Cand intre Demon si Inger se naste iubirea (Sasuke & Sakura)

[Ely-chin]

Disclaimer: In afara personajelor create de mine (deocamdata doar Mico, insa pe parcurs vor mai aparea), nu detin restul personajelor, ce apartin lui Masashi Kishimoto din anime-ul Naruto. Nu fac profit de pe urma personajelor/intamplarilor.

M-am gandit sa scriu si eu un fic :D Este primul, asa ca nu va fi (cel putin la inceput) prea fenomenal. Insa voi incerca sa ma perfectionez, pentru a ajunge sa scriu la fel de bine precum criticii mei.
Acesta este un capitol de inceput, nu o sa se intample mai nimic in el, am vrut doar ca Sakura sa intre la Academia Ninja. Urmatoarele va promit ca vor fi mai bune ^_^


E o noua zi in satul Konoha. La Academia Ninja e multa zarva. Vacanta s-a terminat si, spre nemultumirea elevilor, scoala e pe cale sa inceapa. Se zvonea ca cei din clasa lui Iruka-sensei vor avea o noua colega. Nu prea ii interesa pe ei acest lucru… Erau chiar putin iritati.
-Am auzit ca va fi o fata, spuse plictisit un baiat saten de 14 ani, cainele lui sustinandu-l cu un latrat.
-Cui ii pasa? Sigur e o idioata! mai spuse o fata bruneta, cu parul prins in doua cocuri.
In acel moment, pe poarta scolii aparu o fata cu parul roz si ochii verzi precum smaraldul. Parea putin dezorientata.
-Probabil e fata cea noua, spuse baiatul saten care vorbise inainte. Ai avut dreptate, chiar are fata de idioata!
Rozalia ii auzi, insa nu spuse nimic. Nu era deloc surprinsa de modul in care ceilalti o marginalizau. Insa ei nu ii pasa. Putea sa suporte fara pic de greutate, doar era obisnuita cu suferinta.
Clopotelul incepu sa sune, anuntand inceperea orelor. Fara pic de chef, elevii isi luara un ultim adio de la dulcile clipe de vacanta si se indreptara spre salile de clasa.
Rozalia intra in clasa ei si se aseza intr-o banca libera. Se parea ca baiatul saten si fata bruneta din curte ce o insultasera pe rozalie aveau ghinionul sa fie in aceeasi clasa cu ea. Vizibil iritati de acest lucru, cei doi ii intoaresera spatele evitand-o pe cat de mult posibil. Pe de alta parte nici colega cea noua nu era prea entuziasmata sa ii cunoasca. Statea cuminte in banca ei si privea pe geam. Gandurile ei zburau aiurea, imprastiindu-se precum petalele delicate ale crinului.
Deodata, in clasa navali un uragan sub forma unui baiat.
-YAHOO! tipa acesta, M-AM INTORS!
-Si bineinteles ca nu puteai sa-ti faci intrarea fara sa ne spargi timpanele, urla la el fata bruneta.
Baiatul ranji intr-un mod prostesc apoi privirea i-a fost acaparata de rozalie care de asemenea, il privea. Parul lui era blond precum spicul graului, iar ochii sai albastri precum adancul oceanului ii explorau pe cei verzi precum smaraldul. Ceva era ciudat. Cei doi simteau ca perechea de ochi din fata lor e doar o oglinda, in care se citeste trecutul plin de suferinta pe care l-au indurat.
-Hei, ce faci? il intreba bruneta pe blond. Nu vezi ca nimeni nu ii da atentie?!
-Cum asa? intreba, trezit la realitate, blondul. Ce-aveti cu ea?
-Are fata de idioata ii rasprunse bruneta.
-Asta-i tot?! Doar de asta o marginalizati?! Stiti ce, faceti ce vreti, eu ma duc sa vorbesc cu ea, spuse blondul hotarat.
Ajungand la banca unde era fata, blondul zambi si spus:
-Salut! Pot sa stau langa tine?
-Daca vrei o reputatie proasta te asigur ca asta e cel mai bun mod, ii raspunse rozalia.
-Eh, deja am o reputatie proasta, asa ca…
Insa blondul nu reusi sa isi continue fraza deoarece profesorul intra in clasa. Toti elevii se ridicara salutand, apoi profesorul le spuse:
-Ma bucur sa va revad, copii, sper ca a fost o vacanta placuta…
-Ar fi fost mai placuta daca nu am fi stiut ca urmeaza sa inceapa scoala, il intrerupse un elev.
-Sunt sigur de acest lucru, insa daca tot am ajuns inapoi aici, haideti sa ne apucam de treaba. Dupa cum presupun ca ati observat aveti o colega noua. Azi avem un program foarte incarcat, desi e prima zi de scoala, asa ca nu putem sa o lasam sa se prezinte cum se cuvine. Insa va pot spune ca numele ei este Sakura si e o un ninja foarte bun. Daca vreti mai multe detalii, o puteti intreba chiar voi. Sakura, eu ma numesc Iruka si sunt profesor de istorie. Acum sa incepem lectia. Iruka-sensei isi incepu lectia, insa nimeni nu era atent la el. Toti o priveau pe rozalie cu coada ochiului, analizand-o. Oare acea fetita putea sa fie un ninja atat de bun? Cu siguranta ca nu, insa in viitor Sakura va avea posibilitatea sa le arate tuturor ca se insala.

[Shilpa]

Desi este primul tau fic vad ca te descurci bine.Greseli de tastare nu ai ceea ce este bine. Te felicit pentru idee; nu seamana cu celelalte, adica Sakura este ocolita de toti.Am observat o gresala trebuia sa pui liniuta de dialog cand a vorbit Iruka. Totusi nu ti-ar mai strica niste descriere pe ici pe colo, nu de alta, dar ar face povestea mai frumoasa.In rest este destul de bine. Spor la scris astept continuarea si sunt sigura ca vei tine cont de sfaturi.

