22-09-2009, 09:48 AM
sall...is me again...nush dc dar fic-ul meu a fost sters :((....asta e(oriqm nu era f bun)..dar totusi deoarece am muncit la el am hotarat sa il postez din nou(chiar dak nush dak o sa pot sa il continui....din cauza scolii)..sper sa va plak..dar va las pe voi sa aflati acest lucru....
SasuSaku-A High School Romance
Capitolul I - Revenirea Sakurai
Disclaimer:Nu detin personajele ce apartin anime-ului "Naruto" si nu fac profit de pe urma acestor personaje si intamplari.
Este ora 8 dimineata iar satul Konoha pare amortit de-a binelea.Soarele inca mai are putere sa-si revarse lumina blanda catre perdeaua de codri aurii ce imprejmuie micul satuc linistit.In aer nu se mai simte acea mireasma de flori.Nu,ea nu lipseste complet.A fost inlocuita de parfumul dulce si suav al lamaitei.Copacii din paduri ,rusinati de goliciunea lor se apleaca spre pamant parca pentru a face o plecaciune.Pe cerul brazdat ici si colo de nori pufosi se zaresc stoluri de pasari.Da,e toamna!Toamna cruda care ne rapeste frumusetea verde a copacilor,mireasma suava a florilor,toamna care face ca intreaga natura sa amorteasca,asteptand venirea iernii aprige,si-a facut simtita prezenta.
O fata de 15 ani,cu parul roz ca floarea gingasa a ciresului si ochii verzi pe nume Sakura sta si se gandeste:
,,O noua zi,ce aduce o noua schimbare in viata ta,Sakura!De fiecare data cand te muti cu mama ta in alt oras e la fel:iti faci prieteni foarte buni,dar dupa numai un an de zile esti nevoita sa pleci deoarece mama ta este trimisa cu afacerile in alt oras.Oare de ce?De ce sunt nevoita sa fac acest lucru mereu?De ce viata mea se schimba pe zi ce trece ca florile de cires?Oare nu am putea sa ramanem si noi intr-un oras pentru mai mult timp?Sakura,nu te mai gandi la asta!Se apropie ora sa pleci la liceu iar tu nici macar nu te-ai sculat din pat!"
Sakura,pentru ca acesta este numele rozaliei se ridica din pat si imbraca uniforma viitorului sau liceu.Apoi pleaca de acasa.
La scoala Kakashi-sensei face un anunt:
-Astazi avem o noua eleva,ea se numeste Sakura Haruno.Va rog sa va purtati frumos cu ea si sa nu o suparati.Domnisoara Haruno,puteti intra!iar frumoasa fata cu parul roz intra in clasa.
-Buna zz...,dar nici nu apuca sa termine ca o fata cu parul galben prins intr-o coada lunga si cu ochi albastri precum ceru senin alerga inspre ea,o lua in brate si o tranti la pamant:
-Sakuraaa!Te-ai intors!
-Da,Ino,m-am intors!
-Hmm,domnisoara Yamanaka,acum cred ca puteti sa ii dati drumul Sakurai!spuse Kakashi-sensei.
-Hihi...desigur Kakashi-sensei.
Orele au decurs foarte bine pentru Sakura,desi au fost putin cam plictisitoare.La pauza de pranz Ino si Sakura stateau de vorba:
-Si deci Sakura,cum a fost in Japonia?
-Oh,a fost destul de bn,doar ca nu m-am inteles deloc cu locuitorii de acolo.Am stat in Tokio la cel mai mare hotel de acolo.Dar te rog ceva:sa nu mai vorbim despre ce am facut eu deoarece nu sunt prea incantata sa ma mut mereu dintr-un oras intr-altul.Iar tu sigur ai atat de multe sa-mi povestesti....Sunt sigura ca in acesti cinci ani,adica de cand eu aveam 10 s-au petrecut foarte multe schimbari.De exemplu mi-ar placea tare mult sa-i vad pe ceilalti!
-Atunci vino cu mine!
Cele doua prietene s-au indreptat spre curtea scolii tinandu-se brat la brat.Aici se aflau toti prietenii vechi ai Sakurai...chiar si Sasuke si Naruto,fostii colegi de echipa ai ei.
-Ino,acela este Naruto,nu?
-Da,Sakura!
-Iar aceia sunt Hinata,Neji,Tenten,Temari,Gaara,Kiba,Kankuro,Shino,Choji si Lee.Aa,si baiatul acela care sta cu spatele sprijinit de copac trebuie sa fie Sasuke!Se pare ca tot dragut a ramas!
-Da,vad ca ii recunosti inca,chiar daca au trecut 5 ani de zile.
-Prietenii nu se uita!
-Asa e,acum hai sa te prezint!
Fetele s-au indreptat spre grupul de prieteni.
-Salutare,prieteni,aceasta e Sakura,o mai tineti minte?
-Buna,Sakura si Bun venit!spusera toti in cor-cu exceptia lui Sasuke-.
-Buna,a trecut atat de mult timp!Ma bucur ca nu m-ati uitat!
-Cum sa te uitam tocmai pe tine Sakura?zise Gaara.Parul tau roz si privirea de smarald sunt niste lucruri ce nu se uita.
-Multumesc,Gaara!zise Sakura fericita.
-Buna,Sasuke!spuse ea apropiindu-se de el.
-Buna,murmura Sasuke.
-Prieteni,ati dori sa veniti maine la petrecerea mea?
-Desigur!strigara toti in cor.
-Atunci va astept maine la ora 7 la mn acasa.Eu trebuie sa plec,sa pregatesc totul.La revedere!
-La revedere!
Sakura mergea spre casa cand,deodata a auzit pe cineva strigandu-i numele:
-Sakura!
Era Sasuke.Sakurai nu i-a fost greu sa recunoasca acea voce si s-a intors spunand:
-Da,Sasuke-kun.Ce e?
-Ce mai faci?Nu te-am mai vazut de mult timp!pe Sasuke il fermecase Sakura din clipa in care a revazut-o prima data.Privirea sa de smarald l-a facut sa uite ca inainte credea ca Sakura era enervanta.
-Eu?Cum se face ca acum ma bagi in seama?Inainte eram cea mai enervanta persoana din viata ta.
-Lucrurile s-au schimbat!
-Da,dar nu si tu!si Sakura pleca lasandu-l pe Sasuke cu un zambet sarcastic pe fata.Dar acesta nu s-a lasat si a alergat spre ea.
Casa Uchiha era pe drumul spre casa a Sakurai.Era mai mult o vila uriasa(pobabil acest lucru il facea pe Sasuke atat de arogant),cu o curte spatioasa,plina de flori si de...fani ai lui Sasuke.
-Iar acum tu,Uchiha,zi odata ce vrei!spuse ea din ce in ce mai enervata.
-Calmeza-te,Sakura,vroiam doar o plimbare impreuna cu tine!iar in obrajii Sakurai a aparut o mica pata rosie,dar care nu a putut scapa neobservata de Sasuke.El s-a apropiat si mai mult de ea in timp ce mergeau.
-Deci,Sakura,cum a fost prima ta zi de scoala?a murmurat Sasuke,bagandu-si mainile in buzunare.
-A fost una cat se poate de normala,deoarece e a zecea oara cand mi se intampla,spuse ea intristata.
-Si pari destul de frustata de acest lucru,nu?
-Nu esti chiar asa de rau Uchiha...,zise Sakura.
-Hmm...,zambi arogant Sasuke.Sunt Uchiha Sasuke,deci la ce te-ai putea astepta de la mine?
-Iar tu pari foarte mandru de a fi un Uchiha,Sasuke-kun!Sa inteleg ca asta e motivul pentru care toate fetele asteapta in fata portilor casei tale,zise Sakura aratand cu degetul catre vila Uchiha.
-Heh,ca de obicei!spuse mandru Sasuke.Cand se aflau in apropierea casei sale,Sasuke s-a departat putin de Sakura,a luat-o de mana si si-a continuat drumul.Planul lui Sasuke parea ca a decurs perfect:toate fetele din curtea lui au ramas impietrite acolo si au inceput sa planga.Sasuke a zambit si si-a continuat drumul.
-Deci asta a fost planul tau,Uchiha?Sa ma olosesti drept iubita ta?
-Da,a raspuns el.Pentru un moment Sakura a ramas locului,cu gandul in alta parte.
-Hei,Sa-ku-ra!Esti bine?a strigat Sasuke.
-Aa,da.Ma gandeam.
-La mine?zambi sarcastic acesta din nou.
-Ai vrea tu!spuse Sakura si pleca.
,,Da,chiar as vrea",gandi Sasuke.
Sfarsitul primului capitol
voi pune next-ul...k tot am timp...sper sa va placa :)
Sasusaku-A High School Romance
Capitolul II(Vestea cea mare)
Disclaimer:Nu detin personajele ce apartin anime-ului "Naruto" si nu fac profit de pe urma acestor personaje si intamplari.
Ajungand acasa furioasa Sakura se arunca in pat.Cu privire atintita spre tavan se gandea:
,,Sakura,oare de ce te-ai indragostit de acest Uchiha?Nu vezi ca se foloseste de tine pentru a scapa de celelalte fete?"
,,Totusi e destul de dragut!"
,,Uita-l,nu te mai gandi la el!"
,,Incerc,dar e foarte greu sa uiti ochii sai negri si misteriosi."
Insa nu apuca sa termine bine ca auzi o voce:
-Sakura,vino jos draga mea!era mama Sakurai.
-Am primit un telefon de la seful meu,iar el mi-a spus ca nu ne vom mai muta de aici.Vom ramane aici pentru totdeauna!
-Ce bine!!!Imi facusem prieteni,spuse Sakura inca intristata.
-Ce e,draga mea?Nu te bucura vestea?
-Aa,nu e asta mama.
-E vorba de un baiat?zambi mama sa.
-Ceva de genul.
-Cum il cheama pe cel care te-a necajit?
-Sasuke Uchiha...
-Aaa,renumitii Uchiha!Am auzit ca el e cel mai arogant dintre toti.
-Da.Mama,te rog ma poti lasa singura?Am foarte multe ganduri in minte...
-Desigur,draga mea!si a plecat.
A doua zi,cand Sakura a intrat in curtea scolii l-a vazut pe unicul si inegalabilul Sasuke,cu toate fetele din scoala in spatele sau.Acesta s-a apropiat de ea zambind si a intrebat-o:
-Ce mai e nou,Sakura?
-Oo,nici nu te gandi la asta!si i-a dat o palma pe obraz,stergandu-i zambetul de pe fata.Acel suras sarcastic incepea sa o enerveze foarte rau pe Sakura.
-Stii,Sakura...imi plac fetele care stiu sa lupte,isi termina Sasuke replica.Aceasta convorbire le-a iritat foarte tare pe celelalte fete,iar una cu parul rosu,pe nume Karin s-a apropiat de Sakura si i-a spus:
-Hei,stai departe de Sasuke-kun!E al meu!
-Ei bine,a venit pentru mine,si cine mai esti si tu?spuse ea si o lasa pe Karin impietrita locului,ca si cum ar fi fost profund ofensata.
Din pacate,Sasuke si Sakura se aflau in aceeasi clasa si stateau in aceeasi banca.Acel zambet enervant o urmarea pe Sakura peste tot!Ora era Chimie,si,ca intotdeauna,profesoara le explica experimentul pe care il aveau de facut.Sasuke s-a apropiat mai mult de Sakura.
-Ce mai vrei acum,Uchiha?sopti ea.
-Hmm...ne vedem la sfarsitul orelor sub ciresul din curtea scolii.
Tonul cu care i s-a adresat a surprins-o pe Sakura mai mult decat ceea ce spusese el.
La ora stabilita,Sasuke se afla sub ciresul bine-cunoscut.O mare minune,pe fata sa nu se mai afla zambetul acela enervant,iar ochiii sai negri exprimau rabdare si atentie.
-Ce i-ai facut realului Sasuke?
-Ei bine,de ieri si pana acum mi-ai aratat semne ca nu iti place personalitatea mea!a informat-o Sasuke.
-Si,mai exact,cum te-ar fecta pe tine acest lucru?a intrebat ea curioasa.
Sasuke si-a apropiat buzele de urechea ei si i-a spus in soapta:
-Pentru ca tu esti diferita,de ceilalti,Sakura...,raspunse el.
-Oh da?Asta inseamna ca poti sa ma folosesti pentru a scapa de fanele tale?se enerva Sakura.
-Sakura,ce tot spui acolo?vocea lui Sasuke a revenit la normal si i-a pronuntat numele ca al oricarei alte persoane banale.
-Ce e,Uchiha?Chiar nu intelegi?Sakura i-a raspuns.Cred ca ar trebui sa stii destul de acum!
-Sakura,spuse Sasuke cu calmu-i obisnuit,nu mai reactiona asa!dar Sakura nu l-a ascultat si a continuat sa vorbeasca.Insa adevarul era ca ea ura faptul ca Sasuke nu arata niciun pic de sentimente,ceea ce ii cauza ei toata aceasta furie.
-Sasuke,nu vreau sa fiu folosita din nou!a tipat Sakura.
,,Saracul Sasuke!Deja am avut inima rupta cand am fost in Japonia si nu vreau sa mi se intample acest lucru din nou.Chiar nu are o inima?Chiar nu-i pasa?"suspina Sakura,iar lacrimile calde curgeau pe obrajii ei rozalii.
Sasuke nu avea nicio idee despre ce era vorba si chiar daca cuvintele pe care le spusese Sakura nu aveau sens,l-au ranit crunt pe Sasuke.Nici macar nu a avut timp sa raspunda la ceea ce il intreba,deoarece suferea foarte mult.Si de ce?Din cauza faptului ca Sasuke Uchiha,cel mai popular baiat din scoala,s-a indragostit de noua fata,Sakura Haruno.Ironic!Iar acum ea tipa la el fara niciun motiv serios,dar Sakura nu putea vedea ca Sasuke e ranit in interior.
-Te urasc!Te urasc,Sasuke Uchiha!tipa Sakura,dar ea niciodata nu vrusese sa spuna aceste cuvinte.Sasuke si-a simtit inima rupta in doua bucati,pentru prima data.Iar ea spunea ca el i-a rupt inima!Practic, nu a facut decat sa fie el!Oare putea el sa se schimbe,doar de dragul Sakurai?Poate.Dar mai intai trebuia sa-i castige increderea Sakurai si sa o aduca inapoi cu picioarele pe pamant.
-Nu vreau sa te mai vad niciodata!
Ea a vrut sa plece dar Sasuke a luat-o de mana.
-Opreste-te!iar ochii negri ai lui Sasuke au intalnit ochii verzi si inlacrimati ai Sakurai.Insa ea nu putea vedea toata durerea din ochii lui Sasuke,din cauza ranii pe care credea ca o are.O lacrima s-a prelins pe obrazul Sakurai pana pe umarul lui Sasuke,iar acesta i-a dat drumul.Sakura a mai aruncat o singura privire catre el,iar apoi a fugit spre casa,plangand.
Sasuke a lovit cu piciorul ciresul si s-a asezat la radacina lui.O groaza de lucruri se aflau amestecate in capul sau.
Sakura alerga in ploaie.Ploaia a inceput chiar atunci cand a plecat din curtea scolii.Ea intotdeauna stia ca uneori e o idioata,chiar si in timpul ultimei sale relatii.Dar Sasuke nu era ca ceilalti.Ino si Hinata,prietenele Sakurai,i-au povestit ca Sasuke nu a avut nicio prietene,absolut nimic.Ea a realizat ca a fost doar nervoasa.L-a criticat pe Sasuke pentru ceva ce nu a facut,pentru ceva ce el nu era.
Acesta statea langa copac si spunea o poezie,pe care o stia de cand era mic,de la tatal sau: ,,Acolo unde eşti, aş vrea din nou să fiu,
un flutur ireal, în păru-ţi rozaliu...
şi vântul din rochiţă pe trupu-ţi alergând,
să-ţi mângâi iară doruri ce s-au ascuns plângând..."Sasuke a inceput sa rada,deoarece acea poezie se potrivea foarte bine cu viata lui.Da,el niciodata nu va uita ce a pierdut....pe Sakura.Iar acum,si-ar fi dorit ca stropii de ploaie sa cada din stele,pentru a nu adauga mai multa raceala inimii sale inghetate....
SasuSaku-A High School Romance
Capitolul I - Revenirea Sakurai
Disclaimer:Nu detin personajele ce apartin anime-ului "Naruto" si nu fac profit de pe urma acestor personaje si intamplari.
Este ora 8 dimineata iar satul Konoha pare amortit de-a binelea.Soarele inca mai are putere sa-si revarse lumina blanda catre perdeaua de codri aurii ce imprejmuie micul satuc linistit.In aer nu se mai simte acea mireasma de flori.Nu,ea nu lipseste complet.A fost inlocuita de parfumul dulce si suav al lamaitei.Copacii din paduri ,rusinati de goliciunea lor se apleaca spre pamant parca pentru a face o plecaciune.Pe cerul brazdat ici si colo de nori pufosi se zaresc stoluri de pasari.Da,e toamna!Toamna cruda care ne rapeste frumusetea verde a copacilor,mireasma suava a florilor,toamna care face ca intreaga natura sa amorteasca,asteptand venirea iernii aprige,si-a facut simtita prezenta.
O fata de 15 ani,cu parul roz ca floarea gingasa a ciresului si ochii verzi pe nume Sakura sta si se gandeste:
,,O noua zi,ce aduce o noua schimbare in viata ta,Sakura!De fiecare data cand te muti cu mama ta in alt oras e la fel:iti faci prieteni foarte buni,dar dupa numai un an de zile esti nevoita sa pleci deoarece mama ta este trimisa cu afacerile in alt oras.Oare de ce?De ce sunt nevoita sa fac acest lucru mereu?De ce viata mea se schimba pe zi ce trece ca florile de cires?Oare nu am putea sa ramanem si noi intr-un oras pentru mai mult timp?Sakura,nu te mai gandi la asta!Se apropie ora sa pleci la liceu iar tu nici macar nu te-ai sculat din pat!"
Sakura,pentru ca acesta este numele rozaliei se ridica din pat si imbraca uniforma viitorului sau liceu.Apoi pleaca de acasa.
La scoala Kakashi-sensei face un anunt:
-Astazi avem o noua eleva,ea se numeste Sakura Haruno.Va rog sa va purtati frumos cu ea si sa nu o suparati.Domnisoara Haruno,puteti intra!iar frumoasa fata cu parul roz intra in clasa.
-Buna zz...,dar nici nu apuca sa termine ca o fata cu parul galben prins intr-o coada lunga si cu ochi albastri precum ceru senin alerga inspre ea,o lua in brate si o tranti la pamant:
-Sakuraaa!Te-ai intors!
-Da,Ino,m-am intors!
-Hmm,domnisoara Yamanaka,acum cred ca puteti sa ii dati drumul Sakurai!spuse Kakashi-sensei.
-Hihi...desigur Kakashi-sensei.
Orele au decurs foarte bine pentru Sakura,desi au fost putin cam plictisitoare.La pauza de pranz Ino si Sakura stateau de vorba:
-Si deci Sakura,cum a fost in Japonia?
-Oh,a fost destul de bn,doar ca nu m-am inteles deloc cu locuitorii de acolo.Am stat in Tokio la cel mai mare hotel de acolo.Dar te rog ceva:sa nu mai vorbim despre ce am facut eu deoarece nu sunt prea incantata sa ma mut mereu dintr-un oras intr-altul.Iar tu sigur ai atat de multe sa-mi povestesti....Sunt sigura ca in acesti cinci ani,adica de cand eu aveam 10 s-au petrecut foarte multe schimbari.De exemplu mi-ar placea tare mult sa-i vad pe ceilalti!
-Atunci vino cu mine!
Cele doua prietene s-au indreptat spre curtea scolii tinandu-se brat la brat.Aici se aflau toti prietenii vechi ai Sakurai...chiar si Sasuke si Naruto,fostii colegi de echipa ai ei.
-Ino,acela este Naruto,nu?
-Da,Sakura!
-Iar aceia sunt Hinata,Neji,Tenten,Temari,Gaara,Kiba,Kankuro,Shino,Choji si Lee.Aa,si baiatul acela care sta cu spatele sprijinit de copac trebuie sa fie Sasuke!Se pare ca tot dragut a ramas!
-Da,vad ca ii recunosti inca,chiar daca au trecut 5 ani de zile.
-Prietenii nu se uita!
-Asa e,acum hai sa te prezint!
Fetele s-au indreptat spre grupul de prieteni.
-Salutare,prieteni,aceasta e Sakura,o mai tineti minte?
-Buna,Sakura si Bun venit!spusera toti in cor-cu exceptia lui Sasuke-.
-Buna,a trecut atat de mult timp!Ma bucur ca nu m-ati uitat!
-Cum sa te uitam tocmai pe tine Sakura?zise Gaara.Parul tau roz si privirea de smarald sunt niste lucruri ce nu se uita.
-Multumesc,Gaara!zise Sakura fericita.
-Buna,Sasuke!spuse ea apropiindu-se de el.
-Buna,murmura Sasuke.
-Prieteni,ati dori sa veniti maine la petrecerea mea?
-Desigur!strigara toti in cor.
-Atunci va astept maine la ora 7 la mn acasa.Eu trebuie sa plec,sa pregatesc totul.La revedere!
-La revedere!
Sakura mergea spre casa cand,deodata a auzit pe cineva strigandu-i numele:
-Sakura!
Era Sasuke.Sakurai nu i-a fost greu sa recunoasca acea voce si s-a intors spunand:
-Da,Sasuke-kun.Ce e?
-Ce mai faci?Nu te-am mai vazut de mult timp!pe Sasuke il fermecase Sakura din clipa in care a revazut-o prima data.Privirea sa de smarald l-a facut sa uite ca inainte credea ca Sakura era enervanta.
-Eu?Cum se face ca acum ma bagi in seama?Inainte eram cea mai enervanta persoana din viata ta.
-Lucrurile s-au schimbat!
-Da,dar nu si tu!si Sakura pleca lasandu-l pe Sasuke cu un zambet sarcastic pe fata.Dar acesta nu s-a lasat si a alergat spre ea.
Casa Uchiha era pe drumul spre casa a Sakurai.Era mai mult o vila uriasa(pobabil acest lucru il facea pe Sasuke atat de arogant),cu o curte spatioasa,plina de flori si de...fani ai lui Sasuke.
-Iar acum tu,Uchiha,zi odata ce vrei!spuse ea din ce in ce mai enervata.
-Calmeza-te,Sakura,vroiam doar o plimbare impreuna cu tine!iar in obrajii Sakurai a aparut o mica pata rosie,dar care nu a putut scapa neobservata de Sasuke.El s-a apropiat si mai mult de ea in timp ce mergeau.
-Deci,Sakura,cum a fost prima ta zi de scoala?a murmurat Sasuke,bagandu-si mainile in buzunare.
-A fost una cat se poate de normala,deoarece e a zecea oara cand mi se intampla,spuse ea intristata.
-Si pari destul de frustata de acest lucru,nu?
-Nu esti chiar asa de rau Uchiha...,zise Sakura.
-Hmm...,zambi arogant Sasuke.Sunt Uchiha Sasuke,deci la ce te-ai putea astepta de la mine?
-Iar tu pari foarte mandru de a fi un Uchiha,Sasuke-kun!Sa inteleg ca asta e motivul pentru care toate fetele asteapta in fata portilor casei tale,zise Sakura aratand cu degetul catre vila Uchiha.
-Heh,ca de obicei!spuse mandru Sasuke.Cand se aflau in apropierea casei sale,Sasuke s-a departat putin de Sakura,a luat-o de mana si si-a continuat drumul.Planul lui Sasuke parea ca a decurs perfect:toate fetele din curtea lui au ramas impietrite acolo si au inceput sa planga.Sasuke a zambit si si-a continuat drumul.
-Deci asta a fost planul tau,Uchiha?Sa ma olosesti drept iubita ta?
-Da,a raspuns el.Pentru un moment Sakura a ramas locului,cu gandul in alta parte.
-Hei,Sa-ku-ra!Esti bine?a strigat Sasuke.
-Aa,da.Ma gandeam.
-La mine?zambi sarcastic acesta din nou.
-Ai vrea tu!spuse Sakura si pleca.
,,Da,chiar as vrea",gandi Sasuke.
Sfarsitul primului capitol
voi pune next-ul...k tot am timp...sper sa va placa :)
Sasusaku-A High School Romance
Capitolul II(Vestea cea mare)
Disclaimer:Nu detin personajele ce apartin anime-ului "Naruto" si nu fac profit de pe urma acestor personaje si intamplari.
Ajungand acasa furioasa Sakura se arunca in pat.Cu privire atintita spre tavan se gandea:
,,Sakura,oare de ce te-ai indragostit de acest Uchiha?Nu vezi ca se foloseste de tine pentru a scapa de celelalte fete?"
,,Totusi e destul de dragut!"
,,Uita-l,nu te mai gandi la el!"
,,Incerc,dar e foarte greu sa uiti ochii sai negri si misteriosi."
Insa nu apuca sa termine bine ca auzi o voce:
-Sakura,vino jos draga mea!era mama Sakurai.
-Am primit un telefon de la seful meu,iar el mi-a spus ca nu ne vom mai muta de aici.Vom ramane aici pentru totdeauna!
-Ce bine!!!Imi facusem prieteni,spuse Sakura inca intristata.
-Ce e,draga mea?Nu te bucura vestea?
-Aa,nu e asta mama.
-E vorba de un baiat?zambi mama sa.
-Ceva de genul.
-Cum il cheama pe cel care te-a necajit?
-Sasuke Uchiha...
-Aaa,renumitii Uchiha!Am auzit ca el e cel mai arogant dintre toti.
-Da.Mama,te rog ma poti lasa singura?Am foarte multe ganduri in minte...
-Desigur,draga mea!si a plecat.
A doua zi,cand Sakura a intrat in curtea scolii l-a vazut pe unicul si inegalabilul Sasuke,cu toate fetele din scoala in spatele sau.Acesta s-a apropiat de ea zambind si a intrebat-o:
-Ce mai e nou,Sakura?
-Oo,nici nu te gandi la asta!si i-a dat o palma pe obraz,stergandu-i zambetul de pe fata.Acel suras sarcastic incepea sa o enerveze foarte rau pe Sakura.
-Stii,Sakura...imi plac fetele care stiu sa lupte,isi termina Sasuke replica.Aceasta convorbire le-a iritat foarte tare pe celelalte fete,iar una cu parul rosu,pe nume Karin s-a apropiat de Sakura si i-a spus:
-Hei,stai departe de Sasuke-kun!E al meu!
-Ei bine,a venit pentru mine,si cine mai esti si tu?spuse ea si o lasa pe Karin impietrita locului,ca si cum ar fi fost profund ofensata.
Din pacate,Sasuke si Sakura se aflau in aceeasi clasa si stateau in aceeasi banca.Acel zambet enervant o urmarea pe Sakura peste tot!Ora era Chimie,si,ca intotdeauna,profesoara le explica experimentul pe care il aveau de facut.Sasuke s-a apropiat mai mult de Sakura.
-Ce mai vrei acum,Uchiha?sopti ea.
-Hmm...ne vedem la sfarsitul orelor sub ciresul din curtea scolii.
Tonul cu care i s-a adresat a surprins-o pe Sakura mai mult decat ceea ce spusese el.
La ora stabilita,Sasuke se afla sub ciresul bine-cunoscut.O mare minune,pe fata sa nu se mai afla zambetul acela enervant,iar ochiii sai negri exprimau rabdare si atentie.
-Ce i-ai facut realului Sasuke?
-Ei bine,de ieri si pana acum mi-ai aratat semne ca nu iti place personalitatea mea!a informat-o Sasuke.
-Si,mai exact,cum te-ar fecta pe tine acest lucru?a intrebat ea curioasa.
Sasuke si-a apropiat buzele de urechea ei si i-a spus in soapta:
-Pentru ca tu esti diferita,de ceilalti,Sakura...,raspunse el.
