Fake love [Romance]

[Drama Queen]

Vine Aisu......capitolu e dialog pur dar........il iubesc e minunat fantastic genial si da am avut o idee ff buna cu de ce i-a dat albert paucii soniei....imi place faptul ca ai vrut sa lasi lumea in suspans(apreciez asta)
Sa vedem urmatorul capitol ca sa mai postez

[Sako-chan]

@K.OG: uraa Cri a mea e din nou primaaaa!! :x multumesc mult pentru comm draguta ;) crede-ma pe mine ca descrierea va aparea la momentul oportun.
@ADemon: ma bucur ca ai decis si tu sa treci pe aici si, mai ales, ma bucur ca-ti place ;)
@MiraA: yeyy Mira-channn!!! Si eu il ador pe Andreas si il urasc pe Albert :)

@Aisu: multumesc din nou pentru idee esti geniala femeie :*

Ah, si sa stiti ca imi place mult sa va tin in suspans ;) asa ca sa va mai execut imaginatia sa va ganditi ce provocare ii da Sonia lui Andreas...si sa stiti ca sunt curioasa, va rog sa-mi spuneti la ce va gandeati (pentru ca, cu siguranta nu la ce am scris - adica voi scrie - eu ;)) Here I go:

Capitolul VI

Ne-am asezat la locurile noastre, iar Andreas m-a luat in brate, incolacindu-si mainile in jurul taliei mele, tandru. Ciudat fapt, ma simteam bine in bratele lui protectoare. Neasteptat de bine, pot spune.

-Bine, deci provocarea mea?

-Esti sigur ca nu vei iesi din camera plangand? am intrebat, cu o privire malefica pe chip.

-Mai vedem noi.

-Andreas, maine trebuie sa predam proiectele la istorie, nu?

-Aham, a raspuns el, absent, jucandu-se cu o suvita din parul meu.

-Albert, ai facut proiectul?

-Normal. Mi-a luat doua saptamani sa-l fac.

Deja era alarmat.

-Da-mi-l.

-Ce?! Nu...eu...

-Ooo, ba daaa! Da-l aici. Stiu ca e la Marina, ca tu sigur l-ai fi uitat acasa maine. Da-mi-l acum.

Albert s-a ridicat, a deschis un dertar de la birou - cunostea casa Marinei la perfectie, cu siguranta fusese aici de multe ori - si mi-a aruncat, maraind, un dosar albastru. Foile erau perforate, nu stateau in chilotei, ceea ce imi usura munca. In cateva secunde, toate hartiile - scrise de mana - erau in cosul de gunoi, facute bucatele, iar Albert fierbea de manie.

-Andreas? am intrebat, desi stiam deja alegerea lui.

-Provocare.

-Scoate-ti camasa, am spus, ranjind.

O clipa, a fost socat, dar apoi a zambit. Si-a scos cravata de pionier rosie care facea parte din uniforma - aproape nici un baiat nu purta vesta neagra - si a inceput sa isi desfaca nasturii de la camasa alba. Imediat dupa aceea, era la bustul gol. Nu trebuia sa ma prefac ca-mi place corpul lui. Era slab, insa pe abdomenul sau se vedea conturul a sase patratele. Fara sa ma gandesc, am zambit si m-am ghemuit in bratele lui Andreas din nou. Corpul lui era cald, iar mainile lui, care ma tineau lipita de el, erau tandre. Sa ma prefac drept iubita prietenului meu era mai usor decat as fi putut spera.

Dar placerea de a fi in bratele lui nu a durat mult. S-a auzit cheia in broasca.

-E sora-mea! a spus Marina, alarmata. Fugiti!

Albert a sarit pe fereastra, iar Andreas, insfacandu-si camasa, l-a urmat, sarind la randul lui pe o creanga groasa a castanului batran. Eu am ramas priponita in fata ferestrei, gandindu-ma ca - cu abilitatile mele sportive de nevertebrata, cu frica de inaltime si cu ploaia de afara - nu eram in stare sa sar de la etajul doi pe creanga unui copac. Andreas a remarcat din timp ezitarea mea si s-a intors cu fata spre fereastra.

-Sari, Sonia! Te prind eu. Ai incredere, a strigat el.

Chiar cand usa s-a dechis, eu am sarit in gol.

Va amintiti ca am zis ca imi place sa va tin in suspans? Ei bine, asta fac si acum :P Astept commurile voastre, si scuze pentru capitolul scurt, dar nu puteam rezista sa va mai tin nitel in suspans pana diseara ;)

[Addeh]

Haide mai! X-( Din nou aceeasi poveste cu suspansul:))
God, mi-a placut la nbunie provocarea lui Sonia pt Andreas, very hot:X Deja mi-l imaginez...hmm.. dap, minte bolnava=))
Chiar daca e scurt, am incredere ca vei veni cand poti cu unul mai luuung. Te astept.>:D<


P.S. I'm the first:X

[Marina.]

Bună! Mamă, dar chiar am ratat ceva. Uuu, mi-a plăcut provocarea Soniei pentru Andreas[ador numele:X] cu toate că eu vroiam altceva[crede-mă că nici eu nu stiu ce:))]
Uh, deci nu mai puteam de râs atunci când Sonia i-a cerut proiectul lui Albert şi l-a făcut bucăţele:)) Bravo fato, aşa te vreau:>
Păi, mie, personal îmi place, n-am nimic de comentat. Tu, da, tu, răutate mica[ce spun... foarte mareee] m-ai lăsat în suspans şi dacă nu pui repede continuarea s-ar putea să vezi la ştiri o fată ce s-a aruncat de pe bloc[ să ştii că eu sunt aia:> :))
Păăăii, nu prea mai am ce sa zic... Succes în continuare!

[Drama Queen]

Oh da.....marea provocare.Iubesc partea asta.Mi se pare una dintre cele mai misto, mai ales faza cu ruptul proiectului lui Albert (nu mi-e mila de el totusi).Revenind la idee.....e bine loooooool.
Deci.....sa vedem noul capitol cat mai curand

[MiraA]

Si eu am citit :X si normal ca-mi place
Bine a facut ca i-a rupt proiectul.Probabil as fi facut acelasi lucru daca eram in locul ei...cat despre provocarea pt Andreas....l-as fi pus sa-si dea jos si pantalonii,nu numai tricoul(never mind me!! I'm just a little perv).
Astept nextul...ce-ti place sa ne tii in suspans! poop

[hiimera]

Bai da esti culmea.. asa iti place, te satisface asa de mult sa vezi cum fierbe nerabdarea in mine. :))
In orice caz, doar o greseala ai avut, mai mult de atat nu ai avut.
Scuze sunt cam aiurita pe la ora asta tarzie. :)) In orice caz, abia astept sa vad cum descurge actiunea. Deci mi-a palcut acest capitol, deja mi-l imaginez pe Andreas. :X:X
Muhahaha >:) deci ador cum faci totul. Astept cu nerabdare .. :)).
Scuze commul nu este asa de lung la fel ca si celelalte, dar o sa incerc sa-mi dau silinta data viitoare ca sa pot scrie mai multe. --"
Succes la scris si multa imaginatie !

[Daria v2]

Deci in primul rand ceea ce ma cam deranjeaza este :

1 . In toate capitolelle innafara de al doilea ai inceput cu dialog . Ar trebuii sa lasi dalogul la o parte . Dialogul la tine este modul de expunere predominant . Adica nu ai prea multa naratiune si descriere .

2. Naratiunea si Descrierea au loat vacanta de muuult !

3 . Sa nu mai scrii cu Caps . Adica decat intr - un capitol sau doua am vazut dar sa nu mai scrii daca ai degand sa faci asta -_- .

4. Sa nu scri : Ooooo ! Daaaaaa ! Scrie simplu : Oo ! Da ! [ am dat un exemplu pentru ca vad ca pui mai multe litere -_- ]

5. Unele puncte de suspensie nu isi au locul .

Si acum un progres:

1. In ultimul capitol am vazut ca ai mai adaugat descriere si naratiune si ai lasat - o moarta cu dialogul . Asta ma bucura .

[Sako-chan]

wow atatea commuri...nu ma asteptam ca Fake love sa aiba atata succes la public... se pare ca noul meu fic (Doi printi, un singur tron - link in sig) nu e atat de norocos, pana acum doar un singur comm...

@~MusicxD~ : multumesc de comentariu ma bucur ca-ti place :D si da, sa stii ca si eu il vad pe Andreas extrem de =P~!

@Natasha. : mersi de comm. o sa incerc sa te anunt cand postez capitole oi, ca sa nu mai pierzi nimic ;) ah, si apropo, si eu ador numele Andreas, mai ales de cand am aflat ca e prenumele adevarat al solistului trupei mele preferate (Cinema Bizarre - Strify).

@Aisu: thanks for all your comments girlie. you rule!

@MiraA: da draga am vrut sa o fac pe Sonia putin mai evil...cat despre provocare, avand in vedere ca nu i-am pus ficului o limita de varsta (poate doar +12) e mai bine numai cu tricou (sau, ma rog, mai bine zis fara tricou). si nici sonia nu vrea sa exagereze, mai ales ca erau si albert si marina acolo. poate i-ar fi dat provocarea asta mai completa daca erau numai ei doi... :)) :x

@K.OG: mersii mult Cri...mai vorbim p:*:*p ubytha!

@Scorpiiiiiie ? (scuze nu stiu daca am pus un numar complet de i dar nu i-am dat copy si paste) : asa cum commul tau a fost lung si raspunsul meu va fi la fel. Scuza-ma, te rog, dar comentariul tau ma deranjeaza. In primul rand pentru ca sunt cinci critici si o singura "imbunatatire". In al doilea rand pentru ca nici una dintre ele nu are legatura cu continutul propriu-zis al ficului, si anume povestea (actiunea) in sine si personajele. Ma simt ca si cum ai cititdoar de idee si ca sa vezi ce e rau la modul meu de a scrie. In al treilea rand, sa sti ca nu am pus 500 de vocale pe acolo, ci numai 3 in loc de doua, ce mare scofala? In al patrulea rand, presupun ca te referi la faptul ca am scris Adevar sau Provocare cu Caps. Ideea e ca asa scriu eu si asta e. Nu e ca si cum scriu propozitii intregi cu majuscule. In al cincilea rand, te rog sa-mi spui exact la care puncte de suspensie te referi, pentru ca nu ma prind doar cu "unele". Sunt multe puncte de suspensie pe acolo. Si nu in ultimul rand (si sper ca nu va mai trenui sa scpun asta din nou, pentru ca am spus-o de multe ori si inainte), mie imi place dialogul. Introduc si descriere, si naratiune, dar la vremea lor, asa ca te rog frumos sa nu mai critici modul meu de expunere preferatdaca nu esti in stare sa apreciezi continutul. Eu folosesc mult dialog si asta e. Daca nu iti convine, nu mai citi. Imi pare sincer rau, dar commul tau m-ai indignat. Desi sunt o adepta a criticii constructive, o prefer pe cea echilibrata si formulata frumos, cu defectele "ascunse" printre calitati. Si da, stiu ca am si defecte, dar pe o balanta calitatile le egaleaza, daca nu chiar le intrec. Si nu spun asta pentyru ca sunt orgolioasa sau ingamfata (iar orgolioasa sa stii ca sunt, recunosc, iar tu mi-ai ranit orgoliul), ci si pentru ce au spus si altii despre mine si ficul meu. Din nou, imi cer scuze daca te-am suparat cu ceva, pur si simplu ti-am spus ceea ce cred.

Acum voi baga in sfarsit urmatorul capitol, ca aproape am scris juma de capitol cu raspunsurile la commurile voastre, mai ales al Scorpiei.

Capitolul VII

Andreas, dupa cum spusese, m-a prins in brate chiar inainte sa cad pe langa creanga si m-a asezat cu talpile pe suprafata uda si nesigura. Tremuram.

-Vino, a spus, ajutandu-ma sa cobor din copac, agil ca o pisica.

Inima mea o luase la goana, iar cand am ajuns jos era cat pe ce sa-mi sara din piept. Atat eu, cat si Andreas eram uzi leoarca si, pe deasupra, el nu avea nici camasa pe el. O lasase sa cada in noroi cand ma prinsese pe mine. A pescuit-o apoi si si-a bagat-o sub bratul stang, pe cel drept punandu-l in jurul umerilor mei. Albert disparuse si tot ce se auzea era rapaitul ploii si bataile inimii mele.

Am alergat prin ploaie pana acasa, adica aproximativ jumatate de kilometru. Am intrat si am remarcat ca, din fericire, nici mama, nici tata nu erau acolo ca sa ne ia la intrebari.

-Du-te sa faci un dus, apoi urmez eu, a spus Andreas.

Nu a fost nevoie sa o spuna a doua oara. M-am repezit in baie, m-am dezbracat si am intrat sub jetul de apa calda care spala noroiul de pe pielea mea si ma facea intotdeauna sa ma simt bine. Peste cateva minute am iesit din baie purtand doar un halat de baie si niste papuci roz si pufosi cu iepurasi. Aveam hainele ude si murdare de noroi intr-o mana si incercam sa le tin cat mai departe de corp inainte sa le bag in masina de spalat.

Andreas - purtand doar o pereche de boxeri - a trecut pe langa mine si a intrat in baie. Eu m-am dus in camera sa ma schimb. Purtam doar niste pantaloni de treining si un sutien negru cand doua maini calde mi-au acoperit ochii.

-Bau. Ghici cine-i?

-Andreas! am exclamat eu, straniu de speriata, dandu-i mainile la o parte.

Stiu ca era ciudat, avand in vedere ca ma vazuse de curand in costumul de baie si ca atunci cand eram mici facusem si baie impreuna, dar nu ma simteam bine stand in fata lui doar in sutien.

-Lasa-ma sa ma imbrac! am spus, rosind.

-Oo-hoo, ce-i cu pudoarea asta brusca? Ti-e rusine de mine? a intrebat Andreas, razand.

-Iesi afara! am spus, impingandu-l afara din dormitor.

Mi-am pus un tricou bleu si am iesit din camera, picand fix in bratele lui Andreas, care ramasese in fata usii pe care eu i-o inchisesem in nas. Cand m-am dat la o parte, inca si mai rosie, el a inceput sa rada.

-Mi-a placut provocarea pe care i-ai dat-o lui Albert, a spus Andreas, dupa ce ne-am asezat amandoi turceste pe pat, fata in fata. Chiar credeam ca va iesi plangand. Si, cine stie, poate chiar a facut-o. Nu aveam cum sa-mi dau seama in ploaia aceea.

Am chicotit, imaginandu-mi-l pe Albert plangand intr-un colt intunecat. Apoi mi-am amintit un detaliu important.

-Oh, Andreas! Ti-ai lasat cravata la Marina acasa! am remarcat eu.

-Nu-i nimic. Sper ca nu a vazut-o sora-sa si ca mi-o aduce maine...intreaga.

Sora Marinei e cu doi ani mai mare decat ea si, fiind majora, isi permite sa cumpere tot felul de etnobotanice si bauturi alcoolice. De obicei vine acasa spre dimineata sau nu mai vine deloc, pentru ca obisnuieste sa se drogheze sau sa se imbete printr-un bar prost famat si sa se culce cu cine ii pica in brate. E periculoasa. Daca Marina aducea pe cineva la ele acasa, iar sora-sa afla, de ceme mai multe ori venea cu ochii invinetiti la scoala, sau uneori nu mai venea deloc la ore. Tatal lor a murit intr-un accident de masina cu doi ani in urma, iar mama lor a murit la nasterea Marinei, asa ca locuiau singure. Sora Marinei castiga o multime de bani prin traficul de droguri si vanzandu-si corpul, dar de obicei Marina era cea care platea facturile, din putinii bani pe care ii castiga din slujba de la Mc Donald's.

-Ma intreb daca va putea Albert sa aduca vreun proiect maine, a ras Andreas.

-Totusi, cred ca am fost putin prea dura cu el. O s-o incurce daca nu va aduce proiectul maine.

-Si ce? Asta si merita. Sa nu-mi spui ca inca iti mai place de el.

-Bine, nu iti spun, am zis, lasandu-mi privirea in jos.

S-a uitat urat la mine.

-Sonia, idiotul ala nu te merita.

-Stiu asta. Si nu mai sunt la fel de indragostita de el. Pur si simplu, imi place. Are ceva...

-Hm,. a zis Andreas, clatinand din cap. Te face doar sa suferi. Ar trebui sa-l uiti.

-Stiu asta, dar n-am ce face.

-Apropo, ai avut o idee geniala cu provocarea pe care mi-ai dat-o si te-ai prefacut de minune de data aceasta, a schimbat el subiectul.

Daca ar sti el cat de putin m-am prefacut de data aceasta...

-Nu te-ai...suparat?

-Desigur ca nu. Nu cred ca Albert mai are vreun dubiu acum, a spus Andreas, afisand un zambet larg, sincer.

S-a uzit clanta, iar mama a intrat pe usa de la intrare.

-Sonia, Andreas, sunteti acasa? a strigat ea.

-Da, mama, am raspuns eu, iar ea a intrat in dormitor.

-Diseara vine unchiul tau, Julio, si va sta la noi pentru cateva saptamani. O sa doarma in camera de oaspeti, iar Andreas va dormi cu tine, ca doar sunteti obisnuiti. E in regula?

-Sigur, a raspuns Andreas in locul meu, zambind.

Ce nu stia mama era ca sa dorm cu Andreas era un adevarat cosmar...pentru amandoi. Eu am un tigru alb de plus, Teegry (mda, aveam patru ani cand l-am primit, de aia are un nume asa idiot), air el are un ursulet pe nume Teddy. Amandoi dormim cu ei si avem reflexul sa-i luam in brate in somn...iar atunci cand dormim in acelasi pat, ne trezim ca ne luam unul pe altul in brate.

Si totusi, nu stiu de ce, o parte din mine se bucura ca voi imparti noptile cu Andreas mai mult decat de obicei...

Uitati, si sper ca acest capitol e destul de lung. Dupa cum vedeti, Sonia nu e la spital cu ambele picioare in ghips :)) si de data asta nu v-am mai lasat in suspans, asa ca ar trebui sa-mi multumiti ;) Abia astept commurile voastre urmatoare!

Ja ne! :*

[Addeh]

Cum nu ne-ai lasat in suspans ?! E si mai rau! Oh, doamne, love is in the air:love: Abia astept sa citesc continuarea..:X Da, ce bine ca Sonia este intreaga, iar frumuselul de Andreas la fel. Presimt ceva incitant cand o sa doarma impreuna:>
Ei pana la urma, o sa ramana impreuna, se potrivesc si pe deasupra, fiecare are cate o calitate, mai ales Andreas:X
Am innebunit:)) Te astept cu urmatorul capitol>:D<