Sânge.

[Icsdeee.]

Capitolul 3

-Nu, Dean, ce i-ai făcut copilului meu?! Nu! urlă, şi apoi aleargă disperată catre fată. Se trânteşte în genunchi, luând-o în braţe. Dacă măcar ar fi putut să-i ia puţin din durere, dacă nu pe toată…

*

Cristalul distribuia raze de lumină prin cameră, făcând centrul acesteia să pară un candelabru uriaş, cu mii de lumânări. Mama fetei încă o ţinea strâns la piept, şi îşi vărsa lacrimile printre urletele ce răsunau în camera acum slab luminată. Lumina se stinse. Acum rămâsese doar liniştea…

Ai se ridică şovăitor de pe podeaua rece. Doamna DeVales încercă să o ajute, dar fiica sa ii dădu rapid peste mână. Dean se uită satisfăcut fata care ţinea capul în jos, chinuindu-se să stea în picioare.
-Ai, e timpul! Spuse el, apropiindu-se. Shidori se uită la soţul său, ameninţător, în timp ce îşi ştergea lacrimile cu încheietura mâinii drepte.

-Nu! Monstrule! Vampir nebun ce esti! Iesi de aici, nu te atinge de fata mea! Arăta cu degetul spre Dean, urlând. În tot acest timp Ai stătea nemişcată, de parcă împietrise. Asculta cuvintele jignitoare aruncate ca un simplu obiect, dar deja era destul pentru ea. Ridică capul, stând câteva secunde cu ochii închişi, apoi deschizându-i mari. Nuanţa ochiilor ei nu mai era aceeaşi. Acum pupila avea culoarea unei flori de mac, puţin ştearsă. Dar nici privirea nu mai era la fel. Nu mai emana inocenţă, nici pe departe. Acum arăta mult mai matură, iar ochii păreau experimentaţi, EXTENUATI. PĂRUL negru şi drept îi incadra faţa perfect. Acum nu mai era aceeaşi fetiţă. Acum părea… o altă creatură. Nici măcar ca un om nu mai arăta. Păşi apăsat spre tatăl ei, până ajunse aproape lipită de acesta.
-Nu! Ai, nu! Ai, tu nu eşti de-a lor! Ai! Doamna DeVales ţipă, şi apoi se trânti în genunchi, îşi lăsă capul în palme, şi dădu drumul lacrimilor ce îşi aşteptau intrarea în scenă. Adolescenta stătea lipita de tatăl ei, de parcă nu auzise porunca dată de mama sa. Îl privi pe acesta direct în ochi, dar el nu se lăsa intimidat de privirea-i hipnotizanta. Nu tocmai el, marele Dean DeVales.

-Nu. O să o fac. O să urmez familia. O să-mi îndeplinesc misiunea. Spuse Ai dintr-o suflare. Shidori facu ochii mari, respirand tot mai greu. Inca urla la Ai, dar fata era prea concentrată ca să o audă. Era concentrată asupra gandurilor ei, asupra viitorului, şi nu în ultimul rând, asupra misiunii. Pâna şi Dean era uimit, dar această uimire fu trecătoare, fiind urmată de un zâmbet în colţul gurii.

-Maine vei pleca la prima ora. Tinta sunt câţiva adolescenţi vampiri de la liceul Trips’ick.

Ai aprobă uşor din cap, după care merse către camera ei. Urcă câteva scări lungi din lemn, apoi dădu cu ochii de un hol lung. Intră în a patra cameră pe stânga, unde începu să analizeze pereţii. Peretii care îmbinau tonurile de roşu cald cu oranj şi alte nuanţe pamântii. Energia pozitivă dată de mobilă şi pereţii coloraţi era acum mult prea mult pentru ţinuta sumbră a lui Ai. Culorile îi deranjau ochii, aşa că se trânti cu faţa pe pernă, relaxându-şi întreg trupul. A scos un oftat lung.

________________________________________________________________

Done^^. Am venit cu capitolul trei. Îmi cer mii de scuze pentru că este atât de scurt -.-'. Promit ca următorul va fi mai lung xD. Cu acest fic încerc ceva nou pentru mine, şi anume naraţiunea la persoana a treia. Am încercat să nu dau multe detalii, ca aceasta " misiune", pentru că este mystery, şi este prima data când scriu de genul ăsta, şi nu cred că-mi prea iese -.-'. However, enjoy^^.