[Ely-chin]

Va multumesc mult ca ati trecut si pe la ficul meu ^_^
Sakura Angel, ideea originala e jumatate meritul meu, jumatate meritul lui StarRalu :D Voi tine cont de sfaturi si iti multumesc mult pentru ca mi-ai dat un punct la reputatie
angelinozupxxx - Da, sa traiti! Comanda de replica intoarsa de la Sakura catre Sasuke este rivlata in acest capitol
sasuke_sakura - mersi, si ai dreptate, am ceva greseli de tastare...o sa incerc in capitolele urmatoare sa le fac sa dispara

Enjoy ^_^

Cap II-Intrecerea incepe

Pe holurile scolii soneria se facu auzita, spre fericirea elevilor. In clasa lui Iruka-sensei, acesta incheiase lectia si se pregatea sa plece, insa discutia elevilor lui l-a facut sa mai stea.
-Aaaah, se intinse blondul, in sfarsit liber! Credeam ca o sa adorm! Haide, ii spuse rozaliei, sa mergem in curte.
-Naruto, nu esti sanatos la cap? spuse printre dinti fata bruneta.
-Chiar nu poti fi si tu in rand cu ceilalti macar odata? zise un baiat brunet, ochii lui de onix fixand-o pe noua colega.
Vazand ca blondul, al carui nume aflase ca e Naruto, se simtea cam prost din cauza replicilor date de colegi, Sakura se hotari se intervina:
-De ce ar vrea sa fie in rand cu ceilalti? Asta ar insemna sa fie exact ca ei, sa nu aiba nimic personal, care sa fie al lui, intr-o multime sa nu il distingi pe el de cilalti colegi, pentru ca toti sunt la fel. Voi va dati mari ca sunteti in rand cu cei tari, dar tot ce faceti este sa-i copiati. Sa va luati dupa ei ca oile.
-Hei, cine ti-a dat dreptul sa vorbesti? interveni in discutie baiatul cel saten.
-Uite ce e, isteato, zise brunetul vizibil iritat de spusele Sakurei, eu nu ma iau dupa cei tari, pentru ca eu fac parte din ei. Defapt, as putea spune ca sunt singurul tare de aici.
-Ba, pardon, interveni din nou satenul, de cand? Ultima data cand am verificat, tu erai doar tipul cu nasul pe sus.
-Exact! interveni inca un baiat brunet, cu parul lung, prins la spate intr-o codita si ochii albi. Toata lumea stie ca eu sunt cel mai bun de aici. Numele meu e cunoscut in intreg satul, si porecla mea este de Geniul Frunzei! replica acesta mandru.
Sakura zambi, vazand ca a reusit sa ii faca sa se certe din cauza prostiei lor. Il lua pe blond de mana si pasira impreuna in curte. Acolo era o atmosfera linistitoare, in ciuda galagiei facute de colegi. Ciresii isi scuturau incet coroana, invaluind totul intr-o mantie de parfum. Rozalia se aseza impreuna cu Naruto la umbra unuia dintre ei, in timp ce Naruto nu mai contenea cu rasul:
-I-ai vazut pe idiotii aia? Mai aveau un pic si se luau la bataie! Ce cretini!...Si, apropo, multumesc, spuse acesta rosind.
-N-ai pentru ce, ii raspunse Sakura zambind. Oricum ma enervasera si pe mine.
-Eh, sunt niste fraieri, sa nu te iei niciodata dupa ei, spuse blondul zambind larg. Totusi, cred ca ar trebui sa ti-i prezint, nu? Ca sa stii ce nume sa pui inaintea injuraturilor, mai spuse acesta razand. Ala brunetu’ cu freza de gaina care mi-a zis ca nu sunt in rand cu ceilalti-numele lui e Sasuke Uchiha. Pe alalaltu’ cu cainele pe cap il cheama Kiba Inuzuka.Si pe ala cu paru’ lung ca o fata il cheama Neji Hyuuga. E varul fetei de acolo, cea cu parul mov si lung, spuse Naruto indicand o anume fata ce statea timida la umbra unui cires. In comparatie cu varul ei, continua blondul, ea e o draguta. Hai sa vedem pe cine mai gasesc si iti prezint, mai spuse acesta cautand colegii cu privirile. A! uite acolo! indica el cu degetul un baiat…cam ciudat, dupa rozalie. Il cheama Shino Aburame, o informa Naruto pe rozalie, iti sugerez sa nu te apropii de el decat daca ai un costum de protectie.
-Ce vrei sa spui? a intrebat rozalia uimita.
-Sa zicem doar ca ii plac cam mult gandacii…pe care, daca ma crezi, ii are si in corp.
-Ce?! a facut rozalia uimita. Tu glumesti, nu-i asa?
-Nu glumesc, i-a iesit la radiografie ca are gandaci in corp, chiar si in cap. Ma mir ca nu are instincte de insecta, spuse blondul ganditor.
-Bine, am inteles, nu ma apropii de el fara costum de protectie…Sau poate ca ar fi mai bine sa nu ma apropii deloc.
-O idee buna, spuse blondul.
Pana la inceperea orei ce urma, blondul i-a aratat Sakurei toti colegii din clasa. Apoi au pornit impreuna cu ceilalti elevi, ce aveau un chef debordant, spre locul de antrenament unde „scorpia de Anko-sensei” avea sa-si faca aparitia. Nu au avut mult de asteptat si in fata lor a aparut ingrozitoarea profesoara ce parea cu nu avea de gand sa-i lase mai usor, fiind prima zi de scoala.
-Bine, viermi buni de nimic, incepu aceasta urland, sa va vad cum stati intr-o mana! Si repede!
-Nu cred ca e o idee buna, interveni brunetul cu freza de gaina, al carui nume Sakura stia acum ca este Sasuke.
-Si de ce nu Uchiha? intreba profesoara enervandu-se.
-Avem o colega noua, spuse acesta cu un zambet batjocoritor pe fata. Daca o puneti sa faca asta probabil cade intr-o secunda.
-Treaba ei, spuse Anko-sensei. Acum la treba!
Vrand sa i-o plateasca lui Sasuke, rozalia nu se puse intr-o mana, ci intr-un deget.
-Tu esti noua colega, o intreba Anko-sensei pe rozalie.
-Da, raspunse aceasta fara pic de greutate din cauza pozitiei.
-Ce ziceai Uchiha? facu profesoara intorcandu-se la brunet. Nu poate sa stea intr-o mana? Eu vad ca sta intr-un deget.
Toti colegii isi indreptara stupefiati privirile catre rozalie. Brunetul era chiar furios.
„Te pui cu mine, huh?” gandi acesta. „Nu e o idee prea buna. Iti voi arata ca nimeni nu castiga in fata mea. Mai ales o fata noua si prostuta”
-Bine, raincepu Anko, acum vreau sa vad flotari intr-un picior.
La auzul cerintei, elevii au inceput sa protesteze si sa se planga. Insa urletul lui Anko-sensei i-a calmat.Astfel toti au incercat sa faca exercitiul.
Rozalia nu avea nici o problema, facuse acest lucru de mii de ori pana atunci. De altfel, se parea ca nici brunetul nu se lasa mai prejos. Rozalia chiar statea pe varful piciorul, intrecandu-l pe brunet ce facea normal. Atentia lui Anko a fost atrasa de rozalie, ce parea ca va evolua si va ajunge la un stadiu superior brunetului.
Dandu-si seama ca nu mai e in centrul atentiei si ca rozalia incepe sa ii ia locul, Sasuke sa hotari sa faca ceva in privinta asta. Insa nu sa se antreneze. Ci sa o faca pe rozalie sa renunte. Nu avea de gand sa o omoare, doar sa o sperie putin…deocamdata.
Dupa inca trei sferturi de ora de tortura, copiii au fost in sfrasit liberi
-Uh, urasc antrenamentele lui Anko-sensei, la fel cum o urasc si pe ea, se planse Naruto.
-Nu e chiar asa de rau, spuse Sakura.
-Pentru tine! ii atrase atentia blondul. Eh, macar am scapat. Ce zici, te duc acasa?
-Nu multumesc, Naruto, il refuza politicoasa rozalia. Oricum eu nu ma duc acasa.
-Cum vrei. Ja ne, Sakura-chan! saluta Naruto
<„Chan”? Mi-a spus „chan”? Tipul asta…chiar e dragut!>
Acestea erau gandurile rozaliei ce se indrepta spre locul unde isi petrecea ma joritatea timpului.
<Abia astept sa ma antrenez! Cat ador asta! Asa voi fi pregatita pentru cand soseste el.>
Pierduta in gandurile sale, Sakura nu observa ca era urmarita. Se parea ca ochii de onix voiau sai ii dea o lectie noii venite.

