Lacatul unui inger razbunator

[RinMi♫♪]

Capitolul IV

Cand ajunsesem in fata uriasei cladiri vechi in care locueam, cu pereti mov, ferestre inalte de doi metri si gardul de otel din fata acesteea care era sufocat de trandafiri rosii ca sangele ai mamei, vad cun in fata vilei de vizavi parcheaza o masina scumpa din care iese Leon si imi zice:
-Salut vecino!
Eu ii fac cu mana im timp ce afisez pe fata un zambet fals.
-Salut!
Cand intru in casa mama imi spune ca a invitat familia Mizuky la masa. Aceasta zi e din ce in ce mai rea.
Ajunsesem in camera unde am inceput sa caut prin dulap vestimentatia care s-ar potrivi pentru evenimentul de diseara. Dar sunt atrasa de un sunet ciudat. Ma apropii de fereastra pentru a putea auzi mai bine. Atunci il vad pe Leon care canta la chitara. Acel cantec minunat ma absoarbise cu totul. Dintro data se oprise si isi scuase din buzunar un lantisor care avea ca medialon o cheie atunci mi-am adus aminte ca si mie mi-a dat tata inainte de a pleca in strainatate prima data un lantisor care avea medialon un lacat foarte mic. Dar intr-un momen de neatentie pe care il avusem, el isi intoarse privirea spre mine. Atunci am tras brusc perdelele. Era atat de ciudat ... parca stia dinainte ca eu eram acolo.
Cuprinsa de ganduri nu mi-am dat seama cat de repede trecuse timpul.
-Niky esti gata? a venit familia Mizuky! Spuse mama dar eu eram imbracata tot cu hainele pe care le avusem la scoala. Atunci i-au din dulap o rochita albastra cu bretele si o funda, mica, galbena in piept .In picioare imi pun o pereche de sandale albe cu toc mic, cam de un centimetru, imi piepten putin parul si sunt gata. Asta zic si eu "imracare la comanda" nu ca la ora de sport unde Gina sta si jumatate de ora sa isipuna pe ea echipamentul.
Cand cobor scarile toti se uita la mine de parca ar fi intrat o vedeta pe scena. Eram intimidata.
Ma asez linistita la masa.
-Tu trebuie sa fii Nicky, eu sunt doamna Aniela Mizuky, mama lui Leon. Sunte-ti colegi de clasa, nu?
-D-Da. Nici nu puteam pronunta un cuvant cum trebuie.
Doamna Mizuky era o femeie inalta, blonda cu parul scurt si usor ondulat care era de asemenea si foarte frumoasa.
Privesc pe toata lumea de la aceea masa dar un lucru mi s-a parut ciudat.
-De ce nu a venit si tatal tau? Ii soptesc eu lui Leon.
-A fost ocupat cu afacerile, al tau unde este?
-E plecat in strainatate.
-Si nu iti este frica ca ar putea patii ceva?
Eu nu i-am raspuns la intrebare ,deoarece mi s-a parut ciudata, ce ar putea pati tatal meu? are ani si ani de experienta in trafic, nu am de ce sa imi fac griji.
Fratele meu, can s-a intins dupa salata de cartofi rasturnase candelabrul cu lumanari care erau aprinse. Parul meu luase foc. Atunci m-am speriat si ma ridicasem de la masa.
Dintr-o data ajunsesem intr-un loc ciudat. Parea a fi o incapere dintr-un castel, dar ce cautam eu acolo. La un moment dat pe pereti aparusera pete de sange. Era sange si in palmele mele, totul se intunecase dar vad o lumina ce stralucea departe. Incep sa alerg spre ea. Atunci ma trezesc total confuza:
-Unde sunt? Zic eu speriata stand pe un pat intr-o incapere simpla.
-Esti in spital, se pare ca ai suferit un atac de panica. Spuse mama, dar eu nu credeam ca a fost doar atat. Cum sa sufar un atac de panica doar din cauza ca imi luase parul foc? si acel vis... Totul era in ceata.
-Se pare ca cineva trebuie sa mearga la cuafor. Haide! Doctorul mi-a spus ca nu e nimic grav si ca putem pleca dupa ce te trezesti. Spuse mama incercand sa ma inveseleasca crezand ca sunt trista.
Erau prea multe intrebari de pus si toate fara nici un raspuns. Faptul ca lesinasem asa, acel vis ciudat, Leon care stia cum ma numesc fara sa-i spuna nimeni si ca mi-a pus aceea intrebare. Toate astea au o legatura, dar care.
Un lucru stiam sigur, aceasta este ceea mai ciudata zi din viata mea.

Noua Niky: http://img39.imageshack.us/img39/1469/tu...qz83i8.jpg
http://img222.imageshack.us/img222/3958/...lushbr.png

Astept comentarii, si imi cer scuze ca este asa scurt. Dar m-am saturat de atata "Eroare>.<" .