Arta este o explozie -arta de a iubi-

[deidara-chan4ever]

noua mea creatie..sper sa va placa...este tot yaoi..+15,...\:D/

Arta este o explozie de vise spulberate,de inimi ranite de cuvinte aruncate, de stele.Arta,este cea mai pura expresie a inimii umane.
Dar nu toti o inteleg.Adolescentii din ziua de azi,cred ca este o prostie.Prostie este cand bandele de cartier se omoara intre ele,prostie este cand te duci la fiecare colt de strada,care duhneste a alcool,facand cine stie ce tampenii,prostie este atunci cand nu crezi..nu crezi ce exista,nu crezi ce nu exista sau ce ar putea sau nu exista printre noi.Iar adultii cred ca este o pierdere de bani timp si viaia.Pierdere este atunci cand te nenorocesti in cel mai cumplit mod posibil.Pierdere de bani este atunci cand iti ineci amarul si te afunzi in alcool.Pierdere de viata este atunci cand te-ai straduit ca in viata ta totul sa fie bine,pana cand toata fericirea a trecut pe langa tine.Dar nu Arta..ea este un cuvant sfant pentru mine.Toti m-au criticat pentru modul meu ,,bizar" de gandire..dar ei nu ma inteleg..ei nu inteleg arta.Dar din toate artele pe care le-am invatat numai una a ramas...arta de a iubi.Eu nu mai pot spune ce este aceea caci nimeni nu a vrut sa imi arate.

-------------
Toate aceste ganduri apartineau lui Yoru Hashiba,un adolescent de 15 ani cu parul negru ca abanosul si ochii ca taciunii.Era un adolescent calm,inteligent..neinteles de nimeni.Pasiunile lui erau scrisul,dansul,cantatul,desi nu prea avea voce si multe altele..intr-un cuvant..Arta.
Nu prea avea prieteni....dar nu se stie niciodata.Mergea la un liceu bun...sa spunem.Arta de a iubi..in asta deja nu prea mai credea.Nu credea ca cineva l-ar fi iubit,orcum el crescuse cu ,,bunica" Chyo.Era o batrana draguta,care il luase de la orfelinat.Acolo parintii lui naturali l-au abandonat.
-bunica Chyo..am sosit!
-Bine Yoru.
Baiatul isi facu un dus rapid,apoi se urca in pat lasandu-se purtat spre lumea viselor.
<Iubirea...are gust de ciocolata dar poate avea gust si de lamaie acra>
Asta a fost ca o introducere,:victorie:sper sa va placa..voi continua..ceva
critici,sugestii,pareri...

[bastard_in_love]

Imi place cum ai inceput. Ceva filozofie neinteleasa la inceput, gandeste subtil.
Nu-mi pot forma inca o parere. Imi place monologul, dar in introducere ne-ai fi putut prezenta ceva mai mult...adica sa fie mai mare.

Ma cam doare capul ca sa ma gandesc la critici serioase acum...

GAMBATE, sunt chhiar curioasa la ce te-ai gandit!

[deidara-chan4ever]