[Ely-chin]

Mersi fetelor, ca aveti rabdare sa imi citit ficul ^_^ N-am avut ce face si m-am gandit sa postez si Cap III :D
De acum incolo voi posta numai vinerea (poate reusesc si sambata sau duminica :D) ca am o groaza de teme si am si o alta groaza de concursuri ~x(

So..ultimul cap pe sapt asta - Enjoy ^_^

Cap III – Incercarea brunetului

Sakura continua sa mearga spre sala ei de antrenament, cand deodata, din spatele ei se auzi o voce:
- Te duci undeva?
Rozalia se intoarse si il vazu pe Sasuke uitandu-se la ea cu un aer superior.
- Da, raspunse fata, intr-un loc unde se face ceva de care tu nu ai auzit in viata ta : antrenament.
Replica Sakurei il enerva pe mostenitorul clanului Uchiha, care de indrepta cu viteza spre ea, pinzand-o de incheieturi. Uitandu-se in ochii ei, acesta spuse:
- Hai sa ne intelegem : eu nu te suport, tu nu ma suporti. Eu sunt puternic, tu esti idioata. Pe mine ma respecta toti, pe tine te urasc toti. Asa ca mai bine nu ai mai incerca sa o faci pe grozava…
- Pentru ca altfel „prietenii” tai te vor considera pe tine idiot, si ma vor respecta pe mine. Am dreptate? Si sa stii ceva : putin imi pasa mie ca idiotii aia ma urasc, sunt obisnuita sa fiu singura, si in plus, eu il am pe Naruto.
- Da, ca sa vezi! Fraierul o place pe fraiera!
- Spune-mi ca nu esti gelos, ca mi se face rau! replica rozalia afisand o fata scarbita.
- N-ai tu norocul asta, raspunse brunetul dandu-i drumul. Considera discutia de azi ca pe o avertizare…pe care ti-as sugera sa o respecti.
- Daca ai terminat cu toata melodrama asta, eu ma duc sa ma antrenez, spuse rozalia de parca nci nu ar fi auzit ce i-a spus brunetul.
Dandu-si seama ca nu a realizat mare lucru, Sasuke ii intoarse spatele fetei si pleca.
Multumita de victorie, aceasta se indrepta spre sala de antrenament.
<Credeam ca nu mai pleaca. E asa de enervant. Doar ne credea ca o sa ma sperii, nu-i asa? Hmpf! E doar gelos la gandul ca eu s-ar putea sa devin mai puternica decat el. Oricum, inca nu a vazut nimic din ce pot face…>
Afundata in gandurile ei, Sakura nici nu si-a dat seama cand a ajuns la sala ei de antrenament. Deschise usa uriasa si intra.
- Mitsue? Esti aici?
- Da domnisoara, ii raspunse o voce ce vendea din camera din fata. Ati venit inca din prima zi de scoala?
- Ti-am mai zis sa-mi spui pe nume! o dojeni „domnisoara” pe un ton bland.
Cea numita Mitsue zambi usor. Ea era cea care avea grija de sale, mai exact salile de antrenament ale Sakurei. Era o fata de 18 ani, cu parul negru si lung, prins la jumatate, si cu ochii de onix.
Rozalia arunca o privire prin camera. Uriasa sala era alba cu modele mov. Spre stanga era unul din locurile preferate de antrenament ale Sakurei. Aceasta merse si in camera de unde venise Mitsue. Era la fel ca cealalta, diferenta facand culoarea modelelor : aici erau albastre. In mijlocul salii se intindea, rotund, celalat mod preferat al Sakurei de a se antrena. Rozalia zambi, si ii spuse lui Mitsue ca a facut o treaba excelenta.
- Eu incep sa ma antrenez, tu te poti duce acasa, ii spuse Sakura brunetei.
- Sigur nu mai aveti nevoie de mine? intreba aceasta.
- Sigur, raspunse rozalia zambind.
Dupa ce Mitsue pleca, Sakura incepu sa se antreneze. Facu asta fara oprire pana seara.
Pe la 8 iesi din sala, incuind-o, si se indrepta spre casa. Se inserase deja, numai Luna si fiicele ei luminandu-i calea rozaliei. Vantul suiera, miscand crengile batranilor copaci. Sakura nu se grabea, mergea chiar incet. Nu avea nici un motiv pentru care sa nu faca asta. Nu ii era teama de umbre si nici acasa nu o astepta nimeni. Ar fi putut sa doarma in sala, nu s-a fi ingrijorat nimeni ca Sakura nu apare, insa s-a gandit ca patul e ceva mai moale.
Deodata, Sakura avu enervanta senzatie ca cineva o urmareste. Nu se intoarse din drum, ci merse linistita mai departe. Daca voia cineva sa o atace nu avea decat, insa rozalia nu i-ar fi sugerat acest lucru. Fata ajunse fara probleme acasa. Se parea ca nu fusese niciun atacator.
<Ciudat, sunt sigura ca ma urmara cineva. Oare isi face doar un plan? Dar era prea aproape…Fir-ar, habar n-am ce s-a intamplat!>
Iritata de propriile sale ganduri, rozalia se duse sa isi facu un dus cald, apoi se duse inliving, cautand o anume carte prin biblioteca.
- Bingo! spuse ea dintr-o data. Ia sa vedem, ce mari chestii scrie aici…
Cartea pe care o rasfoia rozalia era despre Clanul Uchiha. Voia sa vada daca era pe acolo vreun motiv pentru care brunetul se dadea asa de mare.
- Uite aici : „Clanul Uchiha a fost distrus intr-o singura noapte de o singura persoana : Itachi Uchiha…” Stiam asta, spuse ea oftand. „Singurul suprevietuiror este Sasuke Uchiha, fratele mai mic al ucigasului, acum mostenitorul maretului sau fost Clan. El poseda, precum fratele lui, kekegenkai-ul clanului, Sharingan. Sasuke Uchiha fusese si inainte de tragedie un elev model, insa dupa, a devenit printre cei mai buni Genini ai satului.” Mda…n-am am aflat nimic nou, ofta Sakura dezamagita.
Dupa acea cautare in urma careia rozalia nu a aflat nimic, aceasta se duse si de baga in pat.
In ciuda antrenamentelor grele si continue din acea zi, Sakura nu era obosita. Defapt, se seimtea chiar relaxata. Destul de ciudat, nu? Ea era obisnuita cu antrenamentele foarte dure la care sa fie supusa toata ziua, in comparatie cu care antrenamentele din acea zi fusesera chiar floara la ureche.
<Ma intreb daca fraierul ala cu freza de gaina era cel care ma urmarea. Nu m-ar surprinde sa fie asa. Oricum, n-ar nicio sansa sa ma sperie…si nici sa ma invinga. Mostenitorul clanului Uchiha, huh? Mare chestie! Fratele lui mai mare a distrus clanul – mare branza! Se crede o persoana asa de diferita de ceilalti doar pentru ca trecutul lui este diferit? Ce sa zic! Daca ma mai enerveaza mult o sa il aduc cu picioarele pe pamant!>
Dupa aceste ganduri, rozalia se cufunda intr-un somn dulce, in care visele ei se amestecara pe paleta prezentului, combinand trecutul cu viitorul. Sakura nu era speriata nici de trecut, nici de prezent, si nici de viitor. Trecutul trecuse, prezentul il traia acum, deci isi putea controla prin el viitorul. Chiar daca nu ar fi stiut sa isi coordoneze bine miscarile, oricat de crud ar fi devenit viitorul, era sigura ca putea sa suprevietuiasca. Mai ales ca avea pe cineva ce o pazea din umbra, care o pazise in toti acesti ani, fara sa-i para rau de greseala din trecut, pe care ea credea ca o facuse pentru binele Sakurei. Rozalia nu o ura, mama ei o invatase cum sa uite de ura, si accepta ca acesta sa o apere, atata timp cat nu lua decizii cu care Sakura nu ar fi fost de acord.

