14-01-2011, 09:21 PM
Capitolul X
Natsuhi si Kaoru - O relatie de durata?
Intrara intr-o camera si barbatul inchise usa in urma lor. Se apropie de Kaoru, strangandu-l in brate. Baiatul nu intelegea de ce il tot imbratiseaza, dar se simtea ciudat de bine in preajma lui si nu mai vroia sa plece de acolo niciodata.
-Iti place, nu? se auzi vocea lui Natsuhi, aproape de urechea lui.
Parca trezandu-se din somn, baiatul se elibera din stransoarea lui si se indeparta. Dar nu porni bine, ca se impiedica de ceva si cazu pe un asternut moale. Isi ridica privirea si observa ca era intr-un sicriu negru, cu imbracamant rosu.
-Ti se potriveste! continua ironic barbatul, privindu-l.
Il ajuta sa se ridice, dupa care brunetul, desi putin rusinat, se lasa pe pieptul lui. Natsuhi ii arunca un zambet plin de dragoste si intreba:
-Nu-ti poti lua ochii de la mine?
Koaru se indeparta din nou de el, de data asta nu mai risca. Inspira adanc si incepu:
-Trebuie sa-ti spun ceva neaparat. Simt ca pot avea incredere in tine sa-mi pastrezi un secret. In fiecare seara am aceste vise ingrozitoare ...
-Stiu! il intrerupse barbatul. Am stiut inca de la inceput, dar nu vroiam sa afle ceilalti. Mai ales Keito. Iti multumesc ca ai incredere in mine si iti voi pastra secretul. Nimeni nu va afla de el.
" Ce legatura ar avea Keito in toata povestea asta? Si de ce tocmai el? " se intreba Kaoru.
Brusc, o voce ii rasuna in minte. Nu intelegea ce i se intampla si simtea cum inima incepea sa-i bata cu putere in piept. Acea voce soptea cuvinte pe care baiatul nu le putea intelege, dar ar fi vrut.
Fara sa-si dea seama, barbatul il ridica de mijloc si il aseza pe un fotoliu imbracat in stofa rosie. Se aseza inaintea lui, cu mainile pe genunchii baiatului. Il privi cu simpatie. Vroia sa fie al lui si numai al lui, dar asta insemna ca trebuie sa concureze cu fratele lui mai mare pentru a castiga increderea si dragostea brunetului.
Ii mangaie obrazul drept, zambind.
-Apropo, ce parere ai despre Saisei? intreba barbatul, vazand ca nu reactioneaza.
Baiatul se uita la el mirat. Oare unde vroia sa ajunga cu acea intrebare? De ce il amesteca si pe Saisei in toata povestea asta?
-Nu am de unde sa stiu. Nu il cunosc atat de bine incat sa imi dau seama ce fel de persoana e, spre deosebire de tine care ai o inima buna si ma pot baza pe tine.
-Nu exagera! Nu sunt asa cum crezi tu. Si in Saisei poti avea incredere.
Deodata, usa se deschise si cel mentionat intra in camera.
-Inca nu ati inceput? Daca nu v-ati horarat, va sugerez patul sau sicriul. Scaunul nu e prea comod! vorbi el, rezemandu-se de tocul usii.
-Saisei, dupa cum vezi, nu se intampla nimic aici. Ai nevoie de ceva? intreba Natsuhi putin iritat.
Se ridica, apropiindu-se de usa, dar se opri cand zgomatul unei vaze sparte umplu incaperea. Aroma proaspata de sange uman il facu sa-si intoarca privirea. Kaoru is intinse palma si barbatul vazu o serie de rani usoare din care sangele curgea fara oprire.
Tranti usa si Saisei fu impins cu putere in perete.
Kaoru il privi, nestiind ce se intampla si, din instinct, isi puse mana zgariata pe obraz, gest la care barbatul se apropie rapid de el.
Ajuns in spatele lui, ii ridica cu blandete mana si il curata palma cu limba. Un scancet slab iesi din gura baiatului si facu un pas in spate, dar barbatul il prinse de mijloc, tinandu-l strans.
