Asasinul din umbra

[Beatrix LaVey]

Thanks everyone <3


- Jason -
*
Mai confuz de atat nici ca puteam fi. Tot ce reusisem sa fac era sa ma trantesc in patul meu. Miroseam a parfumul lui "sase" acum. Dar, la dracu', ce nume avea si asta! Un numar... Daca era un numar, asta insemna ca el reprezinta ceva pentru cineva si mai sunt alti cinci pe langa el sau poate chiar mai multi de-atat, numaratoarea continuand. Ciudat.
Intrebarile din mintea mea se inmultisera rapid, iar eu, confuz ca de obicei, am oftat si mi-am inchis ochii. Trebuia insa sa scap de mirosul in care eram scaldat si nu pentru ca era urat, ci pentru ca ma facea sa ma simt ciudat, sa imi aduc aminte de faptul ca ma sarutase.
A treia oara in acea seara, mana mea isi gasi linistea pe buzele sarutate de el. De ce naiba facuse asta?! Ce avea sa demonstreze el prin aceste lucruri?! Ca poate sa ma apere? Ca ma protejeaza?!
Eram speriat. Nu-mi venea sa cred ca fusesem sarutat de un barbat, mai ales de... Un necunoscut. Unul cu o cifra in loc de nume!
Brusc, acel gand ma inspaimantase. Daca si celelalte numere erau pe urmele mele? Nu intelegeam si de ce era dupa mine, incercand sa ma sperie, din cate imi dadeam seama. Ce urmarea sa obtina? Voia bani de la mine? Faptul ca deja era inspaimntat de el ma facu sa imi dau seama ca nu il pot cumpara cu bani, fiindca el nu era ca ceilalti, sau cel putin asa vazusem pana acum.
M-am dezbracat rapid, inca gandindu-ma la faptul ca fusesem sarutat de el. Si nici macar nu fusese ceva frumos! Isi batea joc de mine, ii placea sa ma sacaie, sa ma faca sa ma simt groaznic! Eram frustrat din cauza acestui lucru.
Ramas in boxeri, imi reluai locul in pat, apoi oftasem prost dispus, acoperindu-mi ochii cu antebratele, caci voiam sa dorm si, in ciuda faptului ca era intuneric bezna in camera, eu nu puteam. Sase isi cam batuse joc de mine, ceea ce ma afecta mult. Ultimele cuvinte chiar ma facusera sa imi musc buza si sa dispar de langa el.
Chiar asta era impresia lui?! Credea ca, daca sunt bogat, eu nu am sentimente? Nu eram bogat eu, ci era bogat tatal meu, iar acest lucru nu insemna nimic pentru mine, eu nu eram un manipulant, cum era tatal meu, sau mai stiu eu cum. Totusi, nu credeam ca niste cuvinte pot durea asa de tare...
Spre marele meu noroc, reusisem de bine, de rau, sa alunec in lumea viselor...

