Atingerea mortii...

[Miss M]

-La dracu! Layla, cat mai trebuie sa te tin?
-Kyle, taci si tine-ma bine, vreau sa vad daca s-au linistit lucrurile.
-Greu de crezut!
Layla se prinse cu ambele maini de gratiile geamului ingust, incercand sa observe vreo miscare.
-Kyle, tot nu imi dau seama ce se intampla.
-De inteles, nici eu nu inteleg. Si vo-i( fara cratima) intelege si mai putin daca raman in beciul asta afurisit fara sa fac nimic.
-Mai taci!
Kyle ii dadu drumul Laylei.
-Au, esti tampit ? De ce m-ai lasat jos?
-Uite ce e surioara, te tin in spate de o jumatate de ora, rochia ta are vreo cinci kilograme asa ca am dreptul sa ma plang de dureri de spate.
-Si ce facem? Stam aici pana ne gasesc si ne omoara ?
-In primul rand nici nu stim cine face asta si in al doilea rand trebuie cu orice pret sa iesim din vagauna asta si sa ajungem la palat. In momente de criza, ca asta, toti boierii se adapostesc la palat sau pe marile lor mosii, pentru ca daca ar ramane in sat ar fi mai vulnerabili. Asta vom face si noi, surioara.
Layla s-a ridicat de jos, scuturandu-si rochia. Nu credea ca vor reusi sa ajunga la palat, dar nici nu vroia sa-l descurajeze pe Kyle. Cu pasi marunti s-a apropiat de fratele ei si l-a luat de mana.
-Ai dreptate, e singura noastra sansa. Poate daca mama si tata nu ar fi plecat din sat, acum am fi fost in siguranta. Kyle, nu stiu daca o sa te ajut sau o sa te incurc mai mult, cert este ca te-ai procopsit cu mine pe cap. Pai ori s-a pricopsit cu ea ori o are pe cap
Kyle i-a zambit surorii sale, dupa care a descuiat usa beciului, facandu-i semn acesteia sa-l urmeze.
S-au furisat afara cu mare grija, intrand apoi in casa pentru a-si lua cele necesare calatoriei. Layla a urcat in odaia ei, schimbandu-si rochia cu una mai usoara si mai putin colorata. Avea parul lung, buclat, de culoarea focului, pe care l-a prins intr-un coc strans. Nu a uitat sa-si ia nici cutitul de argint pe care l-a primit de la tatal ei, ascunzandu-l in braul rochiei. A coborat apoi in odaia lui Kyle, care era imbracat doar intr-o camasa alba, la care a adaugat niste pantaloci(pantaloni) negri, bocanci de aceeasi culoare si o sabie pe care si-a prins-o bine in (la) talie.
Au luat cate ceva de mancare, pornind apoi spre grajdurile unui boier din apropiere.
De indata ce au ajuns, au observat ca din herghelia imensa de cai( hergheliile sunt de cai, ai facut un pleonasm) pe care boierul o avea, numai trei mai erau in viata. Majoritatea erau sfasiati prin tot grajdul. Layla, ingrozita, a luat doi dintre cai si le-a dat drumul, pe cand Kyle il pregatea pe al treilea de plecare. Au incalecat amandoi, dupa care calul a inceput sa alerge spre palat. Dupa cativa [strike]merti[/strike]metri, Layla si-a intors capul spre caii pe care i-a lasat in urma si a observat ca in fata unuia dintre ei statea o persoana, un barbat. In clipa urmatoare acel barbat s-a repezit asupra calului sfasiindu-i gatul si muscand cu putere din carnea acestuia. Speriata, Layla l-a cuprins pe Kyle de talie strangand cu putere.
-K..Kyle ! Persoana aceea…priveste !
Kyle si-a intors capul prinvind spre locul indicat de sora lui. De cum a vazut acel barbat care musca din carnea sarmanului animal, a lovit usor cu calcaiul burta calului, facandu-l sa alerge mai repede.
Layla isi lipi obrazul de spatele fratelui ei si incepu sa planga.
-Linisteste-te, nu ne-a vazut ! a spus Kyle cu jumatate de gura.
Tanara domnita isi intoarse din nou privirea spre acel loc, insa tot ce a vazut au fost ramasitele acelui cal. A inceput sa priveasca nelinistita in toate directiile incarcand sa gaseasca acea creatura, deoarece nu putea fi numita om. In mai putin de o secunda, bestia i-a aparut in fata facand-o sa scoata un tipat care ar fii putut trezii si mortii.
-Kyle !!... Mai bine ar fi fost "-Kyle...!"
Acesta se apleca putin in fata indemnand calul sa alerge cat poate de repede.
-Layla, vom trece raul si vom intra in padure. Cu putin noroc ne va pierde urma. Tine-te bine !
Calul ajunse in apropierea raului insa cu cat inainta, apa devenea tot mai adanca. Layla il tinea strans in brate pe fratele ei fiindu-i enorm de greu sa ramana pe cal, deoarece rochia devenise foarte grea din cauza apei. Demonul care-i urmarea s-a oprit pe marginea raului, privindu-i. S-a indreptat spre o stanca de unde a ridicat o piatra imensa, aruncand-o in rau, destul de aproape de bietul animal care se speriase ingrozitor. Calul se ridica in doua picioare, iar acest lucru o facu pe Layla sa cada in nemilosul rau, care a pus stapanire pe ea intr-o clipa. Kyle se arunca dupa ea, incerand sa faca fata curentilor foarte puternici care i-au rapit sora. Din cand in cand reusea sa iasa la suprafata, strigandu-si cu toata puterea sora. Ai repetat sora, cauta un sinonim
Curentii l-au purtat in toate partile, lovindul de stanci si crengi, provocandu-i mici rani pe tot corpul. Cu ultimele puteri a reusit sa se agate de o radacina de salcie, tragandu-se la mal. S-a asezat pe spate privind carul care se intuneca, si care era plin de stele. Vroia sa-si caute sora, era ingrijorat de moarte, dar stia ca puterile nu ii permiteau acest lucru.
-Layla !!
Firicele de lacrimi( Nu cred ca e bine. Siroaie de lacrimi mai zic, dar de firicele chiar n-am auzit in acest context) au inceput sa-i domine chipul. A inchis ochii, deoarece nu isi mai putea misca corpul.

Am asteptat continuarea asta mult timp, acum ma uit la capitol si am cateva observatii de facut.
- folosesti prea mult dialog, uneori e sec si poate fi inlocuit cu vorbire indirecta
- ai repetat de multe ori "Layla" si "Kyle", e deranjant cand citesti
- ai cam putina descriere a sentimentelor, e adevarat ca e mai greu de realizat la persoana a III-a, dar oricum, incearca sa descrii mai bine ce simte fiecare personaj, de exemplu frica Laylei cand a vazut creatura aia

Ideea e destul de interesanta, mai ales monstrul ala puternic care mananca tot ce ii iese in cale. Din cate vad capitolul I este undeva dupa acesta, probabil pe la mijlocul actiunii. Ca tot veni vorba de incadrarea temporala, totul se petrece intr-un secol trecut din cate am inteles, toate scenele cu rochii lungi, odai si alte arhaisme.
Per total capitolul a fost interesant, putin tragic la final. Astept sa vad ce se va petrece in continuare, mai ales ca stiu ca poti scrie mai bine de-atat(aici ma refer la + descriere si - dialog).
Bafta multa!