-Oh da?Asta inseamna ca poti sa ma folosesti pentru a scapa de fanele tale?se enerva Sakura.
-Sakura,ce tot spui acolo?vocea lui Sasuke a revenit la normal si i-a pronuntat numele ca al oricarei alte persoane banale.
-Ce e,Uchiha?Chiar nu intelegi?Sakura i-a raspuns.Cred ca ar trebui sa stii destul de acum!
-Sakura,spuse Sasuke cu calmu-i obisnuit,nu mai reactiona asa!dar Sakura nu l-a ascultat si a continuat sa vorbeasca.Insa adevarul era ca ea ura faptul ca Sasuke nu arata niciun pic de sentimente,ceea ce ii cauza ei toata aceasta furie.
-Sasuke,nu vreau sa fiu folosita din nou!a tipat Sakura.
,,Saracul Sasuke!Deja am avut inima rupta cand am fost in Japonia si nu vreau sa mi se intample acest lucru din nou.Chiar nu are o inima?Chiar nu-i pasa?"suspina Sakura,iar lacrimile calde curgeau pe obrajii ei rozalii.
Sasuke nu avea nicio idee despre ce era vorba si chiar daca cuvintele pe care le spusese Sakura nu aveau sens,l-au ranit crunt pe Sasuke.Nici macar nu a avut timp sa raspunda la ceea ce il intreba,deoarece suferea foarte mult.Si de ce?Din cauza faptului ca Sasuke Uchiha,cel mai popular baiat din scoala,s-a indragostit de noua fata,Sakura Haruno.Ironic!Iar acum ea tipa la el fara niciun motiv serios,dar Sakura nu putea vedea ca Sasuke e ranit in interior.
-Te urasc!Te urasc,Sasuke Uchiha!tipa Sakura,dar ea niciodata nu vrusese sa spuna aceste cuvinte.Sasuke si-a simtit inima rupta in doua bucati,pentru prima data.Iar ea spunea ca el i-a rupt inima!Practic, nu a facut decat sa fie el!Oare putea el sa se schimbe,doar de dragul Sakurai?Poate.Dar mai intai trebuia sa-i castige increderea Sakurai si sa o aduca inapoi cu picioarele pe pamant.
-Nu vreau sa te mai vad niciodata!
Ea a vrut sa plece dar Sasuke a luat-o de mana.
-Opreste-te!iar ochii negri ai lui Sasuke au intalnit ochii verzi si inlacrimati ai Sakurai.Insa ea nu putea vedea toata durerea din ochii lui Sasuke,din cauza ranii pe care credea ca o are.O lacrima s-a prelins pe obrazul Sakurai pana pe umarul lui Sasuke,iar acesta i-a dat drumul.Sakura a mai aruncat o singura privire catre el,iar apoi a fugit spre casa,plangand.
Sasuke a lovit cu piciorul ciresul si s-a asezat la radacina lui.O groaza de lucruri se aflau amestecate in capul sau.
Sakura alerga in ploaie.Ploaia a inceput chiar atunci cand a plecat din curtea scolii.Ea intotdeauna stia ca uneori e o idioata,chiar si in timpul ultimei sale relatii.Dar Sasuke nu era ca ceilalti.Ino si Hinata,prietenele Sakurai,i-au povestit ca Sasuke nu a avut nicio prietene,absolut nimic.Ea a realizat ca a fost doar nervoasa.L-a criticat pe Sasuke pentru ceva ce nu a facut,pentru ceva ce el nu era.
Acesta statea langa copac si spunea o poezie,pe care o stia de cand era mic,de la tatal sau: ,,Acolo unde eşti, aş vrea din nou să fiu,
un flutur ireal, în păru-ţi rozaliu...
şi vântul din rochiţă pe trupu-ţi alergând,
să-ţi mângâi iară doruri ce s-au ascuns plângând..."Sasuke a inceput sa rada,deoarece acea poezie se potrivea foarte bine cu viata lui.Da,el niciodata nu va uita ce a pierdut....pe Sakura.Iar acum,si-ar fi dorit ca stropii de ploaie sa cada din stele,pentru a nu adauga mai multa raceala inimii sale inghetate....