- Jason, mami, trezeste-te!
Vocea dulce a mamei, combinata cu mangaierile sale, ma facusera sa imi deschid lenes ochisorii, apoi sa casc lung. Imi dadu un sarut pe frunte, facandu-ma sa zambesc gales. Nu eram suparat pe ea, spre marea mea uimire, si imi era chiar bine cum dormisem, datoria faptului ca fusesem foarte obosi si ma putusem desfasura in voie in patul meu propriu.
Mintea mea reveni la sase si la faptul ca nu avea parinti, facandu-ma sa oftez.
- Mami, tu crezi ca eu sunt egoist? am intrebat in soapta, inchizandu-mi ochii si oftand, apoi ma ridicasem. Crezi ca eu, din cauza ca suntem bogati, sunt o persoana rea?
Femeia ma privi uimita, atintindu-si pentru cateva momente privirile asupra trupului meu mai mult gol decat acoperit, fiindca boxerii se mulau clar pe dotarea mea destul de mare, ceea ce ma facu sa rosesc. Ma intorseem cu spatele la femeie, iar aceasta isi drese glasul, trecand peste momentul acela ca si cum nu s-ar fi petrecut.
- Nu, puiule, nu esti, tu esti o persoana buna!
Femeia imi saruta fruntea, dupa care eu am zambit cu tristete. Daca nu eram asa, de ce imi spusese sase acel lucru? Doar ca sa ma doara? De-aia?
Nu intelegeam de ce si-ar fi dorit sa ma doara, daca ma sarutase. Ce-i drept, fusese foarte violent, spre dezamagirea mea. Nu-mi placuse, insa nu ma ranise in niciun fel si, pe de alta parte, fusese incitant. Doamne, la ce ma gandeam, innebunisem?!
Sase era, pana la urma, un barbat si, chiar daca ma sarutase, eu nu trebuia sa ma comport de parca mi-ar fi pasat! Si nu, nu imi pasa, nu avea cum sa-mi pese, doar ca ma ingrijorase modul cum se comportase, ma facuse sa ma simt ca un rahat, ceea ce imi displacea total.
Ma bucurasem ca mama iesise rapid din camera si mi-am putut face dusul, tot timpul mintea mea stand la saruturile cu sase. Era clar, ma marcase asta, fiindca ramasesem cu gura cascata de fiecare data cand imi revenise in minte si pielea mi se zbarlise intr-un mod neplacut, realizand ca isi bate joc de mine.
"Oare crede ca sunt gay? De-asta ma tot saruta?" m-am intrebat in mintea mea, realizand faptul ca fusesem intr-un club de gay, iar el probabil credea ca o facusem itnentionat, ca stiam unde merg, in ciuda faptului ca eu nu stiam nici macar ca ala era club de homosexuali pana nu intrasem acolo si vazusem acele lucruri. Barbatii aia care se tot luau de mine ma facusera sa ma sperii, sa devin, mai precis, ingrozit, fiindca nu-mi venea sa cred, pur si simplu, toate acele lucruri. Ma speria faptul ca, de n-ar fi fost el, as fi fost batjocorit de idiotii aia care nu realizau cine sunt de fapt.
Dar, pana la urma, cine eram eu?
Eram decat Jason, fiul unui om influent de afaceri cu draci baltati. Doar atat. Eu nu aveam nimic al meu, eu nu faceam nimic, nu facusem si nu aveam sa fac, deoarece nu eram in stare. Eu, Jason, o apucasem pe o cale gresita, ajungand sa ma sarut cu un tip! Si tipul ala se presupunea ca mi-e dadaca, dupa cum se comportase.
Brusc, in momentul in care imi trecusem mana prin parul ud din cauza apei, realizasem faptul ca aseara aproape murisem si ca, daca nu ar fi fost el, acum parintii mei m-ar fi ridicat de la morga. Acest lucru ma facu sa ma cutremur. Ii datoram viata mea si nici macar nu stiam cum il cheama! Ce porcarie!
Am iesit ud tot din cabina de dus si, dupa ce mi-am sters trupul acoperit de atatea picaturi de apa, mi-am indreptat pasii catre sifonierul meu, luandu-mi o pereche de pantaloni negri, cu turul lasat, fiindca imi placea aceasta moda, un tricou mai largut pe mine si niste adidasi gen bocanc in picioare. Mi-am luat rapid cartile si, dupa ce mi-am uscat parul, am iesit din camera, mirosind tot a parfum foarte placut. Eram ciufulit, insa imi placea acest lucru si nu ma deranja in niciun fel, fiindca oricum aratam bine.
- Pa, mama! am spus sarutand-o pe femeia care era in bucatarie, fumand o tigara subtire, mentolata. Am cascat ochii, fiindca n-o mai vazusem fumand de foarte mult timp, aproape de cand eram mic, si stiam c-o face numai in momentul cand e foarte suparata. Oare se intamplase ceva rau?
- Pa-pa, Jason! Ai grija de tine, iubitule!
Imi facu cu mana, apoi ofta. Era clar, totul era legat de mine. Oare aflase ca iesisem in seara precedenta? Oare sase ii spusese tot ce facusem?
In momentul in care ajunsesem in fata casei, mi-am aruncat fugitiv in jur privirile, incercand sa vad daca sase e si el pe undeva, prin jur.
"Oare doarme? Cand doarme, daca trebuie sa stea dupa mine?" m-am intrebat confuz, insa realizasem ca nu imi pasa. De ce trebuia sa imi pese mie de el, cand el isi batuse joc de ceea ce era meu? Duca-se dracului, ca pentru el eram tipul egoist, plin de bani! Ce oameni nenorociti!
Oftasem, apoi pornisem catre scoala, foarte nervos. Tunam si fulgeram si, spre marele meu noroc, de aceasta data, stateau toti departe de mine, nu mai avea nimeni chef sa se ia la harta. Nu am facut insa decat sa ma uit urat la potentialii "atacatori", adica acei tipi idioti care erau gata sa-ti dea una in cap. Intrasem in clasa aproape satul de orasul asta, de Bucuresti, si imi venea asa ma duc dracului, sa scap. Eram dezamagit de toate aceste lucruri pe care le vedeam, plus ca mi-era frica sa nu fi fost cineva cunoscut din liceu prin acel bar, sa spuna cuiva ca eu ma sarutasem cu un barbat si sa se produca neintelegeri.
Am intrat la ore, privind plictisit la tabla pe care erau scrise diferite fraze, probleme, informatii depsre diferite dracii din lumea asta, care nu ma interesau pe mine, binteinteles. Continua sa-mi fuga mintea la o posibilitate prin care as fi putut sa scap de tampitul asta de sase, care se tinea dupa mine ca un body guard. Imi trecuse rapid si faza cu tirul, realizand ca traiam doar pentru ca Providenta vrusese asta, nu pentru ca ma salvase el, pentru ca, daca mi-ar fi fost dat sa mor, as fi murit cu el in acelasi timp si totul s-ar fi dus pe apa Sambetei.

