediat ce m-am indepartat ca sa-i dau ocazia de a lua o gura de aer. Ochii sai se marira si mai mult, iar el dori sa spuna ceva, dar nu l-am lasat. I-am acoperit din nou gura cu a mea si l-am impins in asernuturile moi ce il incgitira aprooape imediat...
"Omul este cel mai putin el insusi,atunci cand vorbeste in propria persoana.Da-i o masca si el va spune adevarul."Oscar Wilde
![[Imagine: chibi_5001.gif]](http://animezup.com/chibi/img/user/chibi_5001.gif)
, chibi-ul lui