05-04-2010, 01:20 PM
Am venit si eu cu urmatorul capitol:)) a durat ceva timp...dar nah. Multumesc ca ati citit si ca ati comentat. Multam' tuturor.
Angelique sa sti ca nu am fost mirata:)) sunt o fire agitata, dar nu ma surprind asa repede;) nu am de ce, dar lasam asta la o parte.
In asamblu despre capitolul ce va urma, am optat pentru ceva simplu, mi s-a parut ca am cam grabit actiunea pana acum( si acu mi se pare ca o cam incetinesc:)) of viata mea )
Conflicte din "familie"
In timp ce luna se plimba pe cerul intunecat si vantul dansa cu furie pe intreaga suprafata a orasului, stelele erau martore la dezlantuirea naturii. Tristetea ce era in ea se afla si in sufletul altcuiva. Norii incepeau sa planga incet, cu lacrimi mari si grele, pline cu amaraciune si durere, fierbinti si reci.Timpul se risipea fara nerusinare, fara sa dea socoteala nimanui. Fugea asemeni uni nebun, mult prea repede, dar nu indeajuns, alerga, insa prea incet, nici nu realizai cand trecea, dar era prea incet, mult prea incet pentru acea persoana ce astepta. Astepta ca timpul sa curga cat mai repede , insa parca pentru el statea in loc. In acel prezent ticalos.
Usa care ducea spre balcon era deschisa, iar in camera era un miros placut si proaspat. Intunericul era patruns de lumina stelelor si a lunii, desi era palida, se puteau distige lucrurile din camera destul de bine.
Statea cu capul pe una dintre cel doua perne din pat, invelit cu un cearceaf, avand pe el doar un tricou si o pereche de pantaloni scurti, era doar in ultima luna din primavara si era destul de cald. Ochii sai erau deschisi si privea spre libera natura ce se dezlantuia in voie, el nu putea. Nu avea nici motive, sau avea, dar nu le stia. Ceasul de pe biroul din camera indica ora 4:47 . Dimineata avea sa vina in curand, dar nu voia sa adoarma . Incerca sa isi aminteasca ce se intamplase in urma cu ceva timp, dar aceasi problema era mereu acolo. Nu isi amintea prea bine, decat lucruri in mare. Nu mai baga in seama aceste lucruri , insa uneori deveneau atat de suparatoare. Se ridica incet din pat, nevrand sa faca zgomot prea mare, deoarce cele patru camere de la etaj erau toate ocupate. Camera sa era langa a surori lui, Saory , si a lui Harue. Iar in saptamana aceea il aveau in vizita pe fratele lui Harue. Ura familia aia din tot sufletul. Cand tatal sau murise, mama sa deja avea pe altcineva, si ca sa termine repede cu amintirile lasate de sotul ei, adica cei doi copii ai sai, i-a trimis la unul din cumnatii ei, unul din fratii actualului sot. Nu putea spune ca tatal sau vitreg era o persoana rea, dar nu avea mari tangente cu acesta , era doar revoltat din cauza ca acel barbat ii furase locul tatalui sau adevarat. Era putin copilaresc , insa asa gandea.
Mergea incet spre baie. Deschisese usa, insa nu aprinse lumina. Dadu drumul la apa si se stropi putin pe chip, inviorandu-se. Se uita in oglinda si isi vazu figura cat de cat. Se intoarse inapoi in camera si isi lua laptopul in pat. Se uita la pozele acestuia. Erau pozele de la scoala, cu colegii sai, poze cu el si cu Dante si cu ceilalti. Pareau atat de fericiti in acele momente, ce pareau atat de indepartate. Macar cu acele poze nu putea uita, ramaneau amintirii pentru totdeauna.Timpul trecea prea greu, voia sa vina repede acea zi, insa cand arunca inca o data privirea spre ceas observa ca era 6:22.
Ce Dumnezeu se petrece cu timpul asta, ce am facut eu in atat timp? Doar am stat in pat si m-am dus pana la baie.
Lasase laptopul incet jos, pe parchet si se scufunda in pernele moi . Inchisese incet ochii, vrand macar sa se odihneasca daca nu putea sa doarma. Maine, de fapt, azi era vineri. Si nu avea chef sa se duca la scoala. Oricum stia prea bine ca erau ore usoare , deci daca se ducea la scoala avea sa adoarma, sau sa chiuleasca, asa ca mai bine ramanea acasa. Si gandindu-se la aceste banalitati adormii.
Era deja pranzul cand Zen se scula. Se intinse obosit si se ridica apoi din pat. Aranjase asternuturile, apoi isi facu toaleta de dimineata. Cand iesi din baie, infasurat intr-un prosop, isi alese hainele cu care avea sa se imbrace. Opta pentru un tricou mov pal si o pereche de blugi subtiri de o culoare inchisa. Isi puse lantul cu initiala sa la gat, si o bratara la mana. Isi lua o pereche de sosete albe si iesi din camera, nu inainte sa vada ca ceasul era 13: 12. Banuia ca Saory era la scoala, insa o vazuse pe mica bruneta coborand scarile la parter.
Cobora si el scarile, asemeni surorii lui si o saluta.
-Neata , Sao.
Si trecu pe langa ea, neasteptand raspuns la salutul sau. Se dusese in bucatarie si isi scoase din frigider ceva de baut. Isi turna intr-un pahar. Si se aseza pe un scaun sorbind din bautura racoritoare.
-Eu am plecat .
Spuse Saory si iesise pe usa. Nu ii ceru explicati , nu il interesa prea mult. Nu in astfel de perioade ale vietii sale cand nimic nu ii convenea. Realiza dupa un scurt timp ca ramasese singur, doar el si cu inca doi barbatii in casa. Se crispa o clipa. Isi lua paharul ducandu-se in sufragerie. Se tranti pe canapea si dadu drumul la televizor. Nimeri exact pe Canalul 6 si observa ceva foarte interesant:
In urma cu cateva zile, la emisiunea TokioVip, cei sapte tineri foarte cunoscuti in Japonia si anume: Dante , Axel, Mark, Zen, Yukio, Giulian si Daitaro, au avut cateva discutii aprinse. Insa cea mai importanta dintre aceastea a fost dialogul dintre Axel si invitatul din acea seara, Yuzuki Yuichiro. Tanarul Axel a raspuns la una dintre intrebari spunand ca nu s-ar culca niciodata cu o anumita persoana, si s-ar presupune ca facea referire la Yuzuki, si a fost o anumita altercatie pe discutia aceasta. Yuzuki raspunzand ca nu se stie niciodata. Oare este ceva intre cei doi? Sau acest dialog a fost doar o simpla discutie " inocenta" ? Actorul si fotomodelul Yuzuki spune doar ca se amuza pe seama tanarului, iar moment nu am primit niciun raspuns din partea tanarul Axel, se pare ca acesta va lasa subiectul in aer, asa cum a facut cu multe astfel de intamplari. Lasam la aprecierea publicului aceasta intamplare care.....
-Un prieten de al tau?
O voce impunatoare se auzi in spatele lui Zen si acesta se intoarse observandu-l pe unul din cumnatii mamei sale si anume pe Jiro.
-Jiro-san, nu ar trebui sa va furisati asa in spatele persoanelor.
Spuse plictisit Zen . Ura ca trebuia sa ii vorbeasca manierat, dar macar asa intelegea ca nu avea chef sa incalzeasca acea relatie dintre ei. Barbatul nu spusese nimic, si se aseza pe canapea repetand intrebare.
-E un prieten de al tau cel ce....
-Da.
Raspunse scurt si fara prea multa tregere de inima. Of, ce nu intelegeau aceste persoane din aceasta familie, el nu ii suferea. Le spusese asta si ei ce nu intelegeau din acest lucru?
-Harue e sus.
Nu am cerut informatii, idiotule!
-Daca nu e aici, e logic sa fie sus. Multumesc de informatie, dar nu ma intereseaza. Cred ca am sa plec pe afara.
Se ridica incet insa barbatul il prinse de incheietura fortandu-l sa se aseze din nou.
-Ce e?
Intreba frustrat baiatul. Barbatul insa doar ii zambi si nu spuse nimic mai mult.
E mai idiot decat credeam ca este. De fapt, cred ca e dus cu valu. Macar eu constientizez ca sunt dus cu valu, dar el nu prea cred .
-A, pot sa stiu de ce nu pot sa ies afara?
-Mama ta..
Incepu barbatul sa spuna cu prefacatorie in voce. Zen deja se incrunta, nu ii pasa de acea femeie prea mult, insa totusi era mama lui.
-Ah..pai sa vezi, inainte de asta...ah, hmp..
Incepu barbatul sa se fastaceasca. In acel timp pe scari aparu si Harue , cascand si bagandu-si mana prin parul roscat.Il atinti pe barbatul ce se fastacea si interveni in discutie.
-Jiro nu e problema ta sa ii spui asemenea lucruri , e dreptul mamei lui.
Zen il privi o clipa pe Harue si acesta la randul sau il privi si spuse simplu:
-Neata.
Barbatul continua sa il priveasca cu ochii aceia verzi intunecati si limpezi pana cand Zen raspunse si el.
-Neata. Si, Jiro, nu am intereseaza ce face femeia aia, ok? Si nici nu ma intereseaza ca voi doi stiti ceva ce eu nu stiu. E problema voastra.
-Zen, nu trebuie sa te superi pe noi ca..
Harue incerca sa ii explice ca nu avea motive sa supere si ca ei doi nu ar trebui sa se bage in asemenea probleme, ca era dreptul mamei lui daca voia sa ii spuna despre aceasta problema sau nu. Barbatul nu voia ca Zen sa se supere mai mult decat era pe el, si asa nu aveau o relatie formidabila, nu voia sa o inrautateasca.
-Nu am nevoie de explicatii.
Si isi intoarse privirea la televizor. Statea picior peste picior. Pe canalul 6 continua sa fie prezentate diferite barfe. Harue se aseza si el pe un fotoliu privind si el televizorul nu prea interesat.
-Pacat , eu chiar voiam sa iti spun. Nu esti nici macar putin curios? Intreba Jiro cu un zambet razlet pe chip.
-Chiar deloc. Raspunse acru si plin de sine Zen, chiar daca curiozitatea ii dadea tarcoale putin, nu voia sa afle nimic.
Jiro se ridica de pe canapea si isi lua la revedere de la cei doi si iesi pe usa spunand ca avea ceva treaba prin oras. In camera se lasase o liniste profunda ce fusese sparta de Harue.
-Esti homosexual?
In afara faptului ca intrebarea il luase prin surprindere asemeni unei palme peste fata, calmul si nromalitatea cu care Harue il intrebase ii se parea lipsita de ratiune. Pe chip i se contura o grimasa , insa imediat isi redresa expresia fetei.
-De ce intrebi asta asa de odata?
Intreba si in ochii i se citea putin teama.
-Urmarisem si eu emisiunea aceea , si te-am vazut ezitand la intrebarea ce ti se pus in legatura cu colegul tau..
-Aa..daca m-as culca cu el?
Isi aminti Zen intrebarea si rasufla usurat.
-Aha.
-Nu am nimic cu Axel, plus ca el e intr-o relatie. Am zis doar asa fiindca, daca Axel isi propune ceva sigur are, si arata destul de bine, iar curiozitatea e mare, insa nu ma vad facand-o cu el.
-Dar facand-o cu altcineva te vezi?
-A,da, de exemplu cu o fata?
Spuse Zen irionic.
-Ma refeream la cineva de sex masculin.
-Nu stiu, de ce, te-ai oferi voluntar?
Intreba in gluma.
-Mai stii?
Insa zambetul de pe chipul lui Zen disparu imediat si isi amintii de acel vis ce il tortura de ani de zile. Capul incepuse sa ii zvacneasca si in minte ii aparuse o imagine a lui Harue, insa neclara. Dispretul ce se afla in el reiesea la suprafata.
-Nici de as fi obsedat sexual, nu as face-o cu tine.
-Nu fi asa sigur.
Raspunse Harue zambind si se ridica plecand din camera , lasandu-l pe saten singur si nervos.
Era adevarat ca se simtea atras de Harue intr-un mod ciudat de placut. Ii placea aura aceea infumurata ce o detinea, acel chip ce mereu parea invingator. Acea personalitate a lui mereu calma indiferent de situatie, acel glas impunator si sigur pe el. Acei ochii de un verde inchis ce il facea sa se cutremure. Dar nu voia sa accepte asa ceva, nu ca ar fi avut vreo problema cu homosexualitatea. Deja a fi homosexual era ceva absolut normal si nimeni nu comenta cu privire la orietenarea altuia, dar exista un dar acolo, ce nu il lasa in pace. Nu voia sa fie homosexual, nu voia sa il placa pe Harue, nu voia sa tina la el. Refuza cu vehementa acest lucru.
Angelique sa sti ca nu am fost mirata:)) sunt o fire agitata, dar nu ma surprind asa repede;) nu am de ce, dar lasam asta la o parte.
In asamblu despre capitolul ce va urma, am optat pentru ceva simplu, mi s-a parut ca am cam grabit actiunea pana acum( si acu mi se pare ca o cam incetinesc:)) of viata mea )
Conflicte din "familie"
In timp ce luna se plimba pe cerul intunecat si vantul dansa cu furie pe intreaga suprafata a orasului, stelele erau martore la dezlantuirea naturii. Tristetea ce era in ea se afla si in sufletul altcuiva. Norii incepeau sa planga incet, cu lacrimi mari si grele, pline cu amaraciune si durere, fierbinti si reci.Timpul se risipea fara nerusinare, fara sa dea socoteala nimanui. Fugea asemeni uni nebun, mult prea repede, dar nu indeajuns, alerga, insa prea incet, nici nu realizai cand trecea, dar era prea incet, mult prea incet pentru acea persoana ce astepta. Astepta ca timpul sa curga cat mai repede , insa parca pentru el statea in loc. In acel prezent ticalos.
Usa care ducea spre balcon era deschisa, iar in camera era un miros placut si proaspat. Intunericul era patruns de lumina stelelor si a lunii, desi era palida, se puteau distige lucrurile din camera destul de bine.
Statea cu capul pe una dintre cel doua perne din pat, invelit cu un cearceaf, avand pe el doar un tricou si o pereche de pantaloni scurti, era doar in ultima luna din primavara si era destul de cald. Ochii sai erau deschisi si privea spre libera natura ce se dezlantuia in voie, el nu putea. Nu avea nici motive, sau avea, dar nu le stia. Ceasul de pe biroul din camera indica ora 4:47 . Dimineata avea sa vina in curand, dar nu voia sa adoarma . Incerca sa isi aminteasca ce se intamplase in urma cu ceva timp, dar aceasi problema era mereu acolo. Nu isi amintea prea bine, decat lucruri in mare. Nu mai baga in seama aceste lucruri , insa uneori deveneau atat de suparatoare. Se ridica incet din pat, nevrand sa faca zgomot prea mare, deoarce cele patru camere de la etaj erau toate ocupate. Camera sa era langa a surori lui, Saory , si a lui Harue. Iar in saptamana aceea il aveau in vizita pe fratele lui Harue. Ura familia aia din tot sufletul. Cand tatal sau murise, mama sa deja avea pe altcineva, si ca sa termine repede cu amintirile lasate de sotul ei, adica cei doi copii ai sai, i-a trimis la unul din cumnatii ei, unul din fratii actualului sot. Nu putea spune ca tatal sau vitreg era o persoana rea, dar nu avea mari tangente cu acesta , era doar revoltat din cauza ca acel barbat ii furase locul tatalui sau adevarat. Era putin copilaresc , insa asa gandea.
Mergea incet spre baie. Deschisese usa, insa nu aprinse lumina. Dadu drumul la apa si se stropi putin pe chip, inviorandu-se. Se uita in oglinda si isi vazu figura cat de cat. Se intoarse inapoi in camera si isi lua laptopul in pat. Se uita la pozele acestuia. Erau pozele de la scoala, cu colegii sai, poze cu el si cu Dante si cu ceilalti. Pareau atat de fericiti in acele momente, ce pareau atat de indepartate. Macar cu acele poze nu putea uita, ramaneau amintirii pentru totdeauna.Timpul trecea prea greu, voia sa vina repede acea zi, insa cand arunca inca o data privirea spre ceas observa ca era 6:22.
Ce Dumnezeu se petrece cu timpul asta, ce am facut eu in atat timp? Doar am stat in pat si m-am dus pana la baie.
Lasase laptopul incet jos, pe parchet si se scufunda in pernele moi . Inchisese incet ochii, vrand macar sa se odihneasca daca nu putea sa doarma. Maine, de fapt, azi era vineri. Si nu avea chef sa se duca la scoala. Oricum stia prea bine ca erau ore usoare , deci daca se ducea la scoala avea sa adoarma, sau sa chiuleasca, asa ca mai bine ramanea acasa. Si gandindu-se la aceste banalitati adormii.
Era deja pranzul cand Zen se scula. Se intinse obosit si se ridica apoi din pat. Aranjase asternuturile, apoi isi facu toaleta de dimineata. Cand iesi din baie, infasurat intr-un prosop, isi alese hainele cu care avea sa se imbrace. Opta pentru un tricou mov pal si o pereche de blugi subtiri de o culoare inchisa. Isi puse lantul cu initiala sa la gat, si o bratara la mana. Isi lua o pereche de sosete albe si iesi din camera, nu inainte sa vada ca ceasul era 13: 12. Banuia ca Saory era la scoala, insa o vazuse pe mica bruneta coborand scarile la parter.
Cobora si el scarile, asemeni surorii lui si o saluta.
-Neata , Sao.
Si trecu pe langa ea, neasteptand raspuns la salutul sau. Se dusese in bucatarie si isi scoase din frigider ceva de baut. Isi turna intr-un pahar. Si se aseza pe un scaun sorbind din bautura racoritoare.
-Eu am plecat .
Spuse Saory si iesise pe usa. Nu ii ceru explicati , nu il interesa prea mult. Nu in astfel de perioade ale vietii sale cand nimic nu ii convenea. Realiza dupa un scurt timp ca ramasese singur, doar el si cu inca doi barbatii in casa. Se crispa o clipa. Isi lua paharul ducandu-se in sufragerie. Se tranti pe canapea si dadu drumul la televizor. Nimeri exact pe Canalul 6 si observa ceva foarte interesant:
In urma cu cateva zile, la emisiunea TokioVip, cei sapte tineri foarte cunoscuti in Japonia si anume: Dante , Axel, Mark, Zen, Yukio, Giulian si Daitaro, au avut cateva discutii aprinse. Insa cea mai importanta dintre aceastea a fost dialogul dintre Axel si invitatul din acea seara, Yuzuki Yuichiro. Tanarul Axel a raspuns la una dintre intrebari spunand ca nu s-ar culca niciodata cu o anumita persoana, si s-ar presupune ca facea referire la Yuzuki, si a fost o anumita altercatie pe discutia aceasta. Yuzuki raspunzand ca nu se stie niciodata. Oare este ceva intre cei doi? Sau acest dialog a fost doar o simpla discutie " inocenta" ? Actorul si fotomodelul Yuzuki spune doar ca se amuza pe seama tanarului, iar moment nu am primit niciun raspuns din partea tanarul Axel, se pare ca acesta va lasa subiectul in aer, asa cum a facut cu multe astfel de intamplari. Lasam la aprecierea publicului aceasta intamplare care.....
-Un prieten de al tau?
O voce impunatoare se auzi in spatele lui Zen si acesta se intoarse observandu-l pe unul din cumnatii mamei sale si anume pe Jiro.
-Jiro-san, nu ar trebui sa va furisati asa in spatele persoanelor.
Spuse plictisit Zen . Ura ca trebuia sa ii vorbeasca manierat, dar macar asa intelegea ca nu avea chef sa incalzeasca acea relatie dintre ei. Barbatul nu spusese nimic, si se aseza pe canapea repetand intrebare.
-E un prieten de al tau cel ce....
-Da.
Raspunse scurt si fara prea multa tregere de inima. Of, ce nu intelegeau aceste persoane din aceasta familie, el nu ii suferea. Le spusese asta si ei ce nu intelegeau din acest lucru?
-Harue e sus.
Nu am cerut informatii, idiotule!
-Daca nu e aici, e logic sa fie sus. Multumesc de informatie, dar nu ma intereseaza. Cred ca am sa plec pe afara.
Se ridica incet insa barbatul il prinse de incheietura fortandu-l sa se aseze din nou.
-Ce e?
Intreba frustrat baiatul. Barbatul insa doar ii zambi si nu spuse nimic mai mult.
E mai idiot decat credeam ca este. De fapt, cred ca e dus cu valu. Macar eu constientizez ca sunt dus cu valu, dar el nu prea cred .
-A, pot sa stiu de ce nu pot sa ies afara?
-Mama ta..
Incepu barbatul sa spuna cu prefacatorie in voce. Zen deja se incrunta, nu ii pasa de acea femeie prea mult, insa totusi era mama lui.
-Ah..pai sa vezi, inainte de asta...ah, hmp..
Incepu barbatul sa se fastaceasca. In acel timp pe scari aparu si Harue , cascand si bagandu-si mana prin parul roscat.Il atinti pe barbatul ce se fastacea si interveni in discutie.
-Jiro nu e problema ta sa ii spui asemenea lucruri , e dreptul mamei lui.
Zen il privi o clipa pe Harue si acesta la randul sau il privi si spuse simplu:
-Neata.
Barbatul continua sa il priveasca cu ochii aceia verzi intunecati si limpezi pana cand Zen raspunse si el.
-Neata. Si, Jiro, nu am intereseaza ce face femeia aia, ok? Si nici nu ma intereseaza ca voi doi stiti ceva ce eu nu stiu. E problema voastra.
-Zen, nu trebuie sa te superi pe noi ca..
Harue incerca sa ii explice ca nu avea motive sa supere si ca ei doi nu ar trebui sa se bage in asemenea probleme, ca era dreptul mamei lui daca voia sa ii spuna despre aceasta problema sau nu. Barbatul nu voia ca Zen sa se supere mai mult decat era pe el, si asa nu aveau o relatie formidabila, nu voia sa o inrautateasca.
-Nu am nevoie de explicatii.
Si isi intoarse privirea la televizor. Statea picior peste picior. Pe canalul 6 continua sa fie prezentate diferite barfe. Harue se aseza si el pe un fotoliu privind si el televizorul nu prea interesat.
-Pacat , eu chiar voiam sa iti spun. Nu esti nici macar putin curios? Intreba Jiro cu un zambet razlet pe chip.
-Chiar deloc. Raspunse acru si plin de sine Zen, chiar daca curiozitatea ii dadea tarcoale putin, nu voia sa afle nimic.
Jiro se ridica de pe canapea si isi lua la revedere de la cei doi si iesi pe usa spunand ca avea ceva treaba prin oras. In camera se lasase o liniste profunda ce fusese sparta de Harue.
-Esti homosexual?
In afara faptului ca intrebarea il luase prin surprindere asemeni unei palme peste fata, calmul si nromalitatea cu care Harue il intrebase ii se parea lipsita de ratiune. Pe chip i se contura o grimasa , insa imediat isi redresa expresia fetei.
-De ce intrebi asta asa de odata?
Intreba si in ochii i se citea putin teama.
-Urmarisem si eu emisiunea aceea , si te-am vazut ezitand la intrebarea ce ti se pus in legatura cu colegul tau..
-Aa..daca m-as culca cu el?
Isi aminti Zen intrebarea si rasufla usurat.
-Aha.
-Nu am nimic cu Axel, plus ca el e intr-o relatie. Am zis doar asa fiindca, daca Axel isi propune ceva sigur are, si arata destul de bine, iar curiozitatea e mare, insa nu ma vad facand-o cu el.
-Dar facand-o cu altcineva te vezi?
-A,da, de exemplu cu o fata?
Spuse Zen irionic.
-Ma refeream la cineva de sex masculin.
-Nu stiu, de ce, te-ai oferi voluntar?
Intreba in gluma.
-Mai stii?
Insa zambetul de pe chipul lui Zen disparu imediat si isi amintii de acel vis ce il tortura de ani de zile. Capul incepuse sa ii zvacneasca si in minte ii aparuse o imagine a lui Harue, insa neclara. Dispretul ce se afla in el reiesea la suprafata.
-Nici de as fi obsedat sexual, nu as face-o cu tine.
-Nu fi asa sigur.
Raspunse Harue zambind si se ridica plecand din camera , lasandu-l pe saten singur si nervos.
Era adevarat ca se simtea atras de Harue intr-un mod ciudat de placut. Ii placea aura aceea infumurata ce o detinea, acel chip ce mereu parea invingator. Acea personalitate a lui mereu calma indiferent de situatie, acel glas impunator si sigur pe el. Acei ochii de un verde inchis ce il facea sa se cutremure. Dar nu voia sa accepte asa ceva, nu ca ar fi avut vreo problema cu homosexualitatea. Deja a fi homosexual era ceva absolut normal si nimeni nu comenta cu privire la orietenarea altuia, dar exista un dar acolo, ce nu il lasa in pace. Nu voia sa fie homosexual, nu voia sa il placa pe Harue, nu voia sa tina la el. Refuza cu vehementa acest lucru.
![[Imagine: innocentlovesig.png]](http://img98.imageshack.us/img98/6447/innocentlovesig.png)
"Only I know your pain…
Your uncertainty…
Your loneliness…
If only we could be toghether forever.
I’ll say it as many times as you wish.
I will not betray you!"
Your uncertainty…
Your loneliness…
If only we could be toghether forever.
I’ll say it as many times as you wish.
I will not betray you!"
— Luka Crosszeria
![[Imagine: chibi_1900.gif]](http://animezup.com/chibi/img/user/chibi_1900.gif)