"Nu mai sunai!" mi-am spus in minte cand am auzit clopotelul ce anunta plecarea acasa. In sfarsit, eram tare fericit ca am timp sa ma relaxez, sa scap de toata tensiunea. Voiam o baie calda si un somn bun, sa nu ma gandesc la nimic, doar sa stau linistit. Acest lucru nu parea insa sa se intample, deoarece eu nu ma simteam in stare sa ma misc fara probleme pana acasa, fiindca, in momentul in care facusem stanga pe o straduta laturalnica, cineva isi puse mana la gura mea, tragandu-ma dupa niste lazi, unde nu se vede a.
In acel moment, fusesem pus in fata a doua namile de oameni care nu pareau a avea chef de discutii, deoarece aveau pistoalele indreptate catre mine. Instinctiv, mainile mele au fost ridicate in sus.
- Ce pusti ascultator! Faci bani frumosi, mititelule! spuse unul dintre ei, facandu-ma sa ma infiorez.
Exact in momentul in care trase de siguranta, sase aparu si ii impusca pe amandoi barbatii in acelasi timp cu doua pistoale ce nu facusera niciun pic de zgomot. Brusc, stomacul mi se stransese in mine, fiindca mi-era frica. INima incepuse sa-mi bata mai tare cand barbatul se intorsese spre mine, cu ochii aceia malefici, insetati de sange. Incepusem sa tremur, dar el, in loc sa ma impuste, baga ambele pistoale la brau si ma prinse de incheietura, tragandu-ma catre o masina neagra, parcata in partea opusa din care venisem eu, si anume cea de unde aparuse barbatul acesta. L-am privit confuz, speriat.
- Urca! imi porunci si am facut ceea ce mi se ceruse, speriat din cale-afara.
Ucisese in fata mea, ceea ce ma facea sa tremur, spre marea mea uimire. Cine era acest barbat? Pe mine ma protejase?
Eram confuz si speriat... Iar masina porni, nepasandu-i de ceea ce simteam si doream eu. Voiam acasa, dar eram cu sase in masina, spre o directie necunscuta mie...