Simtea cum limba lui Natsuhi il gadila in palma si cum obrajii i se incalzesc din cauza acestui gest. Incepea sa se obisnuiasca cu acele lucruri marunte pe care le facea Natsuhi, dar inca se simtea confuz si nu putea riposta. Barbatul era mult mai puternic decat el si ii stia dinainte fiecare miscare. Nu ar fi trebuit sa reactioneze in acel mod, dar, pe de alta parte, Natsuhi se bucura de sangele lui proaspat care ii inunda rapid gura. Vroia sa-si infiga coltii in gatul lui, dar risca sa-l piarda pe posibilul lui iubit. Dupa ce ii curata ranile, trecu cu limba si pe obraz, stregand urmele uscate de sange.
Kaoru isi inchise ochii si astepta ca barbatul a termine. Vroia acasa, dar ploaia de afara il oprea sa plece. Deodata, un fulger lumina cerul si baiatul se sperie, se intoarse cu fata spre Natsuhi care acum il privea, nestiind ce sa-i faca. Nu avusese pana acum pe cineva cu care sa aiba o relatie, mai ales una stabila. Nu stia cum sa se poarte cu el, ce sa-i faca pentru a-l calma si a se apropia mai mult de sufletul lui.
Pentru cateva minmute, nimeni nu scoase o vorba, ci doar se priveau unul pe celalalt.
In cele din urma, barbatul sparse tacerea:
-Ar trebui sa ne intoarce. Cellalti ne asteapta.
Baiatul accepta propunera lui. Nu vroia sa stie ce s-ar intampla daca ar ramane mult timp cu Natsuhi, amandoi in aceasi camera.
Barbatul isi indeparta mainile si brunetul se elibera. Porni spre usa, cu vampirul pe urmele lui.
In sufragerie, Keito juca sah cu Shun, iar Saisei il privea pe roscat cu dorinta. Vroia sa fie in locul lui Keito macar o noapte si sa se bucure de fiecare moment cu Shun.
In momentul in care Kaoru si Natsuhi venira in sufragerie, trei perechi de ochi erau atintite asupra lor.
-Am crezut ca stati mai mult! V-ati distrat? vorbi ironic roscatul.
Cei doi nici macar nu il luara in seama. Brunetul se aseza pe canapea, iar Natsuhi in fata ferestrei, chiar langa Saisei.
-Imi pare rau pentru reactia mea de acum cateva minute. Nu am vrut sa te ranesc, dar Kaoru era in pericol. Nu vroiam sa-i faci vreun rau, fiindca te cunosc asa bine si stiu de ce esti de ce esti in stare. Nu te supara pe mine, incepu Natsuhi.
-Nu-i nimic! Te-am iertata deja. Si eu il vreau la fel de mult ca si tine, dar vad ca tu deja l-ai castigat de partea ta. Pentru mine, insa, razboiul e de departe de a se fi terminat.
Keito muta regina cinci patratele inainte, vorbind:
-Sah mat!
-Nu! Nu din nou! De data asta era sa castig! exclama suparat baiatul.
-Lasa ca te revansezi tu! Nu uita de pariu! Cine pierde, sta jos!
-Doar stii ca nu imi place jos. Eu vreau sus!
-Te las pe tine maine deasupra! Mai bine?
-Da! Mult mai bine!
Barbatul ii lua mana intra lui si i-o saruta.
Se parea ca brunetul era singurul care nu intelege ce se intampla. Cum de puteau vorbi ata de deschis in public despre relatiile lor intime? Si chiar in fata celorlalti doi.
Keito se ridica si il lua pe Shun in brate. Inainte sa plece, ii arunca o scurta privire lui Kaoru, vorbind:
-Maine e randul tau!
-In visele tale! sopti el, mai mult pentru sine.
Dupa ce " cuplul " se pierdu la etaj, Natsuhi si Saisei preluara tabla se sah, dupa ce brunetul refuza invitatiea celor doi.
Natsuhi si Kaoru - O relatie de durata?
Intrara intr-o camera si barbatul inchise usa in urma lor. Se apropie de Kaoru, strangandu-l in brate. Baiatul nu intelegea de ce il tot imbratiseaza, dar se simtea ciudat de bine in preajma lui si nu mai vroia sa plece de acolo niciodata.