ah multumesc ca va place..acum sa vedem\:D/

Cerul plangea,parca vrand sa destainuie cuiva,durerea lui.Norii acopereau soarele,care se chinuia sa iasa la suprafata,pentru a imbata cetatenii capitalei cu razele sale.Intr-un apartament modest,bine organizat,pe canapeaua din sufragerie,o batrana tricota un pulover mov.Avea un chip adanc brazdat de trecerea anilor,parul carunt i se revarsa peste umeri.Purta o rochie gri pana in dreptul genunchilor.Mainile ei fragile si muncite de atatia ani,lucrau incet acea imbracaminte pentru nepotul ei infiat.In dormitorul baiatului Yoru citea Hamlet.Dormitorul lui era vopsit in verde crud,violet,tavanul negru,rosu si galben.Pe patul,acoperit cu asternuturi albe ca fulgul de nea,erau asezate diferite manuale despre arta.Ora unusprezece,brunetul trebuia sa se duca la liceu.
Se imbraca in gri si negru,i saruta mana bunicii Chyo,apoi parasi incaperea.
<Arta..un cuvant sfant pentru mine..un lucru pe care eu unul il inteleg..dar pe mine nimeni nu ma intelege.Pentru ei este usor sa se ascunda inpropia carapace,ascunzandusi sentimentele de alte persoane.Dar eu mi le dezvalui,incercand sa traiesc esenta pura si nevazuta,dar de uni simpita a vietii..a artei.Ce frumos ar fi ca ei sa ma inteleaga..sa inteleaga arta!Ar fi placut...dar lor li se pare normal sa lupte pentru o amarata de moneda rupandu-si si oasele,sfasiindu-si si carnea de pe ei.Apoi mai este si coruptia care nu face doi lei..din contra a progresat..Iar eu incerc sa supravietuiesc impreuna cu arta mea printre jegurile societatii.Cica ei se afirma..mda se afirma cum sa nu!Se afirma atunci cand isi distrug familiile,cand se distrug pe ei..cand distrug tot ce ating>
Ajuns la scoala,cu miile de ganduri pozitive si negative se opreste in loc<ce se intampla?>Se intampla ceva ciudat la liceul Snow..mda un nume englezesc de parca ar fi renumitul Harvart.In curtea liceului,cateva adolescente,erau gata sa lesine de emotie..un nou profesor.
-ce se intampla..pe numele artei?
-off! zici ca esti picat din luna..in nou profesor cu siguranta.\
<mda pariu pe pictura lui da Vinci ca este un bosorog neispravit..tot vreun ratat care se da mare destept ca stie arta.>
Ajuns in clasa,una destul de aratoasa,dar nu putu intra nici bine ca,la catedra se afla noul profesor.Era un barbat de vreo 20 ani,cu parul brunet ca abanosul si ochii de un caprui inchis.Zambea firav spre Yoru,care de cum il vazu parca mii de fluturi ar dansa in stomacul lui.Barbatul il pofti sa i-a loc,printre miile de critici si susoteli aduse de elevii clasei,care mereu il critica pentru felul lui de a fi.
-hei! gata..ce aveti cu el..cei ce nu inteleg arta..sa nu o inteleaga,deoarece arta nu trebuie doar inteleasa ci si simtita.Apropo ma numesc Mark Haruno,am 20 ani si sunt nou profesor si diriginte al vostru.
<mi-a luat apararea stie de arrta ilfascineaza subiecul..dar este asa de frumos..si buzele lui sunt asa de...oare cat de dulci sunt..si ochii lui emana o energie pozitiva si binefacatoare asupra mea,parca este un inger al iubirii eterne si ar fi venit pentru mine aici..ca sa-mi impartaseasca durerea si suferinta..oare m-am indragostit de el?>
Orele se terminara rand pe rand sa ca Yoru pleca acasa,dar tot cu gandul la Mark statea..deoarece dragostea a batut la usa lui.
,,[/i]cand dragistea iti bate la usa..deschide-i...ori va pleca suparata si nu se va mai intoarce..ori va intra cu forta...
Cam atat sper ca v-a placut:-h

[bastard_in_love]

Well, imi place cum abordezi subiectul. Ficul tau nu este diferit prin actiune ci prin perspectiva din care privesti lucrurile.

Ideea cu arta e buna, insa pe langa iubirea pentru arta noi nu mai stim nimic despre personajul tau. Incearca sa nu ramai cramponata doar pe filozofia artei, nu uita de naratiune, te pierzi in detalii uneori.


Per global sa zicem ca mi-a placut. Mai ai de lucrat, insa astept continuarea!

Ja:)

[deidara-chan4ever]

arigato pt. comm...

capitolul III. iubirea infloreste...