[~angelino~]

Sunt de acord cu Starnight:nici mie nu mi-ar placea ca cei doi(Sakura si Sasuke) sa se indragosteasca prea repede,ar strica toata "chestia" :))
well...se pare ca sunt a2-a si iti spun ca imi place ficul tau si imi place ca ai transformat-o(ca sa zic asa) pe Sakura intr-o vipera:))
saracul Sasuke..ce ii face Sakura .Astept cu nerabdare urmatorul capitol,unde,cred eu,Sakura va fi, din nou o scorpie,nu-i asa? :pls:
ai facut o treaba buna cu cei doi(stii la ce ma refer ) :yes:
spor la scris si astept vinerea viitoare(daca se poate mai repede? :sry: )
ja ne and bye bye sis. :bye:

[adyna_45]

EVRIKA! Cand am vazut ficul tau m-am gandit: "Huh! Inca un fic obsedant cu Sasuke si Sakura? Ce-ar fi sa ma duc sa o purichez?" Si iata planul pus in practica...si esuat! Ma bucur sa te anunt ca "debutul" tau m-a uimit in mod placut! Cu logica stai relativ bine. Gramatica si ortografia ta, ca sa nu mai adaug punctuatia, sunt excelente! Trebuie sa te laud! Bravo! Sincere felicitari!
Inceputul m-a cam dezamagit, ce sa zic...faza cu eleva noua a devenit o obisnuinta. Caracterul personajelor a fost deconcertant...si total diferit de ce e in celelalte ficuri! Deci nu m-am gandit niciodata ca Sasuke ar putea fi gelos pe Naruto(ceea ce banuiesc ca se va intampla, avand in vedere ca povestea ta este SasuSaku nu SasuNaru). Ideea nu pare chiar atat de banala. Imi place! Ideea de a face din Sakura un ninja mai bun decat Sasuke este si eu cam greu de digerat...sunt prea obisnuita cu obisnuitul...ms pt aceste diferente:)

Akm, ca am trecut prin minunatul proces de mirare profunda si multumire si mai profunda, voi incepe cu criticile:
Cap 1
-YAHOO! tipa acesta, M-AM INTORS! - "YAHOO! tipa acesta. M-AM INTORS!"
Pe de alta parte nici colega cea noua nu era prea entuziasmata sa ii cunoasca.- "Pe de alta parte, nici colega cea noua nu era prea entuziasmata sa ii cunoasca."
care de asemenea, il privea- "care, de asemenea, il privea"
Dupa cum presupun ca ati observat aveti o colega noua- "Dupa cum presupun ca ati observat, aveti o colega noua"
si e o un ninja- sincer acum, hotaraste-te...e o sau un ninja...
Cap 2
cilalti- "ceilalti"
care sa fie al lui, intr-o multime sa nu il distingi- "care sa fie al lui intr-o multime, sa nu il distingi"
ma joritatea - majoritatea
Cap 3
de indrepta - se indrepta
nci - nici
ne credea - nu credea
sperii- contextual, puteai inlocui cu "ma va speria"...deoarece nu sunt prea sigura ca e corect "sperii"
vendea- vedea
sale- sala
inliving- in living
de baga - se baga
seimtea- simtea

Majoritatea sunt greseli de tastare, pe care le rezolvi tu usor cu o recitire mai atenta a textului inainte de postare. Problema cu virgula aceea este relativa...este discutabila, insa, dupa parerea mea, locul ei este acolo unde am pus-o eu...

In rest nu mai am nimic de comentata, lucru care ma incanta. Nu pot sa iti aduc decat laude...astept sa vad cum evoluezi.
Kissu and Gambate la scris...Ja'!

[Ely-chin]

Ya-ho! Gata scoala! :D Am ajuns si eu pe la fic (tarziu, stiu :nh: )
Asa, fetelor, mersi mult de ctritici si sa nu va faceti griji, n-am nicio intentie sa ii fac pe cei 2 sa se indragosteasca repede unul de celalalt ^^ Si adyna_45, mersi mult de tot de laude...si de critici ^_^ Voi posta cap urmator maine sau poimaine :D si sa nu ma intrebati de unde mi-a venit ideea pt titlu -_-'
So - Enjoy ^_^

