26-04-2009, 09:58 AM
Salutare! Acesta este un fic despre viata unei scriitoare , Issa, scris de mine si chrissta. Ficul este scris de amandoua, asa ca vrem ca toate criticile sa ne fie date in comun, nu separat.
I. Primul zambet
Un vant usor ma intampina,ciufulindu-mi parul de abanos.Am incercat sa mi-l dau din fata ochilor,pentru a putea vedea pe unde sa merg.In fata intrarii ma asteapta grupuri de fotografi,toti nerabdatori sa imi imortalizeze imaginea.
Am inceput sa pasesc atenta,pastrandu-mi tinuta.Am continuat sa inaintez,putin speriata,de reactia fotografiilor.Toti navalira pe mine,ca o niste leoparzi,pregatiti sa isi sfasie prada,adica o biata caprioara,care eram eu.
Am incercat sa zambesc,in timp ce luminiile puternice,imi invadau ochii. Nemaisuportand, mi-am protejat vederea cu mainile,incercand sa inaintez. Pentru o clipa,am crezut ca nu voi mai scapa de acele lumini orbitoare si de intrebarile curioase de genul:
-Domnisoara Hamilton?.ce va aduce la acest eveniment?
-E adevarat ca va pregatiti sa scrieti o carte noua?
-Au fost niste zvonuri cum ca v-ati casatorit.Este adevarat?Aveti un ales?
Cu toate puterile mele,m-am chinuit sa trec printre ei,dar parca eram incercuita.Aparatele continuau sa pozeze,parca posedate,blocandu-mi vederea.Am simtit cum cineva ma prinde de mana si ma trage in bratelele sale.
Intr-o clipa,m-am trezit invartindu-ma usor pe ringul de dans,impreuna cu un barbat dragut.Era inalt si suplu,avand o alura zvelta.Parul ii era scurt,de un negru profund,care ii statea putin ciufulit.Ochii pareau ca sunt caprui,dar nu ai putea jura.
I-am zambit recunoscatoare zicand:
-Multumesc.Nu stiam cum sa scap de ei.
-Nu ai pentru ce.Uneori,pot fi enervanti.Apropo,numele meu este Cedric Black.Al tau?
-Incantata.Eu sunt Issabella Hamilton.Oricum,deja toata lumea te cunoaste.
-Este adevarat,dar prefer sa ma port ca un om normal.Dupa cum stii,eu ma ocup cu afacerile,dar sunt curios,cine esti tu defapt.Ma refer la ocupatia ta,avand in vedere ca fotografii te vaneaza,ca pe un premiu special.
Am ras incet,de comparatia lui. Desi,auzisem de el,nu l-am cunoscut niciodata si nici nu am crezut ca ma voi afla vreodata in compania lui si ca ma voi simti,totodata asa de bine.Am raspuns inca amuzata:
-Eu sunt sciitoare.Acum o luna,am publicat o carte politista,dar si cu putin romantism.Se pare ca a fost un succes,deoarece de atunci sunt in continuu urmarita de fotografi.Deci,ce te-aduce aici?
-Sunt prieten cu fratele gazdei.M-am gandit sa onorez invitatia.Dar,tu?
-Cam asa ceva si eu.Sunt prietena cu gazda.Ne cunoastem de mici,asa ca nu puteam lipsi de la petrecerea de ziua ei.Stie ca nu imi place sa merg la evenimente simandicoase,asa ca apreciaza foarte mult efortul.
Am ras incet,amintindu-mi cati nervi mi-a provocat faptul ca trebuie sa vin aici.Cantecul se termina si totodata cu el si dansul nostru.Cedric mi-a sarutat galant mana,departandu-se elegant spre o masa dintr-un colt.Parea ca vorbeste cu cineva,caci a ramas cu spatele la mine.
O mana calda ma atinse pe umar,astfel incat ma facu sa tresar.M-am intors rapid,in fata mea stand cu o alura impresionanta Beatrice.Avea parul lung,de un blond natural,semanand cu aurul.Ochii ii erau de un verde sclipitor,ametindu-te instantaneu.Ma imbratisa calduros,parfumul de iris inundandu-mi simturile.Apoi,se retrase zicand vesela:
-Multumesc ca ai venit.Imi pare rau ca primirea nu a fost asa de linistitoare,dar fotografii au gasit un mod de a intra.
-Nu este nimic.Apropo,arati foarte bine.
Beatrice purta o rochie argintie,lunga,care se mula frumos pe corpul ei suplu.Bijuteriile erau simple,dar atragatoare.Nu puteai sa faci diferenta dintre ea si o zei?a
-Multumesc,dar si tu esti foarte eleganta.Nici nu stii cate privi ai atras .Apropo de priviri,am vazut ca ai vorbit cu Cedric.Este un prieten de familie si se intelege foarte bine cu Josh.
Am privit neincrezatoare,gandindu-ma cum puteam sa arat asa de atragatoare cum zicea ea.Purtam o rochie de seara,neagra,cu o crapatura intr-o parte.Aveam niste sandale simple,strralucitoare si cu toc inalt.Bijuteriile erau formate dintr-un lant subtire cu un model mai interesant,niste cercei lungi,o bratara finuta si un inel cu un diamant stralucitor.Parul mi l-am lasat desprins,iar ca machiaj nu am folosit decat putin ruj.
Am dat din umeri si am multumit.Beatrice parea incantata de petrecere si trebuie sa recunosc,se intrecuse pe sine.Sala era decorata cu candelabre cu cristale si diamante.Existau vreo patruzeci de masute rotunde la care incapeau sapte persoane Vreo zece coloane se ridicau falnice,fiind decorate cu orhidee,florile ei preferate.Muzica era de cea mai buna calitate si la fel si mancarea care varia de la fripturi la fructe de mare sau la mancaruri exotice.
Ma trase de mana,ducandu-ma la masa din centru care parea sa fie cea mai mare si cea mai frumoasa.Ne-am asezat amandoua,incepand sa discutam incantate pe diverse teme.La un moment dat am intrebat:
-Cum de Cedric Black este prieten cu Josh??
-Se pare ca au fost parteneri la o afacere si au mai colaborat la diverse actiuni.Mai nou,se inteleg foarte bine.
-Josh face afaceri?De cand?Ultima data cand am verificat,vroia mearga in toata lumea si sa picteze cele mai frumoase tablouri din istorie.
-Asta si face,teoretic.Totusi,trebuia sa continue traditia tatei si sa isi deschida o firma.Cedric l-a sprijinit,la inceput,financiar si moral,iar acum Josh are o firma unde restaureaza tablouri si chiar creeaza cateva pe care le vinde.Ii merge foarte bine.
-Uau.Nu a pierdut timpul.Ia spune....tu cum stai cu dragostea?
-Nici cum.Si eu si Josh parca avem lepra.Tipul cu care am fost,s-a dovedit un interesat material asa ca l-am expediat.Acum sunt solo,vorba lui Josh.Ca veni vorba de el,ne-am certat aseara,deoarece eu tot incerc sa-i prezint ceva prietene,dar el nu vrea nici o relatie,ca cica fetele aduc ghinion.
Am ras amuzata de teoria asta.Beatrice si Josh puteau fi uneori foarte amuzanti,avand in vedere ca mai tot timpul se iau la cearta.Oricum,in ciuda aparentelor,se iubesc foarte mult.
-Ca veni vorba de dragoste�..Tu cum stai?
-Ca si tine.Ma rog,acum ma axez pe scris asa ca nici nu as avea timp de cineva.
-Nu mai spune.Totusi,ai dansat cu Cedric.....
-A fost dragut si m-a scapat de fotografi.Nimic mai mult.
-Bine,bine�.dar tot nu te cred.
Mi-am dat ochii peste cap,exasperata. Uneori ne purtam ca doi copii.Am zambit in sinea mea si am continuat sa particip la dialog.Peste c�teva minute aparu si Josh,insotit,dupa cum ma asteptasem,de Cedric.Cand ma vazu,blondul ma imbratisa ca pe o sora de-a lui.
I-am raspuns la imbratisare cu acelasi entuziasm si cu aceasi caldura.Nu il mai vazusem de trei ani,deoarece fusese plecat peste tot in lume.De cate ori ma intalnisem cu Beatrice,acesta nu era prezent asa ca in seara asta,reunisem grupul.
Noi trei ne jucam tot timpul in copilarie si spre mirarea mea,blondul participase totdeauna,chiar daca era cu doi ani mai mare ca noi.
M-am desprins din bratele lui si l-am privit mai bine.Parea mult mai musculos ca ultima data si mult mai inalt.Parul de un auriu profund,ii statea ciufului,iar ochii verzi ca de smarald aveau aceleasi sclipiri jucause.Cu o voce calda,spuse:
-Issabella�..a trecut mult timp.Mi-a fost dor de tine.
-Asa este.Si mie mi-a fost dor de tine,dar sa lasam asta.Spune-mi,ce-ai mai facut?
-Cred ca deja ti-a povestit in mare parte Beatrice.Ma bucur ca am gasit solutia perfecta,iar acum pot sa fac si ce imi place si nici nu am patat onoarea familiei.
Isi dadu ochii peste cap intr-un mod atat de cunoscut,incat ma facu sa zambesc.Stiam ca tatal lor fusese un mare afacerist si la fel si bunicul lor.Isi transmisesera din generatie in generatie pasiunea pentru afaceri si la fel trebuia sa faca si blondul.
-Dar tu?Daca imi permiti,trebuie sa iti spun ca arati foarte bine.
-Merci,dar nu stiu ce aveti amandoi.am privit inspre Beatrice.Parca nu m-ati mai fi vazut niciodata in rochie de seara.Dupa cum cred ca stii,m-am pus pe scris si pot sa zic ca pana acum imi merge destul de bine.
-Stiu.Ti-am citit cartea si pot spune ca mi se pare fantastica.Apropo,acesta este domnul Cedric Black,un bun prieten de-al meu.
-Am avut onoarea sa-l cunosc deja.
Josh ne privi surprins,dar isi reveni repede,continuand sa vorbeasca cu Cedric o multime de lucruri.Beatrice si cu mine,am hotarat ca ne putem lipsi de discutie si ca nu ne-ar face rau,o gura de aer proaspat.
Seara in general decursese admirabil,iar spre surprinderea mea,am reusit sa ma distrez.Fusese o atmosfera placuta,iar in scurt timp,am reusit sa cunosc toata sala si sa-mi fac cateva cunostiinte.
Bineinteles,am fost flatata de faptul ca majoritatea persoanelor aflate acolo imi citisera cartea si devenisera fani.Nu stiu cum a reusit,dar Beatrice a facut in asa fel incat sa fiu eu in centrul atentiei,zici ca eu implineam douazeci si doi de ani.
La final,dupa ce i-am imbratisat pe amandoi si le-am promis ca voi mai veni,m-am indreptat spre limuzina pusa la dispozitia mea si cu care aveam sa merg acasa.Peste cateva secunde,l-am vazut si pe Cedric plecand,iar in treacat,imi arunca un zambet fermecator.I-am zambit si eu,iar apoi,mi-am lasat capul pe spate,obosita dupa aceasta seara.
Se pare ca nu fusese chiar asa de rau. Deobicei,nu participam la petreceri si eram destul de retrasa,evitand locurile aglomerate,dar in seara asta ma simtisem chiar bine.Oricum,nu voi mai participa la o petrecere in viitorul apropiat,axandu-ma pe scris si pe judecatorie.Aveam sa fiu din nou singura,retrasa si nefericita,purtand mereu o masca.Poate si oupatiile mele ma facusera asa.
In scurt timp am ajuns acasa.Ceasul arata deja ora 1,ceea ce ma lasa cu gura cascata.Nu imi dadusem seama cum trecuse timpul.Mi-am aruncat rapid rochia in dress-ing si m-am imbracat cu o camasuta rosie,scurta din matase.
Mi-am scos lucrurile din geanta,asezandu-le frumos pe masuta.Apoi,m-am indreptat ametita spre pat.M-am asezat usor,acoperindu-ma cu materialul din matase fina.Instantaneu,am ajuns in lumea viselor.
I. Primul zambet
Un vant usor ma intampina,ciufulindu-mi parul de abanos.Am incercat sa mi-l dau din fata ochilor,pentru a putea vedea pe unde sa merg.In fata intrarii ma asteapta grupuri de fotografi,toti nerabdatori sa imi imortalizeze imaginea.
Am inceput sa pasesc atenta,pastrandu-mi tinuta.Am continuat sa inaintez,putin speriata,de reactia fotografiilor.Toti navalira pe mine,ca o niste leoparzi,pregatiti sa isi sfasie prada,adica o biata caprioara,care eram eu.
Am incercat sa zambesc,in timp ce luminiile puternice,imi invadau ochii. Nemaisuportand, mi-am protejat vederea cu mainile,incercand sa inaintez. Pentru o clipa,am crezut ca nu voi mai scapa de acele lumini orbitoare si de intrebarile curioase de genul:
-Domnisoara Hamilton?.ce va aduce la acest eveniment?
-E adevarat ca va pregatiti sa scrieti o carte noua?
-Au fost niste zvonuri cum ca v-ati casatorit.Este adevarat?Aveti un ales?
Cu toate puterile mele,m-am chinuit sa trec printre ei,dar parca eram incercuita.Aparatele continuau sa pozeze,parca posedate,blocandu-mi vederea.Am simtit cum cineva ma prinde de mana si ma trage in bratelele sale.
Intr-o clipa,m-am trezit invartindu-ma usor pe ringul de dans,impreuna cu un barbat dragut.Era inalt si suplu,avand o alura zvelta.Parul ii era scurt,de un negru profund,care ii statea putin ciufulit.Ochii pareau ca sunt caprui,dar nu ai putea jura.
I-am zambit recunoscatoare zicand:
-Multumesc.Nu stiam cum sa scap de ei.
-Nu ai pentru ce.Uneori,pot fi enervanti.Apropo,numele meu este Cedric Black.Al tau?
-Incantata.Eu sunt Issabella Hamilton.Oricum,deja toata lumea te cunoaste.
-Este adevarat,dar prefer sa ma port ca un om normal.Dupa cum stii,eu ma ocup cu afacerile,dar sunt curios,cine esti tu defapt.Ma refer la ocupatia ta,avand in vedere ca fotografii te vaneaza,ca pe un premiu special.
Am ras incet,de comparatia lui. Desi,auzisem de el,nu l-am cunoscut niciodata si nici nu am crezut ca ma voi afla vreodata in compania lui si ca ma voi simti,totodata asa de bine.Am raspuns inca amuzata:
-Eu sunt sciitoare.Acum o luna,am publicat o carte politista,dar si cu putin romantism.Se pare ca a fost un succes,deoarece de atunci sunt in continuu urmarita de fotografi.Deci,ce te-aduce aici?
-Sunt prieten cu fratele gazdei.M-am gandit sa onorez invitatia.Dar,tu?
-Cam asa ceva si eu.Sunt prietena cu gazda.Ne cunoastem de mici,asa ca nu puteam lipsi de la petrecerea de ziua ei.Stie ca nu imi place sa merg la evenimente simandicoase,asa ca apreciaza foarte mult efortul.
Am ras incet,amintindu-mi cati nervi mi-a provocat faptul ca trebuie sa vin aici.Cantecul se termina si totodata cu el si dansul nostru.Cedric mi-a sarutat galant mana,departandu-se elegant spre o masa dintr-un colt.Parea ca vorbeste cu cineva,caci a ramas cu spatele la mine.
O mana calda ma atinse pe umar,astfel incat ma facu sa tresar.M-am intors rapid,in fata mea stand cu o alura impresionanta Beatrice.Avea parul lung,de un blond natural,semanand cu aurul.Ochii ii erau de un verde sclipitor,ametindu-te instantaneu.Ma imbratisa calduros,parfumul de iris inundandu-mi simturile.Apoi,se retrase zicand vesela:
-Multumesc ca ai venit.Imi pare rau ca primirea nu a fost asa de linistitoare,dar fotografii au gasit un mod de a intra.
-Nu este nimic.Apropo,arati foarte bine.
Beatrice purta o rochie argintie,lunga,care se mula frumos pe corpul ei suplu.Bijuteriile erau simple,dar atragatoare.Nu puteai sa faci diferenta dintre ea si o zei?a
-Multumesc,dar si tu esti foarte eleganta.Nici nu stii cate privi ai atras .Apropo de priviri,am vazut ca ai vorbit cu Cedric.Este un prieten de familie si se intelege foarte bine cu Josh.
Am privit neincrezatoare,gandindu-ma cum puteam sa arat asa de atragatoare cum zicea ea.Purtam o rochie de seara,neagra,cu o crapatura intr-o parte.Aveam niste sandale simple,strralucitoare si cu toc inalt.Bijuteriile erau formate dintr-un lant subtire cu un model mai interesant,niste cercei lungi,o bratara finuta si un inel cu un diamant stralucitor.Parul mi l-am lasat desprins,iar ca machiaj nu am folosit decat putin ruj.
Am dat din umeri si am multumit.Beatrice parea incantata de petrecere si trebuie sa recunosc,se intrecuse pe sine.Sala era decorata cu candelabre cu cristale si diamante.Existau vreo patruzeci de masute rotunde la care incapeau sapte persoane Vreo zece coloane se ridicau falnice,fiind decorate cu orhidee,florile ei preferate.Muzica era de cea mai buna calitate si la fel si mancarea care varia de la fripturi la fructe de mare sau la mancaruri exotice.
Ma trase de mana,ducandu-ma la masa din centru care parea sa fie cea mai mare si cea mai frumoasa.Ne-am asezat amandoua,incepand sa discutam incantate pe diverse teme.La un moment dat am intrebat:
-Cum de Cedric Black este prieten cu Josh??
-Se pare ca au fost parteneri la o afacere si au mai colaborat la diverse actiuni.Mai nou,se inteleg foarte bine.
-Josh face afaceri?De cand?Ultima data cand am verificat,vroia mearga in toata lumea si sa picteze cele mai frumoase tablouri din istorie.
-Asta si face,teoretic.Totusi,trebuia sa continue traditia tatei si sa isi deschida o firma.Cedric l-a sprijinit,la inceput,financiar si moral,iar acum Josh are o firma unde restaureaza tablouri si chiar creeaza cateva pe care le vinde.Ii merge foarte bine.
-Uau.Nu a pierdut timpul.Ia spune....tu cum stai cu dragostea?
-Nici cum.Si eu si Josh parca avem lepra.Tipul cu care am fost,s-a dovedit un interesat material asa ca l-am expediat.Acum sunt solo,vorba lui Josh.Ca veni vorba de el,ne-am certat aseara,deoarece eu tot incerc sa-i prezint ceva prietene,dar el nu vrea nici o relatie,ca cica fetele aduc ghinion.
Am ras amuzata de teoria asta.Beatrice si Josh puteau fi uneori foarte amuzanti,avand in vedere ca mai tot timpul se iau la cearta.Oricum,in ciuda aparentelor,se iubesc foarte mult.
-Ca veni vorba de dragoste�..Tu cum stai?
-Ca si tine.Ma rog,acum ma axez pe scris asa ca nici nu as avea timp de cineva.
-Nu mai spune.Totusi,ai dansat cu Cedric.....
-A fost dragut si m-a scapat de fotografi.Nimic mai mult.
-Bine,bine�.dar tot nu te cred.
Mi-am dat ochii peste cap,exasperata. Uneori ne purtam ca doi copii.Am zambit in sinea mea si am continuat sa particip la dialog.Peste c�teva minute aparu si Josh,insotit,dupa cum ma asteptasem,de Cedric.Cand ma vazu,blondul ma imbratisa ca pe o sora de-a lui.
I-am raspuns la imbratisare cu acelasi entuziasm si cu aceasi caldura.Nu il mai vazusem de trei ani,deoarece fusese plecat peste tot in lume.De cate ori ma intalnisem cu Beatrice,acesta nu era prezent asa ca in seara asta,reunisem grupul.
Noi trei ne jucam tot timpul in copilarie si spre mirarea mea,blondul participase totdeauna,chiar daca era cu doi ani mai mare ca noi.
M-am desprins din bratele lui si l-am privit mai bine.Parea mult mai musculos ca ultima data si mult mai inalt.Parul de un auriu profund,ii statea ciufului,iar ochii verzi ca de smarald aveau aceleasi sclipiri jucause.Cu o voce calda,spuse:
-Issabella�..a trecut mult timp.Mi-a fost dor de tine.
-Asa este.Si mie mi-a fost dor de tine,dar sa lasam asta.Spune-mi,ce-ai mai facut?
-Cred ca deja ti-a povestit in mare parte Beatrice.Ma bucur ca am gasit solutia perfecta,iar acum pot sa fac si ce imi place si nici nu am patat onoarea familiei.
Isi dadu ochii peste cap intr-un mod atat de cunoscut,incat ma facu sa zambesc.Stiam ca tatal lor fusese un mare afacerist si la fel si bunicul lor.Isi transmisesera din generatie in generatie pasiunea pentru afaceri si la fel trebuia sa faca si blondul.
-Dar tu?Daca imi permiti,trebuie sa iti spun ca arati foarte bine.
-Merci,dar nu stiu ce aveti amandoi.am privit inspre Beatrice.Parca nu m-ati mai fi vazut niciodata in rochie de seara.Dupa cum cred ca stii,m-am pus pe scris si pot sa zic ca pana acum imi merge destul de bine.
-Stiu.Ti-am citit cartea si pot spune ca mi se pare fantastica.Apropo,acesta este domnul Cedric Black,un bun prieten de-al meu.
-Am avut onoarea sa-l cunosc deja.
Josh ne privi surprins,dar isi reveni repede,continuand sa vorbeasca cu Cedric o multime de lucruri.Beatrice si cu mine,am hotarat ca ne putem lipsi de discutie si ca nu ne-ar face rau,o gura de aer proaspat.
Seara in general decursese admirabil,iar spre surprinderea mea,am reusit sa ma distrez.Fusese o atmosfera placuta,iar in scurt timp,am reusit sa cunosc toata sala si sa-mi fac cateva cunostiinte.
Bineinteles,am fost flatata de faptul ca majoritatea persoanelor aflate acolo imi citisera cartea si devenisera fani.Nu stiu cum a reusit,dar Beatrice a facut in asa fel incat sa fiu eu in centrul atentiei,zici ca eu implineam douazeci si doi de ani.
La final,dupa ce i-am imbratisat pe amandoi si le-am promis ca voi mai veni,m-am indreptat spre limuzina pusa la dispozitia mea si cu care aveam sa merg acasa.Peste cateva secunde,l-am vazut si pe Cedric plecand,iar in treacat,imi arunca un zambet fermecator.I-am zambit si eu,iar apoi,mi-am lasat capul pe spate,obosita dupa aceasta seara.
Se pare ca nu fusese chiar asa de rau. Deobicei,nu participam la petreceri si eram destul de retrasa,evitand locurile aglomerate,dar in seara asta ma simtisem chiar bine.Oricum,nu voi mai participa la o petrecere in viitorul apropiat,axandu-ma pe scris si pe judecatorie.Aveam sa fiu din nou singura,retrasa si nefericita,purtand mereu o masca.Poate si oupatiile mele ma facusera asa.
In scurt timp am ajuns acasa.Ceasul arata deja ora 1,ceea ce ma lasa cu gura cascata.Nu imi dadusem seama cum trecuse timpul.Mi-am aruncat rapid rochia in dress-ing si m-am imbracat cu o camasuta rosie,scurta din matase.
Mi-am scos lucrurile din geanta,asezandu-le frumos pe masuta.Apoi,m-am indreptat ametita spre pat.M-am asezat usor,acoperindu-ma cu materialul din matase fina.Instantaneu,am ajuns in lumea viselor.