Sarutul ispitei

[Riynka]

Ei bine am venit cu un nou fic, sper sa va placa

Varsta minima-
Gen: romance
Observatii cu privire la continut: va contine scene hentai, dar mai tarziu
Tipul de comentarii: de care doriti

Sarutul ispitei

Capitolul I


Privea in gol, pe fereastra locului ei de munca. Amintirile nefericite o napadeau iar si nu putea, sa nu se simta vinovata. Daca acel sarut nu o facea sa isi piarda mintile, nenorocirea aceea poate nu avea loc. Nu putea uita caldura ce o cuprinse in momentul cand diavolul acela o sarutase, un sarut ce duse la moartea sotului ei.
Au trecut 3 ani de atunci, 3 ani de cand sentimentul de vinovatie nu ii dadea pace si ii provoca cosmaruri. Poate Devon avea dreptate. Daca nu insistam sa petrecem noaptea nuntii in hotelul construit de Josh pentru mine, poate ca acum mai era in viata. Nu voi uita niciodata momentul in care am fost anuntata ca sotul meu a fost ucis; aceste amintiri nu ii dadeau pace nici in ziua de azi, mereu se framanta si se invinuia...
-Doamna Houston! Doamna Houston...
-Da! Ohh! tu erai Beth! Imi cer scuze, eram cuprinsa de amintiri. Ce s-a intamplat?
-Va cauta domnul Tyler... La auzul acestui nume fata i se intuneca.
-Pofteste-l inauntru!
-Ylerra trebuie sa vorbim! Imi poti explica de ce renunti la actiunile pe care le avea Josh la Tyler Hotels?
-Buna ziua si tie domnule Tyler! Banuiesc ca avocatul meu te-a informat deja ca nu ti le dau gratis. Renunt la ele deoarece nu am timpul necer pentru a asista la sedinte ridicole, am propria mea afacere de condus, cere imi ocupa tot timpul. "Ylerra" este tot ceea ce imi doresc si sunt suta la suta sigura ca vrei sa ai din nou controlul total asupra lantului hotelier. Ei bine ti-l ofer in schimbul "Ylerrei", singura amintire pe care o mai am de la sotul meu. Tu decizi ce iti doresti: un imperiu sau un biet castel.
-Dar de ce, te rog Ylerra mai gandeste-te!
-Le vrei sau le vand altcuiva?
-Bine, bine! Cand vrei sa ne intalnim pentru a semna actele?
-Nu este nevoie. Avocatii nostri se vor ocupa de tot, amandoi suntem foarte ocupati.
-Ha!ha!ha! Acum inteleg, vad ca inca nu ai uitat sarutul din noaptea aceea.
-Ce tot vorbesti?! L-am uitat de mult. Nu pot sa cred ca ego-ul tau de playboy inca mai crede ca sarutul acela mi-a ramas intiparit in minte. Ei bine domnule Tyler va spun ca sarutul acela nu a insemnat nimic si crede-ma, ca am avut parte de altele mai bune. Mintea si ea o stia prea bine. Ura minciuna, dar in cazul de fata trebuia sa isi creeze o aparare impotriva ucigasului sotul ei. |Politia nu aflase nici in ziua de astazi cine este, dar ea era suta la suta sigura ca Mark Tayler este autorul crimei, insa nu avea dovezi. Si totusi amintirea sarutului nu ii dadea pace. De 3 ani de zile se lupta cu senzatia pe care i-o provocase, iar vinovatia nu ii dadea pace.