Cap IV – O excursie la Castelul Bantuit – Partea I

Soarele se ridicase pe bolta cereasca luminand-o, in timp ce stralucirea lui se oglindea in geamurile satenilor. Pasarelele incepusera sa ciripeasca pe ramurile copacilor dand naturii semnalul de trezire.
Deranjata de lumina astrului, rozalia deschise ochii. Se duse sa faca un dus, apoi se duse in camera ei pentru a se schimba. Sakura isi puse cea mai grea intrebare pentru o fata :
- Cu ce sa ma imbrac? Dupa cateva minute isi alese un kimono mov, iar dedesubt niste colanti albi, de aceeasi culoare ca sandalele. Dupa asta cobori pentru a lua micul dejun. Gandurile ei erau inca tulburate de acea intrebare : oare brunetul fusese persoana ce o urmarise seara trecuta? Sakura isi scutura capul, incercand sa nu se mai streze.
Dupa micul dejun, rozalia se indrepta spre Academie. Pe drum se intalni cu Naruto.
- Ohayo, Sakura-chan, spuse acesta zambind.
- Ohayo, Naruto, ce mai faci? intreba fata politicoasa.
- Imi fac un plan cum sa ii fac o farsa lui Iruka-sensei, raspunse blondul.
- Dar ce-ai cu el? intreba Sakura curioasa.
- Pai, vezi, ieri am pictat cu vopsea fetele celor 4 Hokage, iar Iruka-sensei m-a pus sa curat tot! tipa Naruto revoltat.
- Nu ti se pare corect? Si de ce a trebuit neaparat sa le pictezi fetele? mai intreba rozalia.
- Bineinteles ca nu mi se pare corect! Am facut-o pentru ca intr-o zi eu voi deveni cel mai mare Hokage, si toti ma vor respecta! spuse blondul hotarat.
Rozalia se uita uimita la blond. Avea un vis mare, nu usor de realizat. Oare va putea acel copil nebun sa ajunga un Hokage?
<Stai putin! Nebun, blond, ochi albastri, zambet tampit, hiper-activ…seamana cu…al 4-lea Hokage! Oare…Nu, nu se poate!...>
Cei doi ajunsera la Academie. Cand pasira in clasa fusera nevoiti sa se ascunda imediat dupa catedra. De ce?
- BATAIE GENERALA!
Elevii, ingerasii, se „impuscau” cu vopsea. Pe ei, si pe pereti.
- Ce dracu faceti? urla Naruto, incecand sa se faca auzit in acea galagie de nedescris.
- Pictam! tipa Tenten, incercand sa-l nimereasca pe Neji in cap. Clasa era prea monotona.
- Bine, si noi ce facem? urla Naruto in continuare.
- Prinde! ii stiga Sasuke, aruncandu-i un pistol.
Insa in momentul acela lui Kiba ii veni o idee. Indrepta pistolul spre rozalie si trase. Vazand „glontul” la timp, rozalia reusi sa se fereasca, dandu-se intr-o parte. Problema era ca, ferindu-se, Sakura lasa cale libera vopselii spre capul lui Naruto. Jumatate din fata lui era acum de culoare verde, de ziceai ca e jumatate extraterestru, jumatate om.
- Fir-ai tu sa fii, Kiba! Te ucid!tipa Naruto repezindu-se spre colegul sau.
- Se pare ca esti in minoritate, se auzi dintr-o data o voce in stanga rozaliei.
Fata se intoarse si il vazu langa ea pe brunet, ce avea pe fata un zambet smecher.
- Si daca sunt, ce? facu rozalia in timp ce se ferea de inca un „glont”.
- Stii, nu prea mi-a placut cum te-ai comportat ieri. Ai fost cam obraznica.
Sakura era pe punctul de a-i raspunde brunetului, insa in acel moment intra in clasa Iruka-sensei. Fix la timp pentru ca o noua incarcatura de vopsea sa il loveasca in fata din plin.
- Ce naiba se intampla aici? urla acesta. Ati innebunit?! Ma duc la baia sa ma spal si cand ma intorc vreau sa aud o explicatie.
Acestea fiind spuse, mai exact urlate, profesorul parasi clasa.
Peste cateva minute se intoarse, fara vopsea pe fata, insa la fel de nervos.
- Bine, incepu el, incercand sa isi stapaneasca tampla ce ii zvacnea. Cine imi poate da o explicatie?
- Sakura, au spus toti in cor.
- Poftim? facu Iruka-sensei surprins. Ce-ati zis?
- A fost ideea Sakurei, mintira elevii. Ea ne-a adus si pistoalele, mai spusera ei aratand la mormanul de pe jos.
- Nu-i adevarat! tipa blondul revoltat.
- Stai calm, Naruto, ii spuse Sakura. Cum puteti dovedi ca eu sunt de vina? intreba fata intorcandu-se spre colegii ei.
Ceilalti se blocare la intrebarea fetei, insa brunetul intreba si el:
- Dar tu cum poti dovedi ca nu esti de vina?
Cei doi se uitau unul la altul fulgerandu-se din priviri.
- Bine, interveni Iruka-sensei, daca nu se poate afla cine e de vina, va trebui sa uitam totul si sa va punem sa faceti curatenie. Totusi, eu nu am vazut-o pe Sakura cu pistol in mana, mai spuse Iruka ganditor. Deci nu vad cum sa fie ideea ei, sa va dea pistoale, iar apoi sa nu se distreze si ea cu voi…
Se pare, deci, ca planul elevilor a esuat…
- Macar va trebui sa curete si ea cu noi, murmura Kiba catre ceilalti, care aprobara din cap. Macar cu atat sa se aleaga si ei, nu?
- Bun, reveni profesorul, dupa ce faceti curat aici vreau sa veniti toti in curtea Academiei. A, si Sakura nu face curat!
Se pare, deci, ca planul elevilor a dublu-esuat…
- Iruka-sensei! il striga rozalia ducandu-se dupa el.
- Ce s-a intamplat, Sakura?
- Pai…stiti, puteti sa ii dati si lui Naruto liber de la curatat? incerca fata.
- De ce as face asta? Doar si el se batea cu ceilalti.
- Stiu, dar l-a inceput nu a vrut, insa l-a lovit Kiba in cap si…
- Sakura, incepu Iruka, inteleg ce vrei sa spui, insa rezultatul este acela ca Naruto s-a batut. Si acum trebuie sa suporte consecintele.
- Va rog! facu Sakura afisand o fata de ingeras.
- Offff…zici ca la inceput nu a vrut sa se bata? Bine, dar numai de data asta! accepta Iruka-sensei.
- Multumesc!
- Naruto! isi striga Iruka elevul.
- Ce-i? intreba blondul imbufnat.
- Haide, de data asta te scutesc de pedeapsa.
- Serios?! tipa Naruto
- Da, insa numai de data asta, si doar datorita Sakurei, clar?
Blondul incepu sa strige de fericire, in timp ce Iruka-sensei pleca din clasa.
Naruto se duse la rozalie si ii multumi, in timp ce colegii ii fulgerau din priviri, si ii injurau atat pe Sakura, care se parea ca avea puterea sa te elibereze de pedepsele profesorilor, cat si pe Naruto care, spre deosebire de ei, era liber.
Dupa ce au curat clasa, elevii au venit in curte. Acolo i-au vazut pe rozalie si pe blond ce stateau bine-mersi la umbra unui cires si radeau.
- Daca n-ar veni imediat profu’, sa mor io daca nu m-as duce sa le trag fiecaruia cate una, marai Kiba.
„ Profu’ ”, intr-adevar, a venit imediat si i-a pus pe elevi la curent:
- Bun, copii, avand in vedere ca sunteti cea mai rea clasa din Academie, Lord Hokage va face cadou o excursie.
- Huh? Ce excursie? se trezi si Naruto.
- La…Castelul Bantuit!

