23-06-2010, 09:45 AM
Scz. dar nu am reusit sa termin atunci poveste , si am terminat-o acum.
Stateam calm pe un scaun si priveam lacrimile cerului cum se scurg usor pe geamul din fata mea, imaginea acelui baiat inca nu imi dadea pace . De ce eram gelos pe Maya pentru ca il imbratisase, doar nu ii facuse nimic rau. Acel chip vesel si acei ochi ce eximau multe secrete . Vroiam sa il sarut vroiam sa il am doar pentru mine , dar ce sa ma stept ca un om sa fie cu o creatura asa de sosnica ca noi , el imi este prada . Ce mult mi-as dori sa pot sa fiu eu dar asa ceva este nu este posibil , tot ce imi doresc este sa fiu dinou om sa nu ma tem ca o sa omor pe cineva daca e prea aprope de mine. Usa camerei mele se deschide si pe ea intra o femeie in jur de 35 de ani , supla cu parul maro asemanator scoartei de copac tocamai proaspete. Ea se apropie de mine si ma priveste cu caldura , incepe sa ma mangaie si sa ma descifreze.
-Dragul meu e timpul. Spune ea danduse mai in spate. Stiam la ce se refera si am banuit ca Damian este infometat. Am inceput sa oftez, speram din toata inima ca acel baiat sa nu fie pe strazi pentru ca alfel ar fi ajuns cine unuia dint-re noi. Cat ai clipi din camera mea am ajuns jos la parter unde ma astepau Maya , Damian si Roxana. Parinti mei stateau imbratisati in pragul usi. Ceasul batu ora 00:00 , fiecare dintre noi emana o puetere incredibila , colti lungi si ascutiti ne-au aparut , celorlanti le-au aparut aripi pentru ca fiecare prefera sa isi vaneze prada intr-un mod diferit, eu eram acel "om" din umbra care facea prada sa se teama apoi ataca. Imi e sila de mine . Cu toate astea am pornit in cautarea sangelui. Eu saream din acoperis in acoperis. Roxana zbura la o distanta remarcabila , Damian alerga cu o viteza ce intrecea si un ghepard, Maya mergea pe sub pamanat la fel ca un sarpe se putea strecura si in cele mai inghesuite locuri. Rozana incepuse sa zboare mult mai repede asta insemnad ca gasise ceva , oi op urmasem , la o intersectie era acel baiat . Parea sa nu aiba nici cea mai mica idee ca este in vizorul Rozanei. Din cauza ca Maya il cunoste nu o sa ii faca nimic .Nici eu, iar Damian ii plac sangele fetelor. Dar cu Roxana cum ramana? Se indrepta spre el ca o torpila , dandu-mi seama ca vrea sa il sfasie , ma pun in fata lui, asfel creez un scut de o culoare rosie o face pe Roxana sa ricosese in camionul se era la 30m distanta de noi. Incepuse sa se transforme pilea ei devinse asemenea cristalului , ochi rosi si parul lung si in tepi. Colti ei erau gata sa muste iar mainile se trasformau in ghare, aripile negre acum erau de 2 ori mai mari parca semand cu o carpa . Maya isi follosi puterea si ingehtase cimentul , asfel incat bucati imense de gheata sa fie in jurul meu si a baiatului. Damian se trasformase intr-un ghepard negru cu ochi rosi , si folosi un ulta-suet bcare o facu pe Roxana sa revina la forma normala si sa se prabusesca fara vlaga. Maya vine repede spre noi si ii pune mana pe piept , vrand sa vada daca ii mai bate. Eu il tineam in brate si ma uitam cu ochi mei reci la baiatul ce tocmai fusese ranit, puterea lui Roxana de a inebuni oameni e remarcabila , ea poate sa ii provoace rani in interior si il poate face sa ii urmeze orce ordin doar cu o privire demonica, folositor dar nu si cand vine vorba de el. Prima data mi-a pasat de o persoana ,mi-am facut griji pentru el dar totusi mai bine nu le spun nimic pentru ca alfel as putea sa ma desprat de el si asa nu vreau.