I se parea ca il tradase pe Josh in cel mai cumplit mod posibil, si nu intelegea de ce ii placuse atat de mult. Bineinteles mai fusese sarutata inainte, dar nu simtise nimic, dar sarutul furat de Mark o facuse sa se simta femeie, o femeie dorita, o femeie pentru care un barbat ar face orice. Tot ce dorea in acest moment era sa rupa legatura cu el, legatura formata fara voia ei, din pricina actiunilor mostenite de la Josh.
-Ylerra, nu e cazul sa dramatizezi, sunt sigur ca nu l-ai uitat, dar nu asta e problema acum...
-Ai dreptate domnule Tyler, cum as putea uita ca sarutul acela este cauza mortii lui. Cum crezi ca pot uita ca sarutul si nenorocitele acelea de actiuni te-au determinat sa-mi ucizi sotul; respira adand, vorbindu-i calm si dispretuitor de data aceasta. Iti ofer ceea ce iti doresti, controlul total asupra hotelelor, insa tine bine minte, pe mine nu ma vei avea niciodata, niciodata!
Mark fierbea. Nu ii venea sa creada ca femeia iubita il acuza de o asemenea atrocitate. Inima il durea, iar in mintea lui se dadea o lupta. Nu realiza cand o apucase pe Ylerra de mana si o trase in bratele sale. In mai putin de cateva secunde o saruta apasat, refuzand sa creada ca grecoaica ce ii sucise mintile il ura. In incercarea ei de a-l respinge si a-l insulta, el isi stecura limba in gura ei explorand-o cu o foame nebuna.. Femeia incerca sa rupa sarutul, insa acesta o stranse si mai tare la pieptul sau. Disperata, ea il lovi cu pumnii si il musca de buza, lasand sa curga un firicel mic de sange.
Stupefiat de gestul ei, el o saruta din nou, de aceasta data cu mai multa pasiune si dorinta.
Sarutul cu gust de sange ii produse Ylerrei teama. O lacrima se prelinse pe obrazul ei, atingandu-l si pe al lui. Uimit, el isi dezlipi corpul de al ei si o privi pret de cateva secunde, incercand sa o linisteasca. Ea se dadu 2 pasi inapoi, lipindu-se de birou, privindu-l cu teama.
-Pleaca!
-Ylerra eu...
-Pleaca sau chem paza!
-Bine, plec, dar nu uita Ylerra Houston cad de curand vei fi femeia mea, a mea si numai a mea!
- Pleaca, pleaca si nu ma mai chinui atat. Blestem in fiecare clipa momentul in cand Josh ne-a cunostinta.
In ochii ei se citea neputinta si disperarea. Mark ar fi vrut sa o imbratiseze si sa ii stearga lacrimile, insa stia ca acest lucru ii va produce si mai multa nefericire, asa ca ii arunca o ultima privire si pleca. In urma sa, Ylerra incerca sa isi opreasca lacrimile, cautand in minta sa o amintire placuta, care sa ii readuca zambetul. Isi aduse aminte de a doua intalnire cu Mark. Aceasta avuse loc la 2 saptamani de la logodna ei cu Josh. Atunci ea il intreba daca este casatorit, iar el ii spuse ca nu, dar era indragostit de o bruneta cu parul cret si buzele rosii ca sangele, insa din pacate iubirea nu ii era impartasita si astfel nu o putea avea.
-Ce proasta poti fi Ylerra. Normal ca nu o putea avea. Era logodita. dragostea lui neimpartasita esti tu proasto... Dragostea bolnava pe care ti-o poarta l-a impins sa comita o asemenea atrocitate.
Off! Josh ajuta-ma, vreau sa ma trezesc din acest cosmar. Ajuta-ma! Ajuta-ma!

