Lacatul unui inger razbunator

[RinMi♫♪]

Capitolul V

Trrrrrr Trrrrrrr
-Si astfel acest ceas sfarseste tragic urmand soarta celorlalte sute. Imi spuneam eu dupa care am luat ceasul si l-am aruncat pe fereastra, aceeasta fiind deschisa din cauza calduri care ma sufoca pe la miezul nopti.
-Auu! Stiam eu ca timpul e impotriva mea dar nici chiar asa. Se auzi o voce de afara. Ma indrept spre fereastra sa vad cine este.
-Scuze Leon! Dar asa patesti daca stai la ora sase dimineata sub fereastra mea.
-Sunt pedepsit pentru ca vroiam sa merg cu tine la scoala.
-Cobor intr-o ora!
Merg in baia mea, fac un dus scurt, ma spal pe dinti, imi usuc parul cu feonul dupa care il piepten putin, ma imbrac cu un tricou grii, o fusta in carouri rosii si portocalii, imi iau o pereche de sosete negre care sunt cu o palma pana mai sus de genunchi si cobor in bucatarie.
-'Neata mama!
-Buna dimineata draga mea! L-ai trezit pe fratele tau? Astazi el nu merge la scoala ci vine cu mine sa il intampinam pe tatal tau. Vrei sa vii si tu?
-Nu multumesc! Merg cu asazisul meu vecin azi la scoala.
-Bine atunci, dar unde iti este ghiozdanul?
-L-am uitat in camera, multumesc ca mi-ai amintit!
-Stai!... Mama mai vroia sa imi spuna ceva dar nu mi se paru important asa ca mi-am luat ghiozdanul din camera si am plecat.
Unde e Leon? am spus ca sunt gata intr-o ora. Dar il vad ca apare iesind din vila unde locuia.
-Sunt gata, sa mergem!
Eu ii raspund dand din cap afirmativ cu un zambet pe fata ce era ne lipsit.
Mergand spre scoala el parca se pierde intr-o lume a gandurilor. Incercand sa il readuc cu picioarele pe pamant il intreb:
-Si cum era la vechea ta scoala? Nici o reactie, mai fac o incercare:
-Leooon.
Dar nu avea nici un efect. Nu dau importanta acestui lucru si il urmez stand in spatele lui pana cand am ajuns in fata scolii, dar el nu se opri, mergea tot inainte.
-Leon scoala e pe acolo. In zadar. El se indeparta tot mai tare asa ca alerg dupa el. Intrun sfarsit reusesc sa il prind de camasa si sa il opresc.
-Stai pe loc amice! N-am de gand sa intarzii la scoala din cauza ta!
-Oh, scuze! Eram dus de ganduri! Zise el dupa ce se intoarse cu fata spre mine.
-Am opservat.
La ce se putea gandi asa profund? Era din ce in ce mai ciudat. Am lasat asta de-o parte si am mers la ora.
Eu il priveam in continu din banca mea pe el cum scria incercand sa imi dau seama la ce se pute gandi, incat nu am auzit-o pe doamna profesoara care ma chema la tabla asa ca veni si se aseza in fata mea.
-Domnisoara Niky, te-ai indragostit cumva?
-Cum? nu, nici vorba!
-Atunci de ce il privesti astfel pe noul tau coleg? Atunci ma inrosisem la fata ca racul.
Leon se intoase cu fata spre mine si incepu sa rada, dupa care toata clasa izbucni in ras.
-Las' ca vezi tu. Sopteam eu infuriata la culme.
Dar elevi terminara cu rasul pentru ca au iesit in pauza. Cu aceasta ocazie ma duc la Leon si ii spun:
-Ce ti se pare asa amuzant?
-Vrei sa spui ca ma iubesti pe bune?
-Nu!
Ma duc in banca mea la fel de furioasa pentru a imi lua micul dejum, dar imi uitasem pachetul cu mancare acasa. Deci asta vroia sa imi spuna mama.
-Tragic! Vii la cofetarie? Fac cinste. Spuse Leon care isi dadu seama de cele intamplate pentru ca m-a vazut cotrobaind prin ghiozdan. Si cofetaria fiind doar la trei blocuri distanta de scoala.
-Nu te m-ai furisa asa. Fie, vin cu tine.
Intrerupem programul pentru o stire de ultim moment. A avut loc un accident pe strada principala in cate au fost implicate trei masini dintre care un autobuz si doua BMW-uri. Din pacate pasageri celor doua masini au murit... Se auzi un televizor di vitrina unui magazin de electronice.
-Dar acelea sunt masinile tatei si a mamei.

Sper sa va placa acest capitol.