-Iti place, nu? se auzi vocea lui Natsuhi, aproape de urechea lui.
Parca trezandu-se din somn, baiatul se elibera din stransoarea lui si se indeparta. Dar nu porni bine, ca se impiedica de ceva si cazu pe un asternut moale. Isi ridica privirea si observa ca era intr-un sicriu negru, cu imbracamant rosu.
-Ti se potriveste! continua ironic barbatul, privindu-l.
Il ajuta sa se ridice, dupa care brunetul, desi putin rusinat, se lasa pe pieptul lui. Natsuhi ii arunca un zambet plin de dragoste si intreba:
-Nu-ti poti lua ochii de la mine?
Koaru se indeparta din nou de el, de data asta nu mai risca. Inspira adanc si incepu:
-Trebuie sa-ti spun ceva neaparat. Simt ca pot avea incredere in tine sa-mi pastrezi un secret. In fiecare seara am aceste vise ingrozitoare ...
-Stiu! il intrerupse barbatul. Am stiut inca de la inceput, dar nu vroiam sa afle ceilalti. Mai ales Keito. Iti multumesc ca ai incredere in mine si iti voi pastra secretul. Nimeni nu va afla de el.
" Ce legatura ar avea Keito in toata povestea asta? Si de ce tocmai el? " se intreba Kaoru.
Brusc, o voce ii rasuna in minte. Nu intelegea ce i se intampla si simtea cum inima incepea sa-i bata cu putere in piept. Acea voce soptea cuvinte pe care baiatul nu le putea intelege, dar ar fi vrut.
Fara sa-si dea seama, barbatul il ridica de mijloc si il aseza pe un fotoliu imbracat in stofa rosie. Se aseza inaintea lui, cu mainile pe genunchii baiatului. Il privi cu simpatie. Vroia sa fie al lui si numai al lui, dar asta insemna ca trebuie sa concureze cu fratele lui mai mare pentru a castiga increderea si dragostea brunetului.
Ii mangaie obrazul drept, zambind.
-Apropo, ce parere ai despre Saisei? intreba barbatul, vazand ca nu reactioneaza.
Baiatul se uita la el mirat. Oare unde vroia sa ajunga cu acea intrebare? De ce il amesteca si pe Saisei in toata povestea asta?
-Nu am de unde sa stiu. Nu il cunosc atat de bine incat sa imi dau seama ce fel de persoana e, spre deosebire de tine care ai o inima buna si ma pot baza pe tine.
-Nu exagera! Nu sunt asa cum crezi tu. Si in Saisei poti avea incredere.
Deodata, usa se deschise si cel mentionat intra in camera.
-Inca nu ati inceput? Daca nu v-ati horarat, va sugerez patul sau sicriul. Scaunul nu e prea comod! vorbi el, rezemandu-se de tocul usii.
-Saisei, dupa cum vezi, nu se intampla nimic aici. Ai nevoie de ceva? intreba Natsuhi putin iritat.
Se ridica, apropiindu-se de usa, dar se opri cand zgomatul unei vaze sparte umplu incaperea. Aroma proaspata de sange uman il facu sa-si intoarca privirea. Kaoru is intinse palma si barbatul vazu o serie de rani usoare din care sangele curgea fara oprire.
Tranti usa si Saisei fu impins cu putere in perete.
Kaoru il privi, nestiind ce se intampla si, din instinct, isi puse mana zgariata pe obraz, gest la care barbatul se apropie rapid de el.
Ajuns in spatele lui, ii ridica cu blandete mana si il curata palma cu limba. Un scancet slab iesi din gura baiatului si facu un pas in spate, dar barbatul il prinse de mijloc, tinandu-l strans.
