12-12-2008, 09:32 PM
Acesta este primul meu fic...sper sa va placa.Astept orice critici si observatii/sugestii..
De asemenea,as vrea sa-i multumesc lui Pure Love pentru sugestile ei legate de personaje si descrieri(nu stiu ce m-as fi facut fara tn sys :*)
Deci..sper sa va placa
O frunza galbena cu irizatii aurii plutea lin prin curtea scolii.Emily o prinse din zbor si o ridica deasupra capului,uitandu-se la ea contra luminii.Dungi rosiatice se intindeau pe frunza uscata,ca niste flacari subtiri.O strecura cu grija in geanta si se gandi cat de dragut ar fi s-o fotografieze cu noul ei aparat digital.
Si daca fotografiatul ar fi doar o pasiune…Odata cu castigarea concursului de talente,totul se intamplase foarte rapid.Si brusc,peste cateva saptamani se trezi in Irlanda,tara ploilor izolata in fata unor ilustratii nefinizate,departe de prieteni si familie.
Motelul unde era cazata era vechi si uzat.La receptie,o fata de nu mai mult de saisprezece ani cu parul vopsit intr-un albastru tipator o analiza insistent:
-Deci c’est que tu esti din Anglia,isi prezenta ea accentul.
-Da,raspunse Emily scurt.Stau doar doua saptamani aici.
-O-la-la.Si asa departe de,ta famille….Trebuie sa fie tres dificil.
-Da,ma rog.As putea sa am o camera la etajul unu, va rog?
-Defapt,camerele sunt numai la etajul unu.Al doilea este bantuit,chicotii fata si aproape in soapta.
“Da..Cum de am ajuns eu aici?â€se intreba Emily.
Imediat ce ajunse in sala de curs isi intanlii colegii.Un chinez,zece irlandezi,un francez si o tipa din Seichelle,imbracata intr-o pijama uzata in dungi.Cel putin,asa I se paru lui Emily.
Isi alese un loc in a doua banca,langa Valerie.
Valerie arata exact ca iesita din paginile unei reviste,totul era superperfect-dar si superfals: lentil de contact mov deschis,unghii false cu model de zebra,extensiile roz de par..
Valerie se aseza pe scaun cu o pirueta gratioasa:
-Imi sta bine cu asta?intreba ea oglinda.Stiam eu,chicotii bruneta.
Surprinzand privirea lui Emily se trezi brusc:
-Buna,eu sunt Valerie,spuse ea pe un ton superior.Mi se spune Alba-ca-Zapada.Sti de ce?
-Pentru ca esti alba?incerca Emily.
-Nu,pentru ca sunt cea mai frumoasa din tara,chicotii iar Valerie.Hm...iti rozi unghile?Iac!continua ea inainte ca Emily sas protesteze.Imi pare rau dar nu pot sta langa tine.Am o fobie la rozatoare,se auzi iar acel chicot ascutit.
Isi stranse lucrurile si spuse pe un ton teatral:
-O,mai e loc dar langa Jason.E,destinul.
“Da,vezi sa nuâ€.
Restul colegilor nu se aratasera mai breji: fata din Seychelle era mult prea timida ca sa scoata o vorba,chinezii nu stiau engleza.Emily incerca sa se alature unui grup de fete dar acestea nici nu o bagau in seama asa ca renuntase.Mai exista grupul “jucatorilor pe game boyâ€,marele nemultumit si o fata ciudata cu cozi impletite.
Neavand cu cine sa vorbeasca,Emily hotara sa face o scurta plimbare prin parcul de langa caldire.
Parcul era aproape gol.Numai o mama cu caruciorul sau,grabindu-se spre casa,pe una din alei.Ceva mai departe un ingrijitor aduna de pe jos ambalejele de inghetata.
“Ceva stupid,pentru ca e aproape iarna…â€
Emily isi umplu plamanii cu aerul curat.Iubea toamna!Cerul se inseninase.Frunze galben portocalii cadeau pe fundalul albastru.
Prin lentil aparatului ei,frunzele aratau ca niste mici corabii portocalii patate parca de un pictor invizibil. Emily facu niste instantanee si imediat le verifica.Sterse cateva care erau estopate.Se intoarse in genunchi pentru a face o poza si dintr-o parte fluturelui colorat care tocmai se odihnea cuminte pe iarba verde.Atunci vazu ceva stralucitor sub una din Frunze.Un lantisor subtire,cu talismane in forma de stele si bilute.Lantul era cam innegrita si avea nevoie de lustruire,dar incuietoarea era foarte delicate.
Emily isi prinse lantul de gat.
“As putea sa i-o dau ingrijitorului mai tarziuâ€,se gandi ea,â€si apoi el o va da persoanei care a pierdut-oâ€.