-Mai bine il ducem la el acasa. Spun eu asteptand ca Maya sa scapa de fata aia de om speriat , de ce oare ii pasa si lui de baiatul asta. Ce are el incat sa ii faca pe toti sa il apere, oare e atat de special incat sa imi dau viata pentru el? Si alte raspunsuri ma fac sa ma indepartez de la subiectul nostru. Maya da intr-un sfarsit din cap , dezaprband si il i-a in brate. "Dupa ca eu il salvez , tot el il ia in brate?" Spun eu dea dreptul revoltat b, uitand-uma igrijorat la acel baiat. Nici macar nu il stiam de mult timp, ca deja imi venea sa ii aduc si lumea la picioare numai ca sa il multumesc. Maya mai are puterea de a vedea in mintea lui imagini de care are nevoie , chiar daca ar avea amnezie poate sa faca asta apoi trece dincolo de imagini oarca ar fi acolo . Asa i-a gasit portofelul. Cand vroiam sa plec am vazut-o pe Mama parand trista stiam ca ea nu va accepta o iubire dintre om si un vantor al nopti.
-Nu-i corect, veniti si ajutati-ma ! Spune Damian incercand sa o trezesca pe Roxana.
-Nu imi pasa. Spun eu in timp ce ma indreptam cu Maya spre casa baiatului, mergeam pe jos , nu vroaim sa riscam ceva. Dupa cati-va metri il aud pe Damian cum zice : Oameni... intr-o zi nu o sa mai existe. Si cu acesta vorba imi venea sa ma duc acolo si sa il bat. Strazile intunecate puneau orce muritor pe fuga , noi grabeam pasul pentru ca il vazuzem pe baiat cum ii se agraveaza starea. Fata ii deveni mai alba , sangele se ivi prin crapaturile piel , unghile aveau o nuanta de mov, parul era decolorat. Imi venea sa ma duc sa o omor pe Roxana pentru a doua oara. Dar trebuia sa ne vedem de drum. Simteam cum inima imi bate , mainile imi tremura de furie. Simteam cum o sa ma lase picioarele cat de curand. Nici daca nu imi bagai o suta de spini nu as fi reactionat asfel, el avea acel ceva ce tuturor le lipseste. Mereu am crezut ca oameni nu sunt ceva periculos tot ce stiu e doar sa se planga si sa se bata, dar poate uitasem cum e sa fi om, cum e sa ai prieteni, uitasem de acum peste 50 de ani, nici nu mai stiu in ce epoca m-am nascut, au trecut atatia ani , atatea vremuri si tocamai acum sa nimerit ca un baiat sa imi atraga atentia. Dupa acel alergat intesiv, am ajuns la o casa mare , cu un gard alb. Casa avea doua etaje , si de outeau observau jaluzelele trase. Maya sari gardul cu cea mai mica usurinta. Apoi urmez eu care nu il sarisem ma trasformasem o umbra si daca exista vro umbra oriunde eu pot sa le folsesc ca un portal. Asa si fac de la locul meu ajung in dreptul lui Maya, ne duceam la usa si Maya face o gheie din gheata. O deschide usor , si urcam grabiti scrile cu cel putin 15 trepte de lemn. Ajungeam intr-o camera frumos decorata cu mobila alb cu negru , patul era ceva mai evoluat el era rotund si sub el era un fel de gresie albastra ce se potrivea. Il puneam pe baiat dupa ce Maya incerca sa se desprinda de el , finda baiatul il tinea de gulerul camasi. Il pune usor in pat si se duce jos in sufragerue. Zici ca cunostea casa mai bine de cat si propietari.Ma pun usor pe acea gresie si il mangai pe cap , era atat de firav si bland, fiindca stiam ce trebuia sa fac m-am aplecat de gatului lui si am incercat sa ii sug veninul care il avea, a inceput sa tipe si sa incerce sa ma inpinda, eu afigandumi si mai mult dinti. Acea rana era curata dar acel sange era atat de dulce pentru noi snagele era o delicatese care ne tinea in viata , ca un elixir magic ce era dad de