[Anna ~ Anitta]

Bună. Ai un început foarte frumos. Îmi place cum faci personajele să pară ranite sau fericite şi îmi place că mă faci să mă simt în pielea personajelor. Descrierea este foarte frumoasa, şi titlul este foarte atragator.
Aştept next-ul.

EDIT Daria: fara diacritice.

[Riynka]

Capitolul II

-Kate spune-i avocatului Johnson sa vina la mine in birou cat mai repede cu putinta!
-Buna Mark s-a intamplat ceva?
-Salut Tim! Vreau sa incepi formalitatile pentrru a trece actiunile pe care le detine doamna Houston la Tyler's Hotels pe numele meu si si de a-i ceda actiunile mele la "Ylerra".
-Doamna a luat-o razna? Renunta la o avere imensa pentru hotelul acela?
-Femeile! Ce poti sa le faci? Niciodata nu stii ce le trece prin cap.
Acum dute! Vreau ca intr-o saptamana totul sa fie gata!
-Pa! Ne mai vedem!
Asteapta si ai sa vezi iubito, cat de curand te voi face a mea, numai si numai a mea; isi spunea barbatul. Facea planuri, peste planuri pentru a o cuceri inca din prima clipa cand a vazut-o, iar acum se parea ca era cel mai bun moment pentru a le transforma din simple planuri in realitate. Nu conta ce va trebui sa sacrifice pentru a o avea, pentru el ea reprezenta totul. Buzele rosii, ochii ei negri, pielea fina si parul ei cret il faceau sa isi piarda mintile. Cu o femeie ca ea alaturi de el putea cuceri lumea afacerilor, devenind numarul 1 in lume, doar de dragul ei.
Un telefon neasteptat il trezi din visare, facandu-l sa se enerveze si sa tipe incat persoana cu pricina nu putu scoate o vorba.
-Da! Ce draci mai vrei Lia? Parca ti-am spus sa nu ma mai suni, numai auzindu-ti vocea imi provoaca greata. Scuipa repede ca nu am timp de tine...
-Mark eu... dar nu apuca sa termine ca barbatul o intrerupse.
-De fapt bine ca ai sunat am sa iti dau o veste care te va lasa fara cuvinte. Peste cateva luni ma insor si va trebui sa fii prezenta. Vreau sa o cunosti pe cea care te-a dat la o parte. Eu si logodnica mea te asteptam. Sa nu indraznesti sa nu asisti. Acum daca ma scuzi am treaba. Ne vedem la nunta!...beep! beep! beep! dupa cateva secunde tot ceea ce femeia mai putu auzi era doar zgomotul facutde telefonul, zgomot ce o anunta ca barbatul ii inchise telefonul in nas.
- Idiotule iti jur ca ai sa mi-o platesti! Max angajeaza un detectiv si spune-i sa imi prezinte un raport complet despre logodnica lui Mark Tyler.



- 'Neata Beth! Imi aduci te rog bilantul de luna trecuta!
-Este deja pe birou. Doamna Houston vroiam sa va vorbesc despre ceva. Am primit un telefon de la banca acum o ora si mi s-a spus ca in ultimele doua luni au fost retrasi niste bani din contul dumneavoastra personal. Se pare ca domnisoara Devon este vinovata. A incasat banii dupa urma unor cecuri semnate de dumneavoastra. Functionarii bancii m-au intrebat daca ati semnat acele cecuri, sau nu. Bineinteles eu le-a spus ca da, am facut bine?
-Da Beth mersi. Vorbeste cu directorul bancii si spunei sa ma sune inainte de orice tranzactie si sa nu ii mai acorde bani surorii mele, iar acum te rog sa ma scuzi merg sa imi reglez conturile cu ea.
Dupa jumatate de ora

-Devon imi explici si mie de ce ai retras bani din contul meu personal fara permisiunea mea?
-Surioara, trebuie sa te gandesti si la binele celor din jur. Aveam mare nevoie de bani asa ca m-am servit din contul tau. Am facut ceva rau? Nu cred ca mori fiindca iti lipsesc cateva mii de euro. Sa fim seriosi... In plus Josh ar fi vrut ca tu sa iti imparti banii cu mine, nu crezi? El era prietenul meu cel mai bun asa ca mi se cuvine si mie o parte din averea lui.
-Probabil ai uitat ca eu sunt vaduva lui, iar prin urmare tot ce a avut el imi apartine, asa ca draga mea sora ai face bine sa imi returnezi banii in 24 de ore, altfel te dau in judecata pentru furt si crede-ma am toate sansele sa te bag la inchisoare.
-Nu ai face niciodata asa. Esti prea lasa!
-Nu te sfatuiesc sa ma pui la incercare. Acea Ylerra slaba, pe care o cunosteai si o jucai pe degete ori de cate ori doreai, a murit de mult asa ca nu te juca cu focul, fiindca in cele din urma tu vei fi cea care va avea de suferit. La revedere surioara, nu uita sa ii saluti pe mama si pe tata din partea mea.
- ... Idioata, ar innebuni daca ar sti ca Josh ma iubea pe mine si nu pe ea; isi spunea femeia dupa plecare surorii sale.