Dar acest lucru nu avea sa se mai intample vreodata,pentru ca atat de multe lucruri aveau sa se intample.
Cap 2.
Din momentul in care deschise ochii,Emily stiu ca va fi una dintre zilele in care cel mai bun lucru pe care l-ar putea face ar fi fost sa nu se ridice deloc din pat.
Ceasul nu sunase,avea o gaura in soseta,nu-si gasea mobilul iar profesorul era suparat pe ea ca a intarziat la curs.
“Nu pricep cum lucrurile se pot schimba atat de mult peste noapte-intr-o zi toate merg struna,iar in ziua urmatoare totul este impotriva meaâ€,medita ea in timp ce isi manca sendvisul.
-Astfel,trebuie sa imi aduceti cateva poze pana poimaine.Tema va fi “Banalitatea speciala a toamneiâ€.
Sunt doua cuvinte cu sens opus pe care voi va trebui sa le aratati.Banalul poate fi special daca ai o viziune,continua el cu entuziasm.
Imediat ce ceasul batu ora unu,Emily se repezi afara din clasa dar o voce o opri.
-Ce lant super ai!
Era Valerie,care se uita insistent la lantul pe care il gasise in parc.Valerie purta o jacheta neagra,cu guler ridicat pe care scria mare numele firmei.E nou?
-Da,defapt l-am luat ieri,zambi Emily.
-Foarte frumos,zise Valerie cu o privire sireata.Pai,ne mai vedem.
Nu trecu mult pana cand Emily intelesese de ce Valerie se holba asa insistent la medalionul ei.
Imediat dupa pauza de pranz,Emily observa ca lantul ei a disparut din geanta ei.Uitandu-se disperata in jur nu-si putea crede ochilor.
Valerie purta lantul argintiu la gat.
-Hey,ce faci cu lantul meu?Da-l jos chiar acum!
-Lantul tau?intreba Valerie linistita,uitandu-se de sus la ea.Nu stiu despre ce vorbesti.Asta e al meu.
-Nu,nu e!,zise Emily simtind cum o cuprinde o criza de asmt.Nu mai avusese una de mult Cum poti sa zici asa ceva?Stii foarte bine ca e al meu.Da-l inapoi!
-Da-l inapoi!Da-l inapoi!,imita Valerie o voce de copil plangacios,apoi schimbandu-si tonul:Nu ti-l dau inapoi pentru ca este al meu.In orice caz,acum e.Ai inteles?
-Da,ai inteles?repeta cineva,imbrancind-o pe Emily.Sunt a lui Valerie,nu ai tai.Esti nebuna sau ce?
Emily simti cum incep sa-i curga lacrimi de furie.
-Ce s-a intamplat?intreba Jason,caruia ii fusese atrasa privirea de scandal.
-Mi-a furat lantul,zise Emily nervoasa.
Jason se uita fara sa creada la Valerie care zambea.
-Pentru ultima oara, este lantul meu,zise ea.
Furioasa Emily se apropia de ea si ii smulse lantul de la gat.Acest lucru nu facu decat s-o enerveze pe Valerie care o imbranci pe Emily.In scurt timp,cele doua ajunsesera sa se bata de-a dreptul.
-Ce se intampla aici?intreba profesorul intrand in clasa.
-Mi-a furat lantul,zise Valerie.Si…mi-a ciufulit parul.
-Din cate stiu eu,aici vin copii talentati care vor sa-si faca o cariera si nu huligani.
Amandoua fetele tacura.
-Fiecare sa-mi zica repede ce s-a intamplat.
-I-a placut lantul meu si mi l-a furat,zise repede Emily.
-Nu e adevarat.Il purtam la gat pan ace ea mi l-a smuls brutal.Inca mai am urme,se planse Valerie.A inceput sa ma bata si am incercat s-o ignor dar…
-Am vazut totul,domnule prifesor,intervene Jason.Valerie n-are nicio vina.
-Chiar asa?Ma tem ca aceasta atitudine nu se cade pentru niste domnisoare.Emily,ca pedeapsa va trebui sa muncesti la bucatarie,zilnic.
-Dar..nu e correct!izbucni aceasta si iesi din clasa.
Fericita ca a castigat Valerie isi puse lantul al gat si se indrepta spre iesire triumfatoare.In camera ei,Emily se tranti furioasa in pat.
“Nu stiu ce sa mai fac..â€,gandi ea in timp ce o lacrima i se scurgea pe obraz.â€Toata lumea are ceva cu mine…iar eu nu le-am facut nimic.Las’ ca vad ei..â€
Asteau au fost primele doua capitole.In curand si al treilea,unde actiunea va evolua si va prinde un contur...