Dumnezeu.Maya vine si incerca sa ma opresca dar eu il arunc pe geam doar cu o atingere a maini, pueterea mea era mai mare incat nici nu iti inchipuiau dar niciodata nu mi-o folosesc pe toata . Devenisem un vanator ca Roxana dar fiecare aveam alte schimbari cand devinm Vampiri. n loc de maini imi aparu niste gheare lungi si din prima aparitie puteai crede ca e otel dar nu era, acele gheare erau o parte din mine. Ochi imi devenise negri si cu pupila, in jurul gatuluiimi aparea cateva semne japoneze care se indeau pe corp , formand un descatec. Hainele mele se trasformase intr-o "uniforma" neagra, care era detul de ciudata, in jurul frunti imi aparu o cioroana cu tepi, la gat aveam un fel de pandat care avea lanturi, o putere negativa se putea vedea cu ochiul liber. Nici nu stiam ce sa fac dar pofta de sange devenea mai mare decat orcine. Oare o sa ii omor? Iar cu acets gand am trecut la atacat , in sinea mea ripostam dar demonul asta blestemat avea controlul. Lupta se desfasura in curtea din spate a baiatului. Incepuse sa picure , iar stalpi de lumina sa le slabesca becruile. Maya folosi o tehnica la care era expert, oglinzi de cheata apru in jurul lui si de acolo iesise scheleti. El ii controla cu o simpla porunzire. In jurul emu apru un cerc de foc si de la el acel fic se inalta spre cer, cu cat se inalta cu atat aream gata sa atac, Lupta dure mult dar cu o lovitura de picior il arunc pe maya prin peretele camerei baiatului. EL ca sa isi atenueze caderea ii aparu aripi , incat sa nu fie atat de dureros , dar tot nu avea cum sa reusesca. Intru prin spartura din camera, si sunt gata sa atat , mana mea drepta devenise lunga si ascutita , ca o sabie doar ca avea alta forma. Ma apropiam de el si cand vreau sa il omor (care nu se stia daca e posibil).
-Cum crezi ca el va vrea sa se mai uite la tine daca tu versi sange in propia lui casa? Spun el cu o urma de tristete in voce , sangele era imprastiat deja in casa iar in curtea din spate zici ca venise taifunul. La acea vroma am putut deveni constient , m-am uitat la acel baiat ce statea in pat. Era atat de speriat chiar daca dormea. Maya avea dreptate, ce monstru am ajuns? Pentru binele celor din jur mai bine trebuia sa ma refugiez in minti, dar de ce iti e frica nu poti scapa. Incep sa imi rpivesc mainile stand in genunchi , si incep sa imi revin la normal. Maya incearca sa se ridice chiar daca avea un cutit in picior (din lupta). El se apropie de mine si imi sopteste ceva , dupa care schiopateste pana la geam si de acolo isi i-a zborul ca o pasare ce tocamai a scapat din colivie. Am vrut sa plec si eu dar nu am putut m-a asezasem usor langa acel baiat si il luasem in barte , il pupasem scrut pe frunte si plecasem si eu. Vorbele lui Maya imi reveni in minte. "Nu iti face griji , poti sa stai alaturi de el . Nu voi spune nimic, vad ca el de poate face sa revi la normal. Si nu uita sa reparm casa ca nu vrei sa faca ifart cand se va trezi de diminetza, nu?" Sfarsitul chiar ma pusese pe ras, mereu trebuie sa ne ridice moralul chiar si in cele mai rele ipostaze.Dar asta era el si asta eram eu. Pentru prima data in viata ma bucur ca sunt Vampir , asfel il voi putea proteja pe acel baiat. "Firar am uitat sa il intreb cum il cheama..." Imi spun eu minte dandu-mi cu palma peste frunte. Cu ajutorul lui Damian am reusit sa aducem casa la normal, iar baiatul a considerat ca totul fusese un vis, spre suprinderea mea.