Zilele treceau fara prea multe evenimente importante. Ylerra era fericita ca nu il va mai intalni pe Mark, iar el isi planuia in fiecare zi urmatoare miscare pentru a o cuceri pe femeie.
Intr-un apartament din frumosul oras Londra, o tanara inalta si zvelta cu ochii albastri si parul blond era prinsa intr-o discutie cu un batranel scund, gras si chel, care se straduia sa o faca pe femeie atenta, fiind impresionat de nerabdarea ei.
-Ei bine, ce ati aflat despre persoana cu care se intalneste Mark?
-Singura femeie cu care domnul Tyler s-a intalnit in ultimile zile a fost Ylerra Houston, vaduva lui Josh Bennett, insa nu s-au intalnit decat de vreo 2 ori, intalnirile lor limitandu-se doar la afaceri. Insa i-am investigat trecutul, deoarece am presupus ca ea este logodnica domnului. Am gresit facand asta?
-Nu, te rog spune-mi ce ai aflat despre ea!
-Doamna Houston are un trecut destul de interesant. Numele ei intreg este Olivia Ylerra Vasillis Houston. S-a nascut pe 28 aprilie 1989 la Atena, tatal ei detinea una dintre cele mai importante firme la acea data, conducerea ei a fost luata de fratele sau, dupa moartea acestuia, iar mama sa a fost model de talie internationala. Cei doi au murit pe cand ea avea 13, in urma unui accident de masina, pe cand erau urmariti de paparazzi, dupa izbucnirea unui scandal in care tatal era acuzat de spalare de bani. La 2 luni dupa moartea acestora, Ylerra a fost adoptata de familia Houston, nasii ei de botez, deoarece nicio ruda de-a ei nu a dorit-o. La 16 ani s-a logodit cu Josh Bennett, un prieten al familiei. La inceput el puse ochii pe Devon Houston, dar afland ca Ylerra este mostenitoarea unei averi imense si-a schimbat tinta. Pentru a dispune de ea, tanara trebuia sa fie casatorita si sa nu divorteze timp de 2 ani.
-Interesant...
-Oh! si inca mai este!
-Te rog continua...
-La 20 de ani s-a casatorit cu Josh, insa in noaptea nuntii acesta a fost asasinat, ea mostenind toti banii, actiuni la Tyler Hotels si un hotel ce-i poarta numele. Politia nu a aflat cine este autorul crimei nici in ziua de azi.
-Cand si unde s-au cunoscut ea si Mark?
-La petrecerea de logodna a acesteia, in urma cu 3 ani. Ea si Mark s-au limitat doar la intalnirile de afaceri si cateva mese impreuna. Acum cateva zile ea a renuntat la actiunile detinute la lantul hotelier, in schimbul celor detinute de domnul Tyler la hotelul "Ylerra".
-Interesant si ciudat in acelasi timp!
-Asta este si parerea mea.
-Altceva?
-Doar atat, pana in prezent,
-Bine, multumesc, daca voi mai avea nevoie de serviciile tale te voi anunta, te poti retrage.
Dupa plecarea detectivului in mintea femeii lucrurile devenisera mai clare, dar asta nu insemna ca nu mai avea intrebari. Era hotarata sa afle motivul pentru care Mark o inlocuise cu o vaduva, care nici macar nu era de etnie britanica. Se schimbasera gusturile sale in materie de femeii chiar atat de tare? se intreba tanara femeie. Isi lua geanta si sacoul, parasind imobilul, hotarata sa o viziteze pe rivala sa cat mai repede...

[Riynka]

Capitolul III


Ajunsa acasa Ylerra se descalta de pantofi si ii arunca intr-un colt asa cum o facea de obicei, merse in bucatarie, de unde isi lua un pahar de vin rosu, apoi se indrepta spre dormitor. Locuia intr-un apartament, construit de Josh in interiorul hotelului.. Avea 3 camere si o baie. Bucataria era mica, mobilata cu mult gust si plina de diferite vase pentru gatit. Dominau culorile rosu si negru atat in bucatarie cat si in living. Mobila era de culoare neagra, iar peretii si carpetele de pe jos erau rosii. Dormitorul femeii suferise mari modificari dupa moartea lui Josh. I se parea ca locul acela nu ii oferea caldura de care avea nevoie. Cu ajutorul bunului ei prieten Tony reusise sa transforme camera supraincarcata cu lucruri scumpe, dar fara valoare sentimentala intr-un adevarat refugiu. Cu doar cateva lucruri Ylerra si Tony reusisera sa dea culoare acelui loc numit de fostul ei sot, "cuibusorul nostru". Un pat dublu pe mijloc, acoperit de cearsafuri negre, doua pernute lila, iar intre ele un imens tigru de plus, alcatuiau locul de dormit. Intr-un colt se afla un birou acoperit de hartoage, asa cum ii placea lui Tony sa le numesca, un televizor mare si un minibar in alt colt, toate de culoare neagra, o fereastra mare cu perdele din material fin negru legate cu panglici lila, doua ghiveci albe cu flori, unul langa fereastra, iar celalalt langa birou, o carperta alba pe jos si pereti lila cu fluturi negri deasupra patului, reuseau sa o faca pe femeie sa se simta acasa. In living se afla un semineu, care era mereu atractia principala in timpul iernii. De cate ori se simtea singura, Tony si sotia sa Elissa veneau la ea, priveau filme, mancau popcorn si beau vin.
Bau cam jumatate de pahar apoi se dezbraca de haine, ramand doar in chiloti, isi puse un tricou de-al tatalui sau pe ea, se puse in pat si adormi repede.
Un oaspete neasptetat se indrepta cu pasi repezi spre apartamentul femeii. Se spune ca pentru bani omul este in stare sa isi vanda sufletul diavolului, iar cine ii detine poate face ca zicala sa se adevereasca in doar cateva secunde. Barbatul ofera o suma de bani gardianului in schimbul unei chei. Folosi cheia pentru a deschide usa apartamentului Ylerrei. Intra facand pasi marunti si nesiguri, inchizand usa incet pentru a nu face zgomot. In camera era o liniste apasatoare, deranjata la intervale scurte de timp de respiratia lui. Deschise usa dormitorului si o vazu. Parul negru lasat liber era imprastiat pe cearceaful de aceeasi culoare, trupul ei masliniu, dezgolit aproape complet si buzele ei rosii ii starneau barbatului o dorinta de nestapanit. Somnul ei era atat de profund incat nu simti atunci cand el o saruta violent pe gat, lasandu-i un semn maricel. Auzind niste persoane care se certau pe hol si recunoscand vocea uneia dintre ele il determinara sa plece. Iesi afara, inchise usa cu cheia, apoi se indrepta spre locul unde se auzeau tipete. O apuca de mana pe femeia care tipa la gardian pentru a o lasa sa intre in apartamentul Ylerrei si ii dadu o palma dupa care ii arunca o privire plina de ura.
-Ce cauti aici Sophia?
-Am venit sa o cunosc pe cea care m-a inlocuit. Apropo are un trecut foarte interesant.
-Pleaca!
-Nu inainte de a o cunoaste!
Trezita de zgomotul de afara Ylerra isi puse o pereche de pantaloni scurti si iesi afara pentru a vedea ce se intampla.
-Ce se intampla aici? Mark ce cauti aici? Dumneata cine esti si de ce tipa ca o nebuna? Imi deranjezi oaspetii!
-Aaa! insfarsit a aparut si printesa! Frums par, frumoase buze, dar tenul tau este prea inchis. Buna ma bucur sa te cunosc, eu sunt vrajitoare cea rea, din fericire. Nu iti face griji nu te voi chinui prea mult.
-Dispari! Nu ma face sa iti spun de doua ori, fiindca va fi vai de tine.
Sophia ii arunca o ultima privire plina de dispret Ylerrei apoi pleca. Dupa 5 minute de la plecarea ei, timp in care Ylerra si Mark s-au privit neincetat, tanara rupse tacerea;
-Mark cine era femeia aia?
-Sophia? Fosta mea iubita. A aflat ca ma intalnesc cu o femeie la hotelul tau si a venit pentru a-i reprosa ca se intalneste cu un barbat logodit. Inca nu vrea sa accepte ca ne-am despartit. Dar clienta mea nu a putut sa vina, asa ca am hotarat sa vin sa te salut, iar ea a crezut ca tu esti cea cu care trebuie sa ma intalnesc. Te rog frumos sa o ierti. Acum daca ma scuzi trebuie sa plec, mi-a facut placere sa te vad. Pa!
-La revedere! Ciudat, dar la ce te poti astepta de la Mark Tyler, un afemeiat fara pereche! Michael data viitoare cand se mai intampla ceva de genul asta te rog sa dai afara persoanele cu pricina, indifernt cine ar fi. Ai inteles?
-Da doamna!
Cu pasi marunti Ylerra se indrepta spre apartamentul sau. Intra, apoi merse la baie pentru a se spala pe ochi. Lua un prosop si se sterse, apoi se privi in oglinda unde vazu semnul lasat de Mark pe gatul ei. Speriata se intreba cine ar fi putut sa il lase. Pentru a se calma merse in bucatarie, unde isi turna un pahar de vin apoi se aseza pe fotoliu, in living, in fata semineului si incepu sa se gandeasca la tot ceea ce se intamplase in ziua aceea pentru a-si da seama de unde are semnul.

