Paralizia sufletului.

[Me†al.]

Late. Late. Late. YES, I'm so late. Însă sunt sigur că poţi să mă ierţi :]] . Revenind.
Îmi place capitolul, deşi cam scurt. Personajul principal, Daria, este clădit foarte bine şi îmi place destul de mult, deşi e cam... imună la suferinţe - sau aşa pare. George e şi el... acceptabil, deşi ştiu - ŞTIU - că e ceva ciudat în legătură cu el - ori mintea mea e atât de plină de fantasy încât nu pot concepe ceva normal. :]]
Acţiunea e puţin grăbită în anumite părţi. De când Daria s-a întâlnit cu G. ai început să o grăbeşti al naibii de mult. Zici că te fugărea cineva :]] . Adaugă mai multă descriere şi o să pară mai puţin grăbită. Cât despre descriere, te rog frumuşel să îi descrii mai bine sentimentele şi ce crede, spre exemplu, când vede expresiile lui George. De asemenea, nu îmi plac parantezele acelea. Dacă vrei să adaugi o explicaţie, mi se pare că ar fi mai bine să pui " - " în loc de paranteze : - ?? .
Capitolul mi-a plăcut şi e chiar frumos că adaugi şi puţin umor. Îl face să pară şi mai... viu :]] .
Aştept continuarea - chiar m-ai făcut curios - şi să mă anunţi şi pe mine, te rog. Baftă! * hugs *