Stateam calm pe un scaun si priveam lacrimile cerului cum se scurg usor pe geamul din fata mea, imaginea acelui baiat inca nu imi dadea pace . De ce eram gelos pe Maya pentru ca il imbratisase, doar nu ii facuse nimic rau. Acel chip vesel si acei ochi ce eximau multe secrete . Vroiam sa il sarut vroiam sa il am doar pentru mine , dar ce sa ma stept ca un om sa fie cu o creatura asa de sosnica ca noi , el imi este prada . Ce mult mi-as dori sa pot sa fiu eu dar asa ceva este nu este posibil , tot ce imi doresc este sa fiu dinou om sa nu ma tem ca o sa omor pe cineva daca e prea aprope de mine. Usa camerei mele se deschide si pe ea intra o femeie in jur de 35 de ani , supla cu parul maro asemanator scoartei de copac tocamai proaspete. Ea se apropie de mine si ma priveste cu caldura , incepe sa ma mangaie si sa ma descifreze.
-Dragul meu e timpul. Spune ea danduse mai in spate. Stiam la ce se refera si am banuit ca Damian este infometat. Am inceput sa oftez, speram din toata inima ca acel baiat sa nu fie pe strazi pentru ca alfel ar fi ajuns cine unuia dint-re noi. Cat ai clipi din camera mea am ajuns jos la parter unde ma astepau Maya , Damian si Roxana. Parinti mei stateau imbratisati in pragul usi. Ceasul batu ora 00:00 , fiecare dintre noi emana o puetere incredibila , colti lungi si ascutiti ne-au aparut , celorlanti le-au aparut aripi pentru ca fiecare prefera sa isi vaneze prada intr-un mod diferit, eu eram acel "om" din umbra care facea prada sa se teama apoi ataca. Imi e sila de mine . Cu toate astea am pornit in cautarea sangelui. Eu saream din acoperis in acoperis. Roxana zbura la o distanta remarcabila , Damian alerga cu o viteza ce intrecea si un ghepard, Maya mergea pe sub pamanat la fel ca un sarpe se putea strecura si in cele mai inghesuite locuri. Rozana incepuse sa zboare mult mai repede asta insemnad ca gasise ceva , oi op urmasem , la o intersectie era acel baiat . Parea sa nu aiba nici cea mai mica idee ca este in vizorul Rozanei. Din cauza ca Maya il cunoste nu o sa ii faca nimic .Nici eu, iar Damian ii plac sangele fetelor. Dar cu Roxana cum ramana? Se indrepta spre el ca o torpila , dandu-mi seama ca vrea sa il sfasie , ma pun in fata lui, asfel creez un scut de o culoare rosie o face pe Roxana sa ricosese in camionul se era la 30m distanta de noi. Incepuse sa se transforme pilea ei devinse asemenea cristalului , ochi rosi si parul lung si in tepi. Colti ei erau gata sa muste iar mainile se trasformau in ghare, aripile negre acum erau de 2 ori mai mari parca semand cu o carpa . Maya isi follosi puterea si ingehtase cimentul , asfel incat bucati imense de gheata sa fie in jurul meu si a baiatului. Damian se trasformase intr-un ghepard negru cu ochi rosi , si folosi un ulta-suet bcare o facu pe Roxana sa revina la forma normala si sa se prabusesca fara vlaga. Maya vine repede spre noi si ii pune mana pe piept , vrand sa vada daca ii mai bate. Eu il tineam in brate si ma uitam cu ochi mei reci la baiatul ce tocmai fusese ranit, puterea lui Roxana de a inebuni oameni e remarcabila , ea poate sa ii provoace rani in interior si il poate face sa ii urmeze orce ordin doar cu o privire demonica, folositor dar nu si cand vine vorba de el. Prima data mi-a pasat de o persoana ,mi-am facut griji pentru el dar totusi mai bine nu le spun nimic pentru ca alfel as putea sa ma desprat de el si asa nu vreau.
-Mai bine il ducem la el acasa. Spun eu asteptand ca Maya sa scapa de fata aia de om speriat , de ce oare ii pasa si lui de baiatul asta. Ce are el incat sa ii faca pe toti sa il apere, oare e atat de special incat sa imi dau viata pentru el? Si alte raspunsuri ma fac sa ma indepartez de la subiectul nostru. Maya da intr-un sfarsit din cap , dezaprband si il i-a in brate. "Dupa ca eu il salvez , tot el il ia in brate?" Spun eu dea dreptul revoltat b, uitand-uma igrijorat la acel baiat. Nici macar nu il stiam de mult timp, ca deja imi venea sa ii aduc si lumea la picioare numai ca sa il multumesc. Maya mai are puterea de a vedea in mintea lui imagini de care are nevoie , chiar daca ar avea amnezie poate sa faca asta apoi trece dincolo de imagini oarca ar fi acolo . Asa i-a gasit portofelul. Cand vroiam sa plec am vazut-o pe Mama parand trista stiam ca ea nu va accepta o iubire dintre om si un vantor al nopti.
-Nu-i corect, veniti si ajutati-ma ! Spune Damian incercand sa o trezesca pe Roxana.
-Nu imi pasa. Spun eu in timp ce ma indreptam cu Maya spre casa baiatului, mergeam pe jos , nu vroaim sa riscam ceva. Dupa cati-va metri il aud pe Damian cum zice : Oameni... intr-o zi nu o sa mai existe. Si cu acesta vorba imi venea sa ma duc acolo si sa il bat. Strazile intunecate puneau orce muritor pe fuga , noi grabeam pasul pentru ca il vazuzem pe baiat cum ii se agraveaza starea. Fata ii deveni mai alba , sangele se ivi prin crapaturile piel , unghile aveau o nuanta de mov, parul era decolorat. Imi venea sa ma duc sa o omor pe Roxana pentru a doua oara. Dar trebuia sa ne vedem de drum. Simteam cum inima imi bate , mainile imi tremura de furie. Simteam cum o sa ma lase picioarele cat de curand. Nici daca nu imi bagai o suta de spini nu as fi reactionat asfel, el avea acel ceva ce tuturor le lipseste. Mereu am crezut ca oameni nu sunt ceva periculos tot ce stiu e doar sa se planga si sa se bata, dar poate uitasem cum e sa fi om, cum e sa ai prieteni, uitasem de acum peste 50 de ani, nici nu mai stiu in ce epoca m-am nascut, au trecut atatia ani , atatea vremuri si tocamai acum sa nimerit ca un baiat sa imi atraga atentia. Dupa acel alergat intesiv, am ajuns la o casa mare , cu un gard alb. Casa avea doua etaje , si de outeau observau jaluzelele trase. Maya sari gardul cu cea mai mica usurinta. Apoi urmez eu care nu il sarisem ma trasformasem o umbra si daca exista vro umbra oriunde eu pot sa le folsesc ca un portal. Asa si fac de la locul meu ajung in dreptul lui Maya, ne duceam la usa si Maya face o gheie din gheata. O deschide usor , si urcam grabiti scrile cu cel putin 15 trepte de lemn. Ajungeam intr-o camera frumos decorata cu mobila alb cu negru , patul era ceva mai evoluat el era rotund si sub el era un fel de gresie albastra ce se potrivea. Il puneam pe baiat dupa ce Maya incerca sa se desprinda de el , finda baiatul il tinea de gulerul camasi. Il pune usor in pat si se duce jos in sufragerue. Zici ca cunostea casa mai bine de cat si propietari.Ma pun usor pe acea gresie si il mangai pe cap , era atat de firav si bland, fiindca stiam ce trebuia sa fac m-am aplecat de gatului lui si am incercat sa ii sug veninul care il avea, a inceput sa tipe si sa incerce sa ma inpinda, eu afigandumi si mai mult dinti. Acea rana era curata dar acel sange era atat de dulce pentru noi snagele era o delicatese care ne tinea in viata , ca un elixir magic ce era dad de Dumnezeu.Maya vine si incerca sa ma opresca dar eu il arunc pe geam doar cu o atingere a maini, pueterea mea era mai mare incat nici nu iti inchipuiau dar niciodata nu mi-o folosesc pe toata . Devenisem un vanator ca Roxana dar fiecare aveam alte schimbari cand devinm Vampiri. n loc de maini imi aparu niste gheare lungi si din prima aparitie puteai crede ca e otel dar nu era, acele gheare erau o parte din mine. Ochi imi devenise negri si cu pupila, in jurul gatuluiimi aparea cateva semne japoneze care se indeau pe corp , formand un descatec. Hainele mele se trasformase intr-o "uniforma" neagra, care era detul de ciudata, in jurul frunti imi aparu o cioroana cu tepi, la gat aveam un fel de pandat care avea lanturi, o putere negativa se putea vedea cu ochiul liber. Nici nu stiam ce sa fac dar pofta de sange devenea mai mare decat orcine. Oare o sa ii omor? Iar cu acets gand am trecut la atacat , in sinea mea ripostam dar demonul asta blestemat avea controlul. Lupta se desfasura in curtea din spate a baiatului. Incepuse sa picure , iar stalpi de lumina sa le slabesca becruile. Maya folosi o tehnica la care era expert, oglinzi de cheata apru in jurul lui si de acolo iesise scheleti. El ii controla cu o simpla porunzire. In jurul emu apru un cerc de foc si de la el acel fic se inalta spre cer, cu cat se inalta cu atat aream gata sa atac, Lupta dure mult dar cu o lovitura de picior il arunc pe maya prin peretele camerei baiatului. EL ca sa isi atenueze caderea ii aparu aripi , incat sa nu fie atat de dureros , dar tot nu avea cum sa reusesca. Intru prin spartura din camera, si sunt gata sa atat , mana mea drepta devenise lunga si ascutita , ca o sabie doar ca avea alta forma. Ma apropiam de el si cand vreau sa il omor (care nu se stia daca e posibil).
-Cum crezi ca el va vrea sa se mai uite la tine daca tu versi sange in propia lui casa? Spun el cu o urma de tristete in voce , sangele era imprastiat deja in casa iar in curtea din spate zici ca venise taifunul. La acea vroma am putut deveni constient , m-am uitat la acel baiat ce statea in pat. Era atat de speriat chiar daca dormea. Maya avea dreptate, ce monstru am ajuns? Pentru binele celor din jur mai bine trebuia sa ma refugiez in minti, dar de ce iti e frica nu poti scapa. Incep sa imi rpivesc mainile stand in genunchi , si incep sa imi revin la normal. Maya incearca sa se ridice chiar daca avea un cutit in picior (din lupta). El se apropie de mine si imi sopteste ceva , dupa care schiopateste pana la geam si de acolo isi i-a zborul ca o pasare ce tocamai a scapat din colivie. Am vrut sa plec si eu dar nu am putut m-a asezasem usor langa acel baiat si il luasem in barte , il pupasem scrut pe frunte si plecasem si eu. Vorbele lui Maya imi reveni in minte. "Nu iti face griji , poti sa stai alaturi de el . Nu voi spune nimic, vad ca el de poate face sa revi la normal. Si nu uita sa reparm casa ca nu vrei sa faca ifart cand se va trezi de diminetza, nu?" Sfarsitul chiar ma pusese pe ras, mereu trebuie sa ne ridice moralul chiar si in cele mai rele ipostaze.Dar asta era el si asta eram eu. Pentru prima data in viata ma bucur ca sunt Vampir , asfel il voi putea proteja pe acel baiat. "Firar am uitat sa il intreb cum il cheama..." Imi spun eu minte dandu-mi cu palma peste frunte. Cu ajutorul lui Damian am reusit sa aducem casa la normal, iar baiatul a considerat ca totul fusese un vis, spre suprinderea mea.
"Forgive you? Why? It's not like I'm mad or anything. You were the one who got angry; just like you said, I was being too nosy. I've always been like that, not knowing my boundaries. I'm the type who'll water a plant til it drowns."
- Yokozawa Takafumi no Baai, vol. 2