La o masa din lemn de brad,acoperita cu un material alb,impecabil,Yoru era adancit in lumea artei.Citea acea opera fantastica a lui William Shakespeare,Hamlet.Parca il vrajise acel obiect cu o coperta rosie,cu magia ei.Se adancea tot mai tare in frazele pline de farmec ale raposatului autor.Fiecare cuvant era ceva magic pentru adolescent,a carui sclipire din ochii nu inceta.cu ochii atintiti,citea cu atentie versurile insiruite cu atata talent.Spera ca va ajunge si el ca renumitul autor,a carei poveste iti dezmierda simturile,daca erai un mare admirator al artei si a cunoasterii.Dar tanarul se opri din citit deoarece opserva un paragraf in josul paginii<a fost un autor iubit>
<,,ce iseamna iubit...cum adica iubit nimeni nu vrea sau nu poate sa-mi spuna>Il tot framanta aceste cuvinte..acel cuvant<iubit>In minte ii aparu privirea plina de caldura a dirigintelui lui.Acei ochii emanau iubire...dar pentru cine?
<de ce simt un foc in mine,care ma doboara cu energia ei..de ce in mine creste cu fiecare secunda o flacara mistica de neinteles.De ce simt ca pulsul o i-a razna cand prin mintea-mi plina de cunostinte trece imaginea lui Mark.>
Dar nu mai putu continu deoarece o batranica draguta trecu pragul camerei.Il privi cu dragoste,dar si cu amar pe nepotul ei.Se gandea..daca ea va pasi in lumea noua..lumea plina de ingeri si lumina,cu baiatul ce se va intampla?Cese va alege de soarta lui amarata si plina de suferinta...ce se va alege de inima lui...cateodata ii vine in cap imaginea propiei morti.O moarte plina de amar si suferinta,plina de lacrimi si chinuri.Ii dadu o lacrima,margaritarul pretios al suferintei eterne ce fura pacea si echilibrul,ducand cu ea fericirea.isi sterse lacrima..da trebui sa fie puternica.
-bunica Chyo s-a intamplat ceva?
-nu..doar..am constatat ca nu mai avem lapte.Te duci sa iei te rog?
-sigur bunico,mai i-au putin aer.
Baiatul parasi apartamentul,lasand in urma lui o fiinta plina de amar.Mergea pe drumul asfaltat..dar deja ,,infundat" de mizerie.In calea lui isi facu aparitia Sino.Un baiat al carui par rosu ca focul si ochii de un verde crud era ravasit de vantul ce se pornise.
-artistule ude te duci?
-buna si tie Sino..te pot ajuta cu ceva?
-stiai ca nu doar arta are miros?
-adica?
-si frica are miros...Yoru nu putu sa-si exprime opinia deoarece Sino ii captura buzele intr-un sarut apasat,dar foarte pasional.Ii musca buza inferioara pana simtii gustul sarat al sangelui,care curgea nestingherit pe barbia brunetului.Acesa se sperie si o lua la fuga,intimp ce rasul sadic si bolnav al lui Sino inca se mai auzea.Toti il stiau pe roscat..era bolnav si rau..sadic.Brunetul alerga disperat in cautarea unu refugiu,dar se impiedica si cazu,spargandu-si capul.Cazu inconstient pe asfaltul rece..tot ce putu opsereva inainte sa-si inchida de tot ochii speriati,fuse doua maini care il luau in brate si o privire de inger.
<oare intr-adevar avem un inger de la Cel de Sus,dar multi afla tarziu ca au un inger si pe pamant>
Intr-o camera gola,vopsita in alb,tanrul era intins pe o suprafata,acoperita cu asternuturi albe.Deschise ochii ince,dar simtii o durere la cap.Langa el se afla Mark,ce ii tinea mana firava intr-a lui.
-te-ai trezit..somnorosule?
-unde sunt..ce am patit?
-te-am dus la spital dupa ce ti-ai spart capul si ai cazut inconstient.
-Dar..eu vreau sa va marturisesc ceva..
-Eu..mie nu stiu cum sa reactionez...
-domnule nu va pot minti..o sa credeti ca sunt bolnav...dar eu va..
Dar nu isi putu termina fraza ca Mark ii acapara buzele intr-un sarut.Baiatul nu stiucum sa reactilneze..era fericit.Doarece era
alaturi de persoana iubita.sarutul dura ceva vreme dar au fost intrerupti de medic.
-te poti intoarce acasa acum.
Mark se oferi sa-l conduca pana acasa.Tot drumul cei doi nu au
scos o vorba.Intra in apartament unde Chyo tricota un pulover.Nu era ingrijorata pentru el fiindca, crezuse se ii spusese Mark.
Noaptea veni peste capitala,aducand liniste,numai pentru ei.Yoru inca ii mai simtea miresma trupului lui Mark impregnat in fiecare colt al hainelor si al pielii.In cele din urma adormi....nu stia ca
ziua de maine ii va aduce multe surprize pregatite doar pentru el.
sper ca v-a placut..:victorie:

[bastard_in_love]

Mia placut ideea, insa mai ai de lucrat la cteva lucruri:
1.Asezarea in pagina, dupa liniuta de dialog se scrie cu litera mare, dupa punct de asemenea...
2.Repeti multe cuvinte, si cam desparti cacofonia cu virgula(asta o accentueaza mai tare)
3.Exprimarea extrem de frumoasa este pe alocuri insotita doar de incercari "nereusite", este in regula daca nu faci chiar "peste tot" filozofie, incearca sa scrii mai natural, se vede ca in anumite locuri exprimarea este fortata.

Totusi imi place mult ideea si astept continuarea! :-h >:D<

[deidara-chan4ever]

arigato pentru comentari si critici.:victorie:

Capitolul IV-noi surprize (ne)placute...

Soarele rasari pe cerul albastru,imprastiind razele sale peste locuitori adormiti.Acestia,ca in fiecare zi,isi relua treburile in timp ce studentii paseau in curtile scolilor.Mii de automobile goneau pe sosele,in timp,ceilalti mergeau linistiti pe trotuarele asfaltate.In apartamentul baiatului,acesta statea rezemat de perete incercand sa elucideze un mister.
<Bun..daca dragostea are gust de ciocolata,atunci are miros de....ciocolata,dar..ce culoare are.Rosu a la pasiune,maro precum ciocolata,galben ca mierea sau alb ca puritatea?Dar daca..le-am combina..ce ar iesi?>
Gandul acesta il tot framanta,fiind un artis in devenire trebuia sa-si cunoasca adevaratele ,,ingrediente"pentru arta.Dar fu trezit din acea visare cu ochii deschisi de un geamat de durere din partea lui Chyo.Baiatul ramase neclintit cateva secunde.Nu stia ce sa faca,ii era frica sa se duca acolo.Ii era frica de adevar.Totusi,isi infranse frica si pasi in dormitorul bunicii.Camera era formata dintr-un pat Mare acoperit de asternuturi de culoare crem,langa pat un dulap unde se aflau mii de medicamente.Culoarea peretilor era alba fara urma de pata.In pat se afla Chyo,invelita cu o plapuma pufoasa maronie.Tusea si respira sacadat.Ochii ii erau incetosati si era palida.Baiatul intra rapid in incapere speriat si cu lacrimi in ochii.
-Bunica Chyo ce ti s-a intamplat?
-Poate o raceala nevinovata,imi trebuie doar un ceai atat.
-Am sa-ti fac un ceai cald,apoi chem un medic,stai aici.
-Scoala ta..cum ramane.
-Lasa scoala,acum tu esti cea importanta.Tu imi oferi iubire,nu scoala.
Baiatul parasi incaperea pentru a prepara un ceai.Bunica il privea cum se indeparta de ea.Aceasta mintise...din nou.Nu era racita,ci avea o boala grava,de care Yoru nici nu banuia.Prefera sa taca si sa inghita orice urma de durere din suflet si din corp,decat sa-si vada nepotul suferind.Mai era,acum,o chestiune de timp,pana se va stinge din viata.In bucatarie baiatul,inghitea,inghitea durerea care il macina.Prepara ceaiul incet fara zgomot pentru asi auzi cum plange,inima.O durere sfasietoare il termