Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Trandafirul inecat in spini[terminat]

#21
@Janye_fever: Hitomi nu e verisoara lui. Te rog sa citesti capitolele anterioare cu mai multa atentie.
La insistentele lui Psycho am postat azi si nu maine asa cum ma gandeam.
Well , acest capitol este mai varzuta dupa parerea mea, dar va promit o revansare in capitolul urmator, desi cred ca ati ghicit despre ce revansare vorbesc......
Picture:
Akira:
http://i1117.photobucket.com/albums/k590.../51959.jpg
Isamu:
http://i1117.photobucket.com/albums/k590...561928.jpg

Capitolul 8 " Raman peste noapte"

Am simtit cum cineva se juca in parul meu, foarte usor, vrand parca sa ma faca sa dorm mai mult. Mi-am desprins pleoapele privind imaginea persoanei de langa mine ce devenea din ce in ce mai clara. Roscatul isi retrase mana din parul meu privindu-ma atent de parca eram centrul universului.
Fara sa vreau imaginile a ce s-a intamplat imi inundasera mintea. El era cel care ma salvase si il aranjase pe Ken. Nu stiam ce sa spun. Priveam spre cearceaful ce-mi acoperea goliciunea 'simtindu-i' ochii lui Isamu, ce era intins langa mine pe pat, atintiti spre mine. Intr-un final am rupt tacerea.
-Mul... Multumesc.
-N-ai pentru ce.
Si-a indreptat mana dreapta catre gatul meu, atingand cu doua degete locul ce a fost muscat de Ken.
-Cine era?
Chipul ii devenise negru de suparare, iar tonul indica faptul ca ar putea ucide persoana de care intrebase.
-E o poveste lunga...
Si in plus nu aveam cheful pentru a-mi relata trecutul. Eram zdruncinat de faptul ca Hitomi ma tradase si ma simteam un nimeni. M-am ridicat in sezut ajutat fiind de roscat, simtind durerea devastatoare.
Lacrimile au inceput sa-mi izvoreasca patandu-mi chipul cu vesnica amaraciune. Plangeam deoarece totul mi se parea mai mult decat distrus. Isamu mi-a prins barbia intre doua degete si s-a apropiat pana ce buzele sale se contopira cu ale mele. Si-a strecurat limba printre buzele mele, ce erau intredeschise si imi explora in voie lacasul umed, chemandu-ma sa ma alatur, lacrimile facandu-se nevazute.
Primul impuls a fost de a-l respinge, asa ca mi-am pus mainile pe umerii sai pentru a-l indeparta, dar forta cu care incercam sa o fac scadea considerabil pana ce am renuntat. Era ciudat, dar imi placea.
Ma speria gandul ca-mi place sarutul oferit de o persoana de acelasi sex, insa de ce sa-l indepartez?
M-am alaturat sarutului, cu stangacie, eu nefiind as in asa ceva, limbile noastre incepandu-si propriul joc pervers.
Am rupt sarutul din nevoie de aer, chipul fiindu-mi mai rosu ca un bujor. Din dorinta de a ascunde acest lucru mi-am intors capul intr-o directie opusa roscatului.
-Nu vreau sa te mai vad plangand, ingeras.
-De-ar fi atat de simplu... Cand aflii ca lumea ti s-a intors cu susul in jos si dai numai de probleme, nu-ti mai vine sa zambesti.
Mi-a intors capul catre el fixandu-si ochii albastrii, ce parca sclipeau, in ai mei.
-Poate ca dai de probleme, dar vreau sa stii un lucru. In mine poti sa crezi pentru ca nu-ti voi face niciodata rau. M-as distruge sa stiu ca te-as devasta.Te iubesc, Akira si nu vreau sa te indoiesti de asta vreodata.
Inima imi tresalta intr-un mod ciudat, dureros, dar placut. El, el chiar a zis acele doua cuvinte? Nu credeam c-am sa le aud de la altcineva in afara de doamna Chiyo ce tinea la mine ca la propriul fiu si iata ca el le spusese. Isamu tinea la mine... Ca iu... ah, la naiba! Nici nu pot gandi cuvantul!
Vroiam sa-mi ascund chipul mai rosu ca un rac, dar degetele baiatului, care-mi tineau barbia, nu-mi permiteau asa ca mi-am mutat ochii spre alt obiect din camera. Se pare ca eram tot in locul unde ma facuse al lui.
-Stii, am observat ca ai obiceiul de a-ti ascunde chipul cand te rusinezi, iar daca nu poti iti muti privirea. Nu trebuie sa o faci atat timp cat esti cu mine. Ador sa te vad asa.
Propozitia lui nu a facut altceva decat sa ma jeneze si mai tare, astfel sangele ce circula in obrajii mei le-a oferit culoare sangerie. Probabil ca nu a vrut sa ma faca sa ma simt prost asa ca mi-a dat drumul barbiei.
-Ti-e foame, Shiro?
La auzul poreclei mi-a trecut prin cap ceva ce doream sa-l intreb de mult.
-De ce-mi spui Shiro?
A zambit cald, raspunzandu-mi fara intarziere:
-Dupa cum stii, Shiro inseamna alb, iar acea culoare mi-a trecut prin cap din prima clipa de cand te-am vazut. Simplitate, sinceritate, puritate, asemeni unui ingeras. De aceea ti-am atribuit acest nume. Si, asa cum am mai spus, as vrea sa-mi vad ingerasul radiind de fericire, nu plangand.
Deci nu era o porecla data la nimereala, ci avea un sens foarte interesant. Mai era un lucru ce-mi placea la aceasta porecla, sau mai degraba ce incepuse sa-mi placa - Isamu era singurul care imi spunea asa.
-Imi reiau intrebarea: Ti-e foame?
-Putin...
-Revin imediat.
Intradevar a fost rapid, caci la nici zece minute dupa plecarea sa, a revenit cu un platou mare pe care se afla o omleta, un pahar cu lapte si cateva sandwichuri.
-Ai impresia ca o sa mananc pe un an? E mult prea mult.
S-a asezat langa mine punand platoul pe genunchii mei.
-Itadakimas!*
Am inceput sa mananc simtind cum fiecare miscare imi era studiata, lucru ce facea ca obrajii mei sa ia foc.
-Ai putea sa nu ma mai privesti fix?
-Asta-i un lucru imposibil.
Clar! Ii placea sa ironizeze si sa ma faca sa ma rusinez. Chiar el recunoscuse ca-i place sa ma vada asa.
Am terminat omleta si paharul cu lapte, dar restul era deja prea mult. Isamu, intelegand, a luat platoul si l-a asezat pe birou.
S-a apropiat, asezandu-se langa mine, punandu-mi capul in poala sa, jucandu-se cu firele mele de par la fel ca mai devreme. Imi placea si ma relaxa, facandu-ma sa uit pe moment de griji.
Mi-am auzit telefonul sunand si credeam ca aiurez. Parca il pierdusem in parcare odata cu hainele, dar Isamu probabil mi le culesese de acolo.
Am observat cu coada ochiului cum roscatul luase micul aparat de pe un scaun de langa pat pe care, culmea, nu-l observasem.
Mi-a inmanat celularul continuand jocul degetelor sale in parul meu. Privind micul ecran am vazut ca cea care ma suna era doamna Chiyo asa ca am raspuns rapid, vocea ei, mult prea ridicata, rasunand in urechea mea.
-Alo! Akira? Pe unde umblii? Esti bine? Esti cu Hitomi?
Atatea intrebari puse asa rapid! Bine ca eram obijnuit ca altfel nu pricepeam nimic.
-Da, sunt bine si nu sunt cu Hitomi.
-Esti la un coleg?
Asta este o intrebare problema. Isamu nu-mi era coleg ci mergea la facultatea Yumeda , care avea aceeasi cladire cu liceul asa ca practic as fi mintit sa spun da. Totusi, decat sa-i explic ce si cum cu Isamu am preferat sa-i dau dreptate.
-Da! Exact! De ce?
-Am uitat sa-ti spun ca plec in delegatie si nu stiu cand vin. Daca vrei poti ramane la colegul tau, daca nu sa stii ca esti singur acasa.
Inainte sa apuc sa gasesc un motiv suficient de bun ca sa nu raman la Isamu, acesta a vorbit suficient de tare cat sa-l auda si persoana cu care vorbeam la telefon.
-Desigur ca ramane la mine.
-Atunci e bine. Te las, Akira. Pa!
Grozav! A inchis inainte sa mai pot spune ceva. Astia doi faceau complot impotriva mea cumva?!
-Deci am un oaspete in seara asta.
Am realizat ca dorea sa se ridice, dar imi placea jocul sau in parul meu.
-Poti sa mai stai asa putin?
-Iti place?
Imbujorandu-ma mai rau decat eram am raspuns.
-Da...
Zambind isi lua mana din parul meu si imi prinse barbia unindu-si buzele cu ale mele, eu permitandu-i limbii sale sa-si joace jocul impreuna cu a mea.
Nevoia de aer a rupt si acest sarut, eu dorind sa pot sa-mi ascund chipul deoarece eram mult prea rosu.
M-am ridicat in picioare, avand grija sa-mi pastrez cearceaful pe mine, simtind durerea din partea de jos a trupului.
-Pe unde au ajuns hainele mele?
-Majoritatea nu s-au uscat.
Mi-a inmanat boxerii mei impreuna cu un halat alb si foarte pufos.
-Multumesc.
Nu doream sa-mi dau jos cearceaful in fata lui, iar el, intelegand, a plecat (se misca in reluare!), din camera.
Am lasat materialul sa o ia usor inspre pamant, apoi mi-am luat boxerii, fiecare miscare fiind un junghi in acea zona.
Halatul pe care-l imbracasem avea parfumul roscatului, iar materialul din care era confectionat era atat de moale incat as fi fost in stare sa dorm in picioare!
Am pasit afara din incapere ajungand in sufragerie unde Isamu era pe covor studiind caietul pe care isi scrisese lectia de la meditatie. Langa el se afla un caiet si o carte alaturi de un pix, probabil pentru a-si realiza alte schite dupa care sa invete.
Nu m-a observat decat atunci cand m-am asezat langa el pe covor, simtind ca usor-usor durerea se diminueaza.
-Ai putea retine mai usor ce ti-am dat eu daca ti-ai face o schema.
-Mi-ai explicat foarte bine si ai dat destul de schematic. Nu am ce rezumat sa mai fac.
-Lenea asta te omoara!
Am pus mana pe pix si pe caiet, dand la spatele acestuia, incepand sa simplific si mai mult ceea ce ii spusesem.
-Ai retine mai usor daca ti-as explica inca o data?
-Cu siguranta.
In timp ce redactam schema, fiecare cuvant pe care il spuneam sau scriam il explicam cat de bine puteam.
Cand am terminat l-am lasat sa citeasca de cateva ori ce am scris.
-Acum chiar am priceput, iar de uitat nu am cum sa mai uit.
-Ar fi bine sa-ti scrii rezumate la lectii deoarece nu am sa pot sa-ti reexplic fiecare lucru in parte. Asta daca vrei sa termini anul asta cu meditatiile.
A zambit intr-un mod ciudat raspunzandu-mi.
-Cine a zis sa termin anul asta? Meditatiile sunt timp cu tine.
-Timp cu mine poti sa ai oricand. Cunostintele sunt importante.
M-a cuprins in brate, strangandu-ma de parca nu ar fi vrut sa plec de langa el niciodata.
-Du-te sa faci baita ca e tarziu.
Am privit ceasul de pe masa observand ca avea dreptate. Cand trecuse timpul?
-Unde e baia?
-In camera mai este o usa. Aia este.
Din nou mi se punea in fata un detaliu neobservat. Unde avusesem capul de nu vazusem usa aia? M-am ridicat de pe covor ducandu-ma in incaperea indicata.
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Itadakimas = expresie folosita in Japonia inainte sa mananci.
[Imagine: semnatura_zps4673586a.png]
"You don't give people hope...You take it away..."
My yaoi blog ^.^

#22
Mă bucur ca te-ai hotarât să postezi de azi capitolul. Arigato XD. Greşelile ţi le-am spus mai devreme şi nu ştiu sigur dacă am omis una sau mai multe. Mi-a placut mult capitolul şi a fost şi foarte draguţ. Acum, la fel cum ai afirmat şi tu, nu vei avea pace până când nu vi şi cu urmatorul capitol :)) Banuiesc, defapt ştiu sigur ce se va întampla atunci. Well... nu prea mai am ce să zic în afară ca sper să moară târfa aia tâmpită. De la început nu prea am suportat-o şi eram sigură ce se va întâmpla. Succes în continuare cu scrisul XD Fiindcă, după parerea mea te descurci fiarte bine.

Psycho XD

#23
Thx for coments. Ei bine acest capitol a intarziat din mai multe motive, dar na acum este aici. Hope you like it!
Picture:
Akira: http://i1117.photobucket.com/albums/k590.../51959.jpg
Isamu: http://i1117.photobucket.com/albums/k590...561928.jpg

Capitolul9 - …

Am intrat in incapere privind in jur. Faianta era alba avand pe margini diferite modele imprimate cu negru. Gresia arata aproape identic, singura diferenta fiind directia inspre care era orientat modelul.
In coltul drept din fata era o cabina de dus, de mari dimensiuni, langa in stanga ei, aflandu-se o etajera pe care erau diferite geluri, sapunuri si shampoane. In celalalt colt se afla toaleta, iar pe peretele stang, mai aproape de usa se afla o chiuveta deasupra careia era o oglinda rotunda uriasa. Am auzit cateva batai in usa asa ca m-am apropiat de aceasta. Deschizand-o, mi-a aparut in fata ochilor roscatul ce tinea in mana doua prosoape.
-Am uitat sa ti le dau. Scuze.
-Nu-i nimic, multumesc.
Mi-a inmanat cele doua prosoape, dupa care am inchis usa in urma lui. Am lasat halatul sa ia contact cu pamantul, urmat fiind de boxeri. Intrand in cabina de dus am pornit apa lasand-o sa ma spele de toate grijile. Mirosul de levantica al spumei ce se intinsese pe fiecare centrimetru patrat de piele ma relaxa transformandu-mi mintea in cel mai pasnic loc. Apa imi curata acea haina de clabuci, eu iesind din cabina stergandu-ma cu prosopul, simtind atingerea de catifea a acestuia, ce ma usca pana la ultima picatura de apa.
Mi-am imbracat boxerii si halatul iesind din baie. Intrand in camera l-am putut observa prin intunecime pe Isamu, imbracat intr-un halat albastru, semn ca facuse dus, stand pe pat si butonand un telefon. Observandu-ma a lasat micul aparat pe scaunul de langa si s-a ridicat in picioare apropiindu-se de mine. Mi-a zambit cald cuprinzandu-ma in brate.
-Jur ca te-as strange in brate la infinit.
M-am inrosit instantaneu, asa ca mi-am ascuns capul la pieptul roscatului. Nu puteam sa cred ce propozitii jenante era in stare sa spuna.
Mi-a prins barbia, ridicandu-mi chipul inspre al sau apropiindu-si buzele moi si carnoase de ale mele pana ce se unira. Isi strecura limba in micul meu lacas umed, cautand-o pe a mea cu atat de mare dorinta. Din nou ratiunea imi urla sa-l resping, sa ma feresc, sa plec, dar imi era imposibil caci gustul sau dulceag era o tentatie mult prea mare, aducandu-ma pana in punctul de a trece peste legile firii si de a-l accepta. M-am alaturat sarutului cu vesnica mea neindemanare si cu o usoara teama ca va descoperi cate de nepriceput sunt, dar ceva imi spunea ca pentru el nu conteaza indemanarea mea.
Limbile noastre isi jucau propriul vals consumand tot aerul pe care noi il puteam oferi. Ne schimbam pozitia capului pentru a inspira, cu greu, oxigenul necesar. Usor, usor mintea mea nu mai gandea, contactul cu lumea reala, cu tot ce ma inconjura, rupandu-se mai usor ca un fir de matase.
Inima imi galopa zgomotos de parca dorea sa se faca auzita de catre roscat spunandu-i ca tineam enorm la el. Da, eu nu gandisem, dar firele ratiunii au fost depasite de puterea sufletului, a inimii ce urla dupa singurul lucru ce o facea fericita – Isamu.
Fara sa-mi dau seama mana lui cuprinse cordonul halatului meu, desfacandu-l. Incetul cu incetul il lasa jos de pe mine, eu neobservand, fiind mult prea imbatat de sarutul ce-mi era oferit.
Isi prinse snurul capodului sau, desfacandu-l si cu aceeasi agilitate de felina il lasa sa cada la picioarele noastre alaturi de al meu.
Ma ridica cu usurinta in brate asezandu-ma pe suprafata moale si parfumata a patului.
Conexiunile cu ratiunea au fost refacute fulgerator, eu dandu-mi sama ce se intampla. Teama si panica au pus stapanire pe mine facandu-ma sa rup sarutul patimas ce a fost folosit ca viglesug, unul atat de bun pentru a ma pacali.
Tremuram usor si desii stiu ca forta mea nu ar fi fost niciodata de ajuns pentru a-l clinti pe roscat, el se lasa impins de mainile mele slabe, pe care le pusesem pe umerii sai, ce ajunsesera sa tremure incontrolabil. Statea deasupra mea, mainile-mi fiind un fel de baricada pentru a nu face ceva in plus. Privirea lui era la fel de blanda, facandu-mi inima sa ma rascoleasca pe interior. Totusi frica era mult mai mare ca orice alt sentiment pe care il simteam in acel moment.
-Nu! Nu vreau sa se mai repete lucrul acela!
Vocea imi era tremurata si stinsa de parca urma sa plang, dar nu tristetea era cea care ma facea sa tremur din toate incheieturile ci spaima, spaima fata de durere.
Mana lui dreapta ma mangaia usor pe cap, roscatul vorbindu-mi pe un ton atat de cald ca pana si un cub de gheata ar fi fost capabil sa se topeasca.
-Stiu ca ai simtit doar durere si ca ti-e teama, insa iti cer doar sa ai incredere in mine si ai sa vezi ca totul va fi bine.
Ochii azurii priveau in ai mei asteptand parca verdictul judecatorului. Devenise o stana de piatra nedorind sa mai faca ceva fara voia mea.
Prin minte imi zburau mii si mii de intrebari la care nu puteam gasi raspuns din cauza presiunii: Ce sa fac? Sa am incrdere? Sa trec peste temerile mele? A spus adevarul? Mintea imi era mult prea incurcata ca sa mai gandesc asa ca mi-am lasat mainile sa cada pe langa trupul meu ce-si accentuase tremurul. Ma bazam pe soarta, pe noroc. Nu avea rost sa incerc sa o iau logic caci nimic din ceea ce se intampla nu avea o definitie, nu se putea prevede si nici nu exista forta suprema ce reusea sa opreasca totul.
Buzele sale incepura sa-mi dezmierde gatul, facandu-ma sa scot sunete usoare datorita fiorilor ce-mi strabateau corpul pana la varful firului de par. Musca cu grija de pielea mea lasandu-mi semen ce dovedeau ca-i apartineam in intregime.
Buzele sale coborara pana la nivelul pieptului meu, prinzand de unul din sfarcurile mele, lingandu-l si strangandu-l usor intre dinti, avand grija ca atunci cand termina sa fie intarit. Aplica acelasi tratament si celuilalt sfarc, gemetele mele neputand fi ascunse.
Continua sa-mi sarute trupul mic si firav, ce tremura incontrolabil sub atingerile sale, ajungand pana la linia boxerilor mei. Prinse cu mainile de acestia indepartandu-i de pe mine cu blandete, descoperind organul meu ce-i simtise fiecare miscare.
Prinse cu buzele de capul barbatiei mele incepand sa o linga si sa o suga cu nerusinare, gemetele de placere umplandu-mi gura. Nu dura mult si in urma unui geamat lung m-am eliberat de substanta alba si lipicioasa.
Roscatul reveni asupra chipului meu, contopindu-si buzele cu ale mele, dandu-mi sa gust din propria-mi persoana.
Am simtit cum un deget al sau aluneca in locul stramt dintre fesele mele facandu-ma sa scot un sunet infundat. Nu durea, insa nici prea bine nu-mi era. Cand si-a introdus si un al doilea deget am scancit usor rupand sarutul oferit de Isamu. Durerea era suportabila, dar simplul fapt ca era durere reprezenta un calvar. A inceput sa-si miste ambele degete in interiorul meu pana ce, la un moment dat, nu stiu ce a facut caci am simtit un val de placere uluitoare ce ma facu sa gem incontrolabil. Stiam ca sunt privit si de aceea chipul meu era mai rosu ca un rubin. Profitam totusi de intuneric sperand ca el sa nu observe mare lucru din expresia fetei mele.
Continua sa-si miste degetele in acel loc facandu-ma sa scot cele mai nerusinate sunete, ca raspuns la valurile de placere cu care ma invaluia.
Si-a retras degetele disparand de deasupra mea pentru un scurt moment. L-am privit cu coada ochiului cum si-a indepartat materialul ce-i acoperea barbatia, lucru ce ma facu sa-mi mut privirea deoarece nu aveam curajul sau tupeul de a spune ceva la adresa acesteia nici in gand.
Cand reveni asupra mea incepusem sa tremur mai puternic ca oricand. Frica, mai exact groaza ma stapanea din nou fara sa pot sa fac nimic. Imi aseza picioarele pe de o parte si de alta a trunchiuui sau, eu simtind cum presiunea aceea uriasa isi face simtita prezenta asupra locului stramt. Actionand din subconstient m-am dat in spate, acest fapt impiedicandu-l pe roscat sa continuie.
-Usor, ingeras. Relaxeaza-te si ai sa vezi ca totul va fi bine.
Privirea lui era la fel de blanda facandu-ma sa ma incred in el. Am scos un scancet lung atunci cand ma patrunse incet, fiece miscare simtind-o pana in maduva oaselor. Cand se trase, apoi se impinse in mine tot ce am putut sa scot au fost scancete urmate de lacrimi care-si gasira sfarsitul drumului pe buzele dulci ale roscatului.
Dupa cateva miscari ce reprezentau chinul ucigator pentru mine, valul de placere simtit adineaori, mult mai puternic, se facu prezent urmat de durere.
Placerea absoluta se impletea acum cu durerea ca de infern cea din urma fiind o putere mult prea mica in comparatie cu prima. Eram in stare sa devin masochist caci nu-mi mai pasa de propriul corp ci doream sa simt placerea aceea la nesfarsit, un lucru atat de placut oferit de persoana pe care o iubeam dar nu-i marturisisem – Isamu.
Se adanci mai mult de doua ori, facandu-ma sa urlu de placere, durerea fiind ceva minuscul, ejaculand in interiorul meu.
Am icnit usor cand l-am simtit iesind, lasand in urma un loc ce pulsa ca un ecou al durerii. Roscatul se intinse langa mine, tragandu-ma la pieptul sau, sarutandu-ma pe fruntea umeda si acoperindu-ne corpurile invaluite de stratul fin de transpiratie cu cearceaful ce avea acelasi parfum pe care il cunosteam si adoram.
M-am lasat purtat in lumea viselor, trupul meu fiind mult prea obosit ca sa mai pot ramane treaz o secunda in plus.
[Imagine: semnatura_zps4673586a.png]
"You don't give people hope...You take it away..."
My yaoi blog ^.^

#24
Ahh, de ce trebuia sa se termine? Nu puteai sa mai prelungesti putin scena, asa pentru mine?;))
Ador felul in care se comporta Isamu cu Akira, sunt asa dulci impreuna.=p~-a placut ca ai avut un capitol pe placul meu: dimensiune, actiune fara greseli, ce mi'as putea dori mai mult?;))
Desi imi place asa, mi se pare ca totul merge prea 'roz' intre ei [parerea mea :D ].
Multa bafta in continuare si nu uita sa ma anunti cand postezi next-ul, te rog!;;)

*hugzz!*

#25
Spre surprinderea mea actiunea dintre cei doi este din ce in ce mai buna desii nu ar strica niste momente de tensiune intre cei doi. Isamu chiar il iubeste pe Akira si ii arata din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie. Hitomi s-a dovedit a fi o parasuta , iar Ken e malefic, diabolic si cred ca in sinea lui este indragostit de Akira. Ar fi interesant ceva actiune probabil o 'lupta'' intre Isamu si Ken pentru Shiro. Foloseste-ti imaginatia in continuare si lasa totul sa curga de la sine.
Ramai copilul vesel indiferent de adversari caci lumea e prea mica pentru atatia oameni mari.

#26
do dot curve bine ai venit printre cititori! Multumesc pentru comentarii girls. Va rog sa criticati cele care stiti si puteti pentru ca o critica dura ma va ajuta sa avansez!
Now:
Akira: http://i1117.photobucket.com/albums/k590.../51959.jpg
Isamu: http://i1117.photobucket.com/albums/k590...561928.jpg
Hitomi: http://i1117.photobucket.com/albums/k590...1983-1.jpg
Ken: http://i1117.photobucket.com/albums/k590...315296.jpg
Masina lui Isamu: http://allmen.md/wp-content/uploads/2011...38x300.jpg

Capitolul 10 –Spune-o! Sau va fi prea tarziu…

Cateva raze de soare m-au facut sa deschid incet ochii. Roscatul era langa mine privindu-ma atent, ceea ce m-a jenat cumplit.
-Neata, Shiro!
-N…Neata!
Am raspuns eu putin balbait. Ma simteam ciudat, mai ales dupa cele petrecute cu o noapte in urma. Intradevar il iubeam pe Isamu, dar totul mi se parea atat de straniu… Nu intelegeam cum ajunsesem tocmai eu, care nu acceptam o astfel de relatie in ruptul capului si o consideram total anormala, sa iubesc pe altcineva de acelasi sex.
Telefonul meu incepuse sa sune, ceea ce ne capta atentia. Isamu imi inmana micutul aparat. Se pare ca desi doamna Chiyo plecase in delegatie, nu uita de controlul de “mama”.
-Akira, te-ai trezit? Sa nu intarzii la scoala!
Ah! Pentru moment uitasem ca e luni! Ce se intampla cu mine? Am capul in nori total.
-Nu voi intarzia. Multumesc pentru telefon!
Roscatul privea oarecum curios inspre mine. Nu cred ca auzise discutia.
-Sa nu intarzii la scoala. Trebuie sa dau pe acasa ca sa-mi iau ce-mi trebuie.
-Te duc eu cu masina. Stai linistit ca vei ajunge la timp.
Mi-am dat usor cearceaful jos de pe mine aplecandu-ma pentru a-mi lua halatul. Durerea infernala asemeni cutitelor ce taie in carne vie isi facu simtita prezenta. Mi-am muscat usor buzele in incercarea a nu baga in seama durerea, dar incercam in zadar.
Roscatul cobora din pat, imbraca capodul sau dupa care aduna halatul imbracandu-ma cu el si ma aseza usor pe pat.
-Nu te forta. Stiu ca te doare si imi pare rau ca trebuie sa suporti durerea.
Ma uimea de a dreptul grija lui fata de mine. Chiar tine la mine si merita increderea mea. Ma temusem ca isi va bate joc, ca va profita, dar nu era asa. Ma iubea cu adevarat.
-Nu trebuie sa regreti nimic. Sunt bine.
Chiar daca eram mai rosu ca focul nu am incercat sa ascund asta, ci i-am zambit roscatului. Acesta disparu pentru moment din camera, iar cand reveni imi aduse hainele ce acum erau spalate.
-Multumesc.
Mi-am luat hainele dupa care ma facusem nevazut in baia alaturata. Stiam ca el cunostea preabine fiecare particica a corpului meu, dar nu aveam de gand sa ma jenez mai tare decat eram deja. Imi imbracasem fiecare lucru in parte dupa care mi-am aranjat putin cu mana parul ciufulit. Il rezolvam eu acasa.
Am iesit din baie, iar apoi impreuna cu roscatul ce isi imbracase un tricou albastru si o pereche de blugi ( ma miram daca purta uniforma) ne-am indreptat catre masina lui. Aceasta astepta frumos parcata in fata casei.