[adyna_45]

Mishto! Am ras pe burta...ei, nu chiar pe burta, dar totusi!
Akm nu ai deloc greseli...poate ca ar trebui sa postez o data la catvea capitole ca sa am ce critica...ma enerveaza sa nu pot critica nimic.
Singurul lucru de care ma pot lua(slava cerului, as fi innebunit daca nu era) este acel "am pictat cu vopse"...ei bine, cu ce altceva putea sa picteze daca nu cu vopsea? Bine, inteleg ca putea sa picteze cu pensula, dar se subantelege ca picta cu vopse, ca doar nu picta cu sliva sau cu suc de lamaie(cerneala simpatica). Este singurul lucru de care sunt oarecum nemultumita.
Aaaaa! Stai, nu pleca, mai e ceva. Aproape ca am uitat. Unele parti sunt preluate din anime...cum ar fi pictatul statuilor si naruto care a fost pus sa le curete...asta nu e neaparat o greseala...dar am zis si eu ca sa nu iasa postu prea scurt :D
Trecand peste astea, imi place fffffff mult, infinit de mult! Mai scrie ca ai talent! Imi pare bine ca pot sa citesc o poveste ca a ta. Actiunea curge si nu pare scrisa mecanic, ai si parti amuzante si stii sa plasezi suspansul...oarecum.
Astept capitolul urmator! Gambate and Kissu. Ja'!

P.S.: In legatura cu faptul ca nu o sa ii faci sa se indragosteasca prea curnd...de ce? :((... eu astept cu sufletul la gura primul sarut...eu este o persoana mai romantica

[Ely-chin]

Mai intai, scuzati la mine ca am zis ca postez sambata sau duminica si am postat de-abia azi -_-' Apoi, scuzati la mine (adyna_45) pentru tampenia cu vopseaua (baka me >.<) Probabil pana la urma o sa ma intrebati daca nu cunva eu fac aici parodie si nu poveste de dragoste :))

Acum continuarea - Enjoy ^_^


- Bun, copii, avand in vedere ca sunteti cea mai rea clasa din Academie, Lord Hokage va face cadou o excursie.
- Huh? Ce excursie? se trezi si Naruto.
- La…Castelul Bantuit!