Astept observatile
De asemenea,as vrea sa-i multumesc lui Pure Love pentru sugestile ei legate de personaje si descrieri(nu stiu ce m-as fi facut fara tn sys :*)
Deci..sper sa va placa
O frunza galbena cu irizatii aurii plutea lin prin curtea scolii.Emily o prinse din zbor si o ridica deasupra capului,uitandu-se la ea contra luminii.Dungi rosiatice se intindeau pe frunza uscata,ca niste flacari subtiri.O strecura cu grija in geanta si se gandi cat de dragut ar fi s-o fotografieze cu noul ei aparat digital.
Si daca fotografiatul ar fi doar o pasiune…Odata cu castigarea concursului de talente,totul se intamplase foarte rapid.Si brusc,peste cateva saptamani se trezi in Irlanda,tara ploilor izolata in fata unor ilustratii nefinizate,departe de prieteni si familie.
Motelul unde era cazata era vechi si uzat.La receptie,o fata de nu mai mult de saisprezece ani cu parul vopsit intr-un albastru tipator o analiza insistent:
-Deci c’est que tu esti din Anglia,isi prezenta ea accentul.
-Da,raspunse Emily scurt.Stau doar doua saptamani aici.
-O-la-la.Si asa departe de,ta famille….Trebuie sa fie tres dificil.
-Da,ma rog.As putea sa am o camera la etajul unu, va rog?
-Defapt,camerele sunt numai la etajul unu.Al doilea este bantuit,chicotii fata si aproape in soapta.
“Da..Cum de am ajuns eu aici?â€se intreba Emily.
Imediat ce ajunse in sala de curs isi intanlii colegii.Un chinez,zece irlandezi,un francez si o tipa din Seichelle,imbracata intr-o pijama uzata in dungi.Cel putin,asa I se paru lui Emily.
Isi alese un loc in a doua banca,langa Valerie.
Valerie arata exact ca iesita din paginile unei reviste,totul era superperfect-dar si superfals: lentil de contact mov deschis,unghii false cu model de zebra,extensiile roz de par..
Valerie se aseza pe scaun cu o pirueta gratioasa:
-Imi sta bine cu asta?intreba ea oglinda.Stiam eu,chicotii bruneta.
Surprinzand privirea lui Emily se trezi brusc:
-Buna,eu sunt Valerie,spuse ea pe un ton superior.Mi se spune Alba-ca-Zapada.Sti de ce?
-Pentru ca esti alba?incerca Emily.
-Nu,pentru ca sunt cea mai frumoasa din tara,chicotii iar Valerie.Hm...iti rozi unghile?Iac!continua ea inainte ca Emily sas protesteze.Imi pare rau dar nu pot sta langa tine.Am o fobie la rozatoare,se auzi iar acel chicot ascutit.
Isi stranse lucrurile si spuse pe un ton teatral:
-O,mai e loc dar langa Jason.E,destinul.
“Da,vezi sa nuâ€.
Restul colegilor nu se aratasera mai breji: fata din Seychelle era mult prea timida ca sa scoata o vorba,chinezii nu stiau engleza.Emily incerca sa se alature unui grup de fete dar acestea nici nu o bagau in seama asa ca renuntase.Mai exista grupul “jucatorilor pe game boyâ€,marele nemultumit si o fata ciudata cu cozi impletite.
Neavand cu cine sa vorbeasca,Emily hotara sa face o scurta plimbare prin parcul de langa caldire.
Parcul era aproape gol.Numai o mama cu caruciorul sau,grabindu-se spre casa,pe una din alei.Ceva mai departe un ingrijitor aduna de pe jos ambalejele de inghetata.
“Ceva stupid,pentru ca e aproape iarna…â€
Emily isi umplu plamanii cu aerul curat.Iubea toamna!Cerul se inseninase.Frunze galben portocalii cadeau pe fundalul albastru.
Prin lentil aparatului ei,frunzele aratau ca niste mici corabii portocalii patate parca de un pictor invizibil. Emily facu niste instantanee si imediat le verifica.Sterse cateva care erau estopate.Se intoarse in genunchi pentru a face o poza si dintr-o parte fluturelui colorat care tocmai se odihnea cuminte pe iarba verde.Atunci vazu ceva stralucitor sub una din Frunze.Un lantisor subtire,cu talismane in forma de stele si bilute.Lantul era cam innegrita si avea nevoie de lustruire,dar incuietoarea era foarte delicate.
Emily isi prinse lantul de gat.
“As putea sa i-o dau ingrijitorului mai tarziuâ€,se gandi ea,â€si apoi el o va da persoanei care a pierdut-oâ€.
Dar acest lucru nu avea sa se mai intample vreodata,pentru ca atat de multe lucruri aveau sa se intample.
Cap 2.
Din momentul in care deschise ochii,Emily stiu ca va fi una dintre zilele in care cel mai bun lucru pe care l-ar putea face ar fi fost sa nu se ridice deloc din pat.
Ceasul nu sunase,avea o gaura in soseta,nu-si gasea mobilul iar profesorul era suparat pe ea ca a intarziat la curs.
“Nu pricep cum lucrurile se pot schimba atat de mult peste noapte-intr-o zi toate merg struna,iar in ziua urmatoare totul este impotriva meaâ€,medita ea in timp ce isi manca sendvisul.
-Astfel,trebuie sa imi aduceti cateva poze pana poimaine.Tema va fi “Banalitatea speciala a toamneiâ€.
Sunt doua cuvinte cu sens opus pe care voi va trebui sa le aratati.Banalul poate fi special daca ai o viziune,continua el cu entuziasm.
Imediat ce ceasul batu ora unu,Emily se repezi afara din clasa dar o voce o opri.
-Ce lant super ai!
Era Valerie,care se uita insistent la lantul pe care il gasise in parc.Valerie purta o jacheta neagra,cu guler ridicat pe care scria mare numele firmei.E nou?
-Da,defapt l-am luat ieri,zambi Emily.
-Foarte frumos,zise Valerie cu o privire sireata.Pai,ne mai vedem.
Nu trecu mult pana cand Emily intelesese de ce Valerie se holba asa insistent la medalionul ei.
Imediat dupa pauza de pranz,Emily observa ca lantul ei a disparut din geanta ei.Uitandu-se disperata in jur nu-si putea crede ochilor.
Valerie purta lantul argintiu la gat.
-Hey,ce faci cu lantul meu?Da-l jos chiar acum!
-Lantul tau?intreba Valerie linistita,uitandu-se de sus la ea.Nu stiu despre ce vorbesti.Asta e al meu.
-Nu,nu e!,zise Emily simtind cum o cuprinde o criza de asmt.Nu mai avusese una de mult Cum poti sa zici asa ceva?Stii foarte bine ca e al meu.Da-l inapoi!
-Da-l inapoi!Da-l inapoi!,imita Valerie o voce de copil plangacios,apoi schimbandu-si tonul:Nu ti-l dau inapoi pentru ca este al meu.In orice caz,acum e.Ai inteles?
-Da,ai inteles?repeta cineva,imbrancind-o pe Emily.Sunt a lui Valerie,nu ai tai.Esti nebuna sau ce?
Emily simti cum incep sa-i curga lacrimi de furie.
-Ce s-a intamplat?intreba Jason,caruia ii fusese atrasa privirea de scandal.
-Mi-a furat lantul,zise Emily nervoasa.
Jason se uita fara sa creada la Valerie care zambea.
-Pentru ultima oara, este lantul meu,zise ea.
Furioasa Emily se apropia de ea si ii smulse lantul de la gat.Acest lucru nu facu decat s-o enerveze pe Valerie care o imbranci pe Emily.In scurt timp,cele doua ajunsesera sa se bata de-a dreptul.
-Ce se intampla aici?intreba profesorul intrand in clasa.
-Mi-a furat lantul,zise Valerie.Si…mi-a ciufulit parul.
-Din cate stiu eu,aici vin copii talentati care vor sa-si faca o cariera si nu huligani.
Amandoua fetele tacura.
-Fiecare sa-mi zica repede ce s-a intamplat.
-I-a placut lantul meu si mi l-a furat,zise repede Emily.
-Nu e adevarat.Il purtam la gat pan ace ea mi l-a smuls brutal.Inca mai am urme,se planse Valerie.A inceput sa ma bata si am incercat s-o ignor dar…
-Am vazut totul,domnule prifesor,intervene Jason.Valerie n-are nicio vina.
-Chiar asa?Ma tem ca aceasta atitudine nu se cade pentru niste domnisoare.Emily,ca pedeapsa va trebui sa muncesti la bucatarie,zilnic.
-Dar..nu e correct!izbucni aceasta si iesi din clasa.
Fericita ca a castigat Valerie isi puse lantul al gat si se indrepta spre iesire triumfatoare.In camera ei,Emily se tranti furioasa in pat.
“Nu stiu ce sa mai fac..â€,gandi ea in timp ce o lacrima i se scurgea pe obraz.â€Toata lumea are ceva cu mine…iar eu nu le-am facut nimic.Las’ ca vad ei..â€
Asteau au fost primele doua capitole.In curand si al treilea,unde actiunea va evolua si va prinde un contur...
Astept observatile