Isamu a avut dreptate. Nu ne-a luat mai mult de cinci minute pentru a ajunge la casa mea. Mi-am folosit cheile si l-am poftit pe roscat in sufragerie pana reusam sa ma pregatesc pentru scoala. In ciuda durerii care nu-mi dadea pace si ma chinuia am reusit sa ma imbrac cu o camasa alba, pantalonii si sacoul de la uniforma si desigur sa reusesc sa ma aranjez. Mapa era deja pregatita asa ca am coborat din camera mea gata pentru scoala.
-Sper ca si azi o sa primesc meditatia.
Imi spuse roscatul avand o privire ce denota ca numai capul la carte nu-i statea.
-Da, dar va trebui sa inveti dumnezeieste ce iti explic.
-Logic. Dar vreu si rasplata! De fapt… Jumatate din rasplata o iau acum!
Si zicand asta se apropie de mine contopindu-si buzele cu ale mele. Mi le-am intredeschis permitandu-i limbii sale sa-si inceapa minunatul joc cu a mea. Simteam cum picioarele mi se inmoaie, iar inima dorea cu orice pret sa-mi iasa din piept. Cand se departa usor de mine eram extrem de rosu si incercam sa privesc in alta parte caci nu aveam forta de a-l privi in ochi.
-Mergem?
-D…D…a.
Am inchis usa casei urcand din nou in masina roscatului. Cand a parcat in fata scolii am avut impresia ca cineva ne priveste, dar nu am bagat in seama senzatia. Urcasem scarile luandu-mi la revedere de la roscat pe moment. Colegii ma priveau ca minunea a saptea ca tocmai eu coborasem din masina lui “AkaShii” ce s-ar traduce moartea rosie, ba chiar mai mult vorbeam si ma intelegeam foarte bine cu el. Ceea ce nu stiau ei era cat de bine ma intelegeam.
*****************************
Orele au fost ca un chin nemernic . Roscatul nu trecuse sa ma vada, iar mie mi se facue dor. Ce era cu mine? Cu siguranta ca tineam la el mai mult decat as fi putut sa gandesc. Noroc ca scapasem de cursuri, iar acum ma puteam vedea cu el la meditatie.
Mi-am luat mapa si am urcat scarile la sala 302, cea stabilita de profesoara pentru a-l medita pe roscat. Inainte sa intru, pe culoar am simtit cum o mana m-a prins de antebrat si m-a tras deoparte. Pana sa ma dezmeticesc m-a trezit intr-un colt al holului cu Ken. Ochii mi s-au marit, iar trupul a inceput sa-mi tremure incontrolabil. Ma temeam ingrozitor de el. Acum imi doream ca roscatul sa fie cu mine.
-Ei, Akira! Ia ghici! Am vesti noi. Poti sa-ti blestemi zilele sau sa sari in sus de bucuros caci eu tocmai m-am mutat in institutia asta. Exact! Acum o sa ma vezi zilnic!
Imi cazuse cerul in cap! Daca se putea ca sa ma inghita o groapa enorma, atunci era perfect. Si un taifun care sa ma distruga era o optiune.
-Si inca ceva. Mai bine ti-ai schimba alegerea caci Isamu tot un delicvent va ramane. Habarn nu ai cine este, insa eu am aflat. Stii cati au fost inaintea ta? Si cate?
Ken le intrecea pe toate! Ce treaba avea el de se amesteca intruna in viata mea? Ce vroia de la mine pana la urma? Se pare cu nu mai avea nimic sa-mi spuna caci imi lasase cale libera ca sa ajung unde trebuia.
Nici nu am apucat sa deschid bine usa, caci imaginea pe care o vazusem era mai oribila decat violul lui Ken, mai groaznica decat toate batjocurile, mai teribila decat orice durere fizica sau sufleteasca simtita de pana atunci. Ma lovise ca un traznet, unul ce ma facuse sa-mi dea lacrimile si sa mi se sfasie inima. Hitomi era acolo, saruntandu-l pe roscat care parea foarte atras de sarutul oferit. De cum isi dadu seama ca eram prezent roscatul a rupt sarutul, dar eu nu mai doream sa stiu nimic. Am luat-o la fuga pe scari, in ciuda durerii, lacrimile neputand fi oprite. Ma durea ingrozitor. Mi-am auzit numele strigat, dar nu stiam cine o facea si nu aveam de gand sa ma opresc.
Poate ca nu-i marturisisem ca-l iubesc, desii o faceam din adancul sufletului, dar el se pare ca ma considera o aventura. Si din nou ajung la intrebarea pe care mi-o pun mereu: De ce eu?
[Imagine: semnatura_zps4673586a.png]
"You don't give people hope...You take it away..."
My yaoi blog ^.^