Capitolul IV – Castelul Bantuit – Partea a II-a

-Nu vorbiti serios, nu-i asa? intreba agitata rozalia.
- De ce sa glumesc? E ceva in neregula, Sakura?
- Nu…Sigur ca nu…
Iruka-sensei incepuse sa dea detalii despre excursie, insa fata nu era atenta. Mintea ei zbura departe…
<Nu poate sa faca asta…Nu poate sa ma aduca acolo…Nu vreau...>
- Sakura-chan, te simti bine? intreba blondul ingrijorat.
- D-da, sigur, raspunse rozalia.
- Bun, se auzi glasul profesorului, mergeti acasa, pregatiti-va bagajele, si in 2 ore plecam. Excursia va dura 3 zile.
Elevii plecara acasa, multumiti ca pentru 3 zile nu vor mai trebui sa mearga la scoala. Toti se grabeau, avand in vedere ca aveau numai 2 ore la dispozitie, numai Sakura mergea incet, privind in gol, si gandindu-se unde va trebui sa mearga.
Pana la urma ajunse acasa, unde se duse direct in camera ei, trantindu-se pe pat. Isi stranse genunchii la piept si lua perna in brate, strangand-o tare. Fara sa isi dea seama, a dat drumul unei lacrimi sa curga pe obrazul ei fin. Nu suporta gandul ca trebuia sa se intoarca in acel loc plin de amintiri dureroase.
Dandu-se seama ca nu avea ce face, Sakura se scula din pat cu gandul sa isi faca bagajul. Lua un rucsac si puse niste haine mai groasa de care stia ca va avea nevoie, insa si confortabile. Dupa ce termina, facu un dus si se duse la sifonier pentru a se hotari cu ce sa se imbrace. Pana la urma isi alese un panalon de blug alb, un maiou negru cu spatele decupat si cu buricul gol, iar de la umar in jos, manusi negre. Imbracata astfel, cu rucsacul pe umar, rozalia pleca spre Academie.
Ajunsa acolo isi vazu colegii cu niste mutre cam speriate.
- Ce se intampla? il intreba ea pe Naruto.
- Mergem la Castelul Bantuit, ii raspunse blondul tremurand.
- Si? Doar nu crezi ca e intr-adevar bantuit, nu-i asa?
Naruto nu raspunse, insa ingiti in sec. Insa frica ii trecu imediat ce observa cum era imbracata Sakura.
- Wow! excalama el. Sakura-chan, arati super!
- Mersi, Naruto, raspunse fata rosind usor.
- Bun copii, spuse Iruka-sensei aratandu-se, sunteti gata? Sa mergem!
Clasa profesorului de istorie mergea pe strazile prafuite atragand atentia satenilor. Odata ce au iesit din sat au luat-o prin padurea deasa. Evident, Naruto nu e putut sa traverseze padurea fara sa se impiedice de un bustean, sa alunce pe piatra si sa cada in apa, udandu-i pe toti si facandu-i sa il injure. Au mers non-stop toata ziua, spre enervarea elevilor si a lui Iruka-sensei care, pana la urma, saturandu-se sa ii tot auda plangand, a luat niste muschi de pe un copac si si l-a bagat in urechi. Intr-un sfarsit au ajuns si la temutul Castel. Chestia ciudata era ca baietii tremurau mai tare ca fetele, ca sa nu spun ca numai ei tremurau…
Castelul era invesmantat intr-un negru precum smoala, astfel incat cu greu iti dadeai seama ca se afla in fata ochilor tai. Portile ruginite stateau impunatoare in fata Ccastelului, in timp ce dupa ele se intindea un pustiu in care doar cativa copaci batrani cu scoarta roasa de trecerea anilor se mai distingeau. Castelul era
- Bine copii, hai sa vedem cum o sa aratati dupa ce treceti de poarta, spuse Iruka-sensei cu un zambet ciudat pe chip.
Elevii, speriati, nu indrazneau sa miste niciun deget. Sakura insa, a inaintat, spre uimirea colegilor ei, si a trecut de uriasele porti de fier. In momentul acela a fost invaluita de o lumina trandafirie, ce a imbracat-o intr-o rochie lunga pana in pamant de culoare mov, a incaltat-o cu pantofi cu toc, asortati cu rochia, iar pe frunea ei a stralucit o clipa ceva, insa Sakura a avut imediat grija ca ceea ce se materializa sa dispara printr-un gest discret al mainii. Cand au vazut-o, toti au ramas cu gurile cascate.
- Ce va holbati? facu Sakura cu o voce rece. Haideti odata, doar n-o sa muriti.
Incet-incet, toti elevii au trecut, baietii fiind imbracati in costume rosii foarte elegante, iar fetele in rochii splendide. Toti se admirau unii pe altii si se minunau.