[Riynka]

Cap IV




Asezata pe fotoliul din sufragerie, Ylerra se gandea la persoana care ii lasa semnul. Satu ore pe acel fotoliu pierduta in ganduri, incat nu baga de seama ca timpul s-a scurs cu repeziciune. Ridica usor capul de pe genunchi si isi arunca privirea pe fereastra. Ziua a fost inlocuita de noapte, iar zgomotul infernal de o liniste apasatoare. Melancolia a cuprins-o din nou, insa de aceasta data in amintirile ei nu i-a aparut Josh, ci frumoasa Grecie, pe care a parasit-o acum multi ani. In fiecare seara ea si tatal ei ieseau pe balcon si mancau masline in timp ce se uitau la stele. Nu mai mancase de mult si ii era dor de gustul lor. Renuntase la acest obicei pentru a nu o dezamagi pe mama sa adoptiva. Nu isi mai amintea de toti membrii fostei sale familii, dar inca mai tinea minte ca avea o familie foarte numeroasa, cu multi unchi, matusi si verisori din plin. Era foarte suparat pe cand era mica, deoarece ea era singura dintre verii ei, ce nu avea frati si surori, insa ceilalti o considerau foarte norocoasa, deoarece nu trebuia sa isi imparta averea cu nimeni. Trustul familiei Vasillis era foarte mare, iar ea detinea trei sferturi din el, fapt ce starnea invidia celor din interiorul familiei, dar si din exteriorul acesteia. Isi aducea aminte foarte vag de un var, care era foarte apropiat de ea pe cand era copila. Stia cum il cheama, dar chipul il uitase si oricat de mult incerca sa isi aminteasca nu reusea.
- Ce amintiri frumoase!
Era o noapte cu un cer atat de senin si frumos, incat era pacat sa nu iesi la o plimbare cu masina. Se imbraca cu o rochie rosie lunga pana in pamant, dintr-un material foate fin, cu multe despicaturi, isi lasa parul desfacut, se dadu cu putin fard rosu, creion de ochi si rimel, iar pe buze cu un ruj rosu ca focul, se incalta cu o pereche de sandale aurii si se indrepta spre masina. Isi arunca plicul de aceeasi culoare ca sandalele in masina si porni in viteza pe strazile Londrei, indreptandu-se spre Rouge et Noir. Avea nevoie de o vodka cu lamaie si de o companie placuta.
In 10 minute ajunse la destinatie, cobori din masina si ii dadu portarului cheile pentru a o parca. Intra in club, se indrepta spre bar si isi saluta prietenul:
-Salut Tim! Roy a venit?
-Este in spate gasculita verifica bauturile. Doresti sa bei ceva pana termina?
-Nu multumesc merg la el, dar pregeteste-mi o vodka cu lamaie pana ma intorc!
Roy! Roy! Roy esti aici? Roy!
-Bauu!
-Roy, idiotule m-ai speriat de moarte. Ai terminat aici, te invit sa bem ceva.