#27
Primaa, sau dau edit.
Mersi ca m-ai anuntat.:*
Acum pe bune, ce ai cu el, de ce il torturezi atat?:( Abea ca era si el fericit, ca scapase din a fi violat de Ken, isi daduse seama ce Isamu chiar tinea la el si invers. De ce trebuia sa se mute si el la liceul ala? Si pana la urma, cum o spusese si Akira, ce dracu' vrea de la el? Nu-i corect! Offf, saracutul de el. Dupa ce ca si pana acum n-a avut o viata prea 'roz' i-o mai complici si tu acuma?:))
Multa bafta in continuare si nu uita sa ma anunti cand postezi iar.

*hugzz!*

#28
Clocotesc în apă. WTF!!
Isamu e prost, Ken e un idiot, iar Hitomi o bitch.
Deci ai avut parti în care cu adevarat am simtit povestea, am fost acolo. <3 Bravo!
Dar sincer, renunţă la a tot folosii de atâtea ori cuvântul "roşcatul". Mai foloseştei şi numele, caci deja devine enervant şi pus anapoda.
Alintul dat de Isamu - "îngeraş" (cu toate că Akira este uke-ul), nu se potriveşte, îţi sugerez să pui "înger", sună mult, mult mai bine. Scoate în evidenţă şi genul sau şi personalitatea lui.

Mi-a placut enorm partea aceasta:
"-Alo! Akira? Pe unde umblii? Esti bine? Esti cu Hitomi?
Atatea intrebari puse asa rapid! Bine ca eram obijnuit ca altfel nu pricepeam nimic.
-Da, sunt bine si nu sunt cu Hitomi.
-Esti la un coleg?
Asta este o intrebare problema. Isamu nu-mi era coleg ci mergea la facultatea Yumeda , care avea aceeasi cladire cu liceul asa ca practic as fi mintit sa spun da. Totusi, decat sa-i explic ce si cum cu Isamu am preferat sa-i dau dreptate.
-Da! Exact! De ce?
-Am uitat sa-ti spun ca plec in delegatie si nu stiu cand vin. Daca vrei poti ramane la colegul tau, daca nu sa stii ca esti singur acasa.
Inainte sa apuc sa gasesc un motiv suficient de bun ca sa nu raman la Isamu, acesta a vorbit suficient de tare cat sa-l auda si persoana cu care vorbeam la telefon.
-Desigur ca ramane la mine.
-Atunci e bine. Te las, Akira. Pa!
Grozav! A inchis inainte sa mai pot spune ceva. Astia doi faceau complot impotriva mea cumva?!
-Deci am un oaspete in seara asta.
Am realizat ca dorea sa se ridice, dar imi placea jocul sau in parul meu.
-Poti sa mai stai asa putin?
-Iti place?
Imbujorandu-ma mai rau decat eram am raspuns.
-Da..."


Deci chiar am zâmbit, chiar am simtit şi parcă m-aş fi uitat la un film super. : x
Ai reuşit, cu toate că este simplu, să exprimi foarte multe. ; )
Şi mai sunt parti de genul, cum ar fi asta -> "– Isamu.
Se adanci mai mult de doua ori, facandu-ma sa urlu de placere, durerea fiind ceva minuscul, ejaculand in interiorul meu.", genial sau -> "Cand se trase, apoi se impinse in mine ...", la asta am râs mult şi bine, mi se pare comic şi îndrazneţ. xD
La partea hentai, ami ai de lucru. Şi de multe ori propozitiile se repetă, trebuie să te exeriorizezi şi să dezvolti mai amplu mişcarile corporale cât şi să adaugi dialog în timpul "actiunii".

Pe scurt mi-au placut capitolele, cu toate că Isamu m-a dezamagit profund, iar Hitomi, este doar o simplă uşuratică. Ken e un idiot complex.
În rest totul este roz şi puf. xD

#29
Oh, voi rasisti. Ce aveti cu Ken? Eu iubesc personajul asta. E super. Oh, thx ca ai adus next-ul. Acum ma intorc la Ken. Ma bucur ca a venit in scoala; cine stie? Ne mai alegem cu un viol frumos, poate. Inca de la inceput nu am suportat-o pe Hitomi. Ce sa ii fac? Mai ibne ar muri. Dar ori ce ar face Ken, tot imi place caracterul sau. E super si ma aseman putin cu el. Pacat ca nu pot viola... urata viata uneori :)) Well, thc pentru enxt si sper sa vi si cu urmatorul. Sa nu de-a Sf. Paste sa intarzii! Acum ma duc sa il mai admir un pic pe Ken <33!

Psycho XD

#30
Desi capitolul a fost scurt, a fost plin de suspans si de drama. Despre Hitomi nu mi s-a schimbat parerea, dar ea cred ca a fost pusa de Ken sa faca ceea ce a facut. In adancul ei este o fire usor influentabila si si-a tradat prietenul din prima. La inceput Isamu mi s-a parut o fire foarte intunecata si incet, incet mi-a format o impresie de om bun. Cred ca Akira ar trebui sa se implice mai mult in relatia cu Isamu ... adica Hello! Isamu face toata treaba. Sper ca in capitolul urmator vei lamuri motivul pentru care Ken s-a mutat si sarutul pentru ca ne-ai lasat cu gura cascata. (Saracul Akira!) Imi place cum descrii starile sufletesti ale personajelor si toate detaliile. Bafta in continuare! Spor la scris!
Ramai copilul vesel indiferent de adversari caci lumea e prea mica pentru atatia oameni mari.



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  [Yaoi] Ingerul Negru si Trandafirul Mortii PervyTeoYaoi_Shinee 43 26.708 06-07-2013, 10:22 PM
Ultimul răspuns: Loli Ari
  Trandafirul destinului *Black~~Heart* 7 6.197 01-07-2011, 08:13 AM
Ultimul răspuns: Maria
  Ingerul Negru si Trandafirul Mortii PervyTeoYaoi_Shinee 1 2.650 21-03-2011, 09:30 PM
Ultimul răspuns: PervyTeoYaoi_Shinee
  Trandafirul albastru Hope:) 1 2.314 02-01-2011, 02:49 AM
Ultimul răspuns: Akie
  Trandafirul. Elixirul vietii Maybe. 0 2.065 09-10-2010, 01:04 AM
Ultimul răspuns: Maybe.
  Trandafirul Mortii What's my NaMe?? 3 4.389 12-03-2010, 04:55 PM
Ultimul răspuns: angeliqueVampire
  Trandafirul de casmir ♥Belle-Chan♥ 1 3.644 13-01-2010, 09:31 AM
Ultimul răspuns: Ayko
  Trandafirul de foc Aiumy 17 12.101 20-09-2009, 11:17 PM
Ultimul răspuns: Aiumy
  Dragoste pe spini unui trandafir ♥ღ ♥ Iris ♥ღ ♥ 2 3.386 16-09-2009, 06:50 PM
Ultimul răspuns: ♥ღ ♥ Iris ♥ღ ♥
  Trandafirul negru al razbunarii [+18] Hitman 2 4.476 31-01-2009, 12:46 PM
Ultimul răspuns: Hitman


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)