- Bun, acum fiecare „cavaler” va trebui sa isi aleaga perechea, se auzi vocea lui Iruka-sensei.
Cavalerii nostri fiind foarte curajosi imperecherile au mers foarte repede.
De Sakura s-a apropiat singurul cavaler timid, si anume Naruto.
- Sakura-chan…ma intrebam daca…stii…ai vrea…
Chiar daca blondul nu reusise, din cauza timiditatii si isi termine fraza, rozalia intelesese si se pregatise sa accepte, insa o vazu ceva mai incolo pe fata aceea cu parul mov, despre care Naruto ii spusese ca este draguta, spre deosebire de varul acesteia.
- Naruto! ii atrase atentia in soapta rozalia.
Blondul ridica fata rosie din pamant si isi privi colega. Aceasta ii facea semn cu capul spre Hinata.
- Dar…baigui Naruto.
Sakura se incrunta, dandu-i de inteles blondului sa faca ce spune ea. Vazand ca nu mai are ce face, Naruto ofta dezamagit, apoi se indrepta spre Hinata.
- Frumos gest, se auzi o voce de langa rozalie.
Aceasta se intoarse si il vazu langa ea pe Iruka-sensei ce zambea. Zambi si ea la randul ei, iar Iruka spuse:
- Ce zici, imi acorzi onoarea sa fiu cavalerul tau?
Sakura rosi datorita exprimarii senseiului, apoi il prinse pe acesta de brat.
Sa aruncam o privire catre Cavalerul Timid, sa vedem cum se descurca: Hinata e pe jos, lesinata, int timp ce Cavalerul nostru incearca disperat sa o faca sa-si revina… Nu stam prea bine, nu-i asa? Sa speram ce vor reusi pana la urma sa o trezeasca pe Frumoasa Adormita si ca aceasta il va lua pe Cavalerul Timid, sau mai degraba Idiot, de brat.
In continuare, perechile au intrat in castel. Podeaua scartaia sub picioarele lor, in timp ce ei traversau holul. Iruka-sensei a ramas in urma. Cand a intrat in castel a pocnit din degete si lumina a invadat holul prin care treceau, reusind sa-i sperie pe copii.
- Cred ca asa o sa va fie mai usor, li se adresa Iruka, vizibil amuzat de teama elevilor sai.
Acestia continuara sa mearga, injurandu-si printre dinti profesorul.
Deodata, fetele au fost lipite de peretele din dreapta de o forta nevazuta, in timp ce baietii de cel stang. Peretii s-au intors, lasand holul gol. Copiii au fost introdusi in alte locuri din Castel, evident fetele despartite de baieti.
Fetele, intr-un labirind urias, incercau sa se ridice.
- Care-a fost isteata si a calcat pe o piatra rosie de pe podea? se auzi vocea rozaliei.
- E-eu, raspunse o voce rusinata. Era Hinata.
<Fir-ar sa fie! Am dat de dracu’! Asta e labirintul capcanelor!>
- Bine, spuse Sakura, haideti sa mergem. Trebuie sa iesim de aici.
- Cine a pus-o pe asta sefa? se auzi vocea intepata a lui Ino, fata despre care Naruto ii spusese rozalia ca e cea mai nesuferita dintre toate.
- Eu v-as recomanda sa ma ascultati. Daca va credeti smechere n-aveti decat sa va descurcati singure. Daca muriti sa nu spuna rudele voastre ca nu v-am avertizat.
Cu aceasta avertizare, Sakura o lua inainte, stiind foarte bine ce avea de facut.
Baietii, pe de alta parte, ajunsesera in fata unui lung sir de scari, si incercau sa se adune de pe jos.
- Unde dracu’ suntem? intreba Kiba.
- Crezi ca stiu? se auzi vocea enervata a lui Neji.
- Ce facem acum? intreba si Naruto.
- Ce putem sa facem? Urcam! raspunse Sasuke, care pana in acel moment tacuse.
Astfel, baietii nostri s-au apucat sa urce lungul sir de scari, iar fetele sa cutreiere labirintul, in speranta ca vor gasi o iesire. Niciunul din ei nu stia ce urma sa se intample.

[Shilpa]

Imi place foarte mult acest capitol la fel ca si precedentele. Imi pare rau ca nu am mai comentat. Ce pot sa zic gareseli nu am vazut, scrii foarte frumos si imbini armonios naratiunea,dilogul si descriere. Ai un fic interesant, captivant si original.Sa stii ca ma bucur ca nu ii faci pe Sakura si Sasuke sa se indragosteasca repede.desi este cuplul meu preferat nu vreau sa fie asa repede impreuna.Saunt curioasa ce se va mai intampla in continuare.Spor la scris si astept urmatorul capitol cat mai repede.Tine-o tot asa!Ai talent si merita sa scrii!