-Vin imediat, ia-o inainte, te ajung din urma. Apropo gasculito esti superba in seara asta...
-Da! da! da! si eu te iubesc pestisor!
Asezandu-se la masa sa obisnuita Ylerra atrase multe priviri. Li se parea ciudat ca masa care purta semnul V.I.P. era ocupa de fiecare data de aceeasi persoana. Acel spatiu era mereu ravnit de persoane cu influenta, care doreau sa-si impresioneze cunoscutii, deoarece Rouge et Noir era unul dintre cele mai bune localuri din Londra.
Cei doi terminara de baut cate o vodka, atunci cand Ylarra termina de povestit ceea ce patise. Barbatul se infuria si lovi cu pumnul in masa. Ea il calma rapid si schimba repede subiectul. A inceput sa rada cu pofta de glumele facute de Roy si isi schimba repede starea de spirit, pana cand au observat ca un tanar se certa cu barmanul, aruncandu-i in fata un tenc de bani si aratand cu mana spre masa femeii. Amandoi se indreptau acum spre bar pentru a calma apele. Roy incerca fara prea mult noroc sa-l faca sa inteleaga ca masa aceea apartine patronului si ca nimeni nu are voie acolo inafara de el si de familia sa.
Vazand ca Roy nu reuseste sa-l calmeze Ylerra interveni in discutie:
-Ma scuzati domnule pot sa va ajut cu ceva?
-Stapanul meu doreste masa aceea, insa domnii spun ca nu este posibil.
-Pot sa vorbesc cu el?
-Imi pare rau domnisoara, insa stapanul meu nu intelege engleza, este grec.
-Cu atat mai bine, se pare ca este un compatriot de-al meu.
Ma scuzati domnule, sunt Olivia Vasillis va pot ajuta cu ceva?
-Mi s-a spus ca localul acesta este unul dintre cele mai bune, insa se pare ca prietenii mei s-au inselat amarnic.
-V-as ruga sa nu vorbiti asa, Rouge et Noir este comoara mea. Daca doriti cu adevarat sa stati la acea masa nu este nicio problema...
-Ylerra?!
-...dar din pacate va trebui sa o impartiti cu mine. Sper ca nu deranjeaza?
-Mi-ar face mare placere!
Ajunsi la masa Ylerra a inceput sa vorbeasca, uitand sa se mai opreasca, fiind fericita ca poate sa comunice cu cineva in limba sa natala, dupa atatia ani.
-Imi cer scuze se pare ca am acaparat toata discutia. Sunt 11 ani de cand nu am mai vorbit in greca cu cineva. Ma bucur sa te cunosc, ma numec Olivia Ylerra Vasillis, sper sa ne mai vedem pe durata sederii tale in Londra, bineinteles daca doresti si tu.
- Mi-ar face mare placere. Eu sunt Alexander Milosovici Vasillis, ma bucur sa te reintalnesc prinkípissa mou. Au trecut multi ani de cand nu te-am mai vazut, ai ramas la fel de frumoasa ca in copilarie...

*prinkipissa mou = printesa mea