Simtea cum limba lui Natsuhi il gadila in palma si cum obrajii i se incalzesc din cauza acestui gest. Incepea sa se obisnuiasca cu acele lucruri marunte pe care le facea Natsuhi, dar inca se simtea confuz si nu putea riposta. Barbatul era mult mai puternic decat el si ii stia dinainte fiecare miscare. Nu ar fi trebuit sa reactioneze in acel mod, dar, pe de alta parte, Natsuhi se bucura de sangele lui proaspat care ii inunda rapid gura. Vroia sa-si infiga coltii in gatul lui, dar risca sa-l piarda pe posibilul lui iubit. Dupa ce ii curata ranile, trecu cu limba si pe obraz, stregand urmele uscate de sange.
Kaoru isi inchise ochii si astepta ca barbatul a termine. Vroia acasa, dar ploaia de afara il oprea sa plece. Deodata, un fulger lumina cerul si baiatul se sperie, se intoarse cu fata spre Natsuhi care acum il privea, nestiind ce sa-i faca. Nu avusese pana acum pe cineva cu care sa aiba o relatie, mai ales una stabila. Nu stia cum sa se poarte cu el, ce sa-i faca pentru a-l calma si a se apropia mai mult de sufletul lui.
Pentru cateva minmute, nimeni nu scoase o vorba, ci doar se priveau unul pe celalalt.
In cele din urma, barbatul sparse tacerea:
-Ar trebui sa ne intoarce. Cellalti ne asteapta.
Baiatul accepta propunera lui. Nu vroia sa stie ce s-ar intampla daca ar ramane mult timp cu Natsuhi, amandoi in aceasi camera.
Barbatul isi indeparta mainile si brunetul se elibera. Porni spre usa, cu vampirul pe urmele lui.
In sufragerie, Keito juca sah cu Shun, iar Saisei il privea pe roscat cu dorinta. Vroia sa fie in locul lui Keito macar o noapte si sa se bucure de fiecare moment cu Shun.
In momentul in care Kaoru si Natsuhi venira in sufragerie, trei perechi de ochi erau atintite asupra lor.
-Am crezut ca stati mai mult! V-ati distrat? vorbi ironic roscatul.
Cei doi nici macar nu il luara in seama. Brunetul se aseza pe canapea, iar Natsuhi in fata ferestrei, chiar langa Saisei.
-Imi pare rau pentru reactia mea de acum cateva minute. Nu am vrut sa te ranesc, dar Kaoru era in pericol. Nu vroiam sa-i faci vreun rau, fiindca te cunosc asa bine si stiu de ce esti de ce esti in stare. Nu te supara pe mine, incepu Natsuhi.
-Nu-i nimic! Te-am iertata deja. Si eu il vreau la fel de mult ca si tine, dar vad ca tu deja l-ai castigat de partea ta. Pentru mine, insa, razboiul e de departe de a se fi terminat.
Keito muta regina cinci patratele inainte, vorbind:
-Sah mat!
-Nu! Nu din nou! De data asta era sa castig! exclama suparat baiatul.
-Lasa ca te revansezi tu! Nu uita de pariu! Cine pierde, sta jos!
-Doar stii ca nu imi place jos. Eu vreau sus!
-Te las pe tine maine deasupra! Mai bine?
-Da! Mult mai bine!
Barbatul ii lua mana intra lui si i-o saruta.
Se parea ca brunetul era singurul care nu intelege ce se intampla. Cum de puteau vorbi ata de deschis in public despre relatiile lor intime? Si chiar in fata celorlalti doi.
Keito se ridica si il lua pe Shun in brate. Inainte sa plece, ii arunca o scurta privire lui Kaoru, vorbind:
-Maine e randul tau!
-In visele tale! sopti el, mai mult pentru sine.
Dupa ce " cuplul " se pierdu la etaj, Natsuhi si Saisei preluara tabla se sah, dupa ce brunetul refuza invitatiea celor doi.
Trei lilieci stau pe balcon. Zboara unul si dupa un timp se intoarse plin de sange la gura. Le spuse celorlalti doi:
-Ati vazut turma aia se oi?
-Da!
-Nu mai este!
Zboara si al doilea si se intoarce la fel, cu sange la gura.
-Ati vazut turma aia vaci?
-Da!
-Nu mai este!
Zboara si al treilea si se intoarcec la fel ca fratii lui, zicand:
-Vedeti turnl ala de biserica?
-Da!
-Eu nu l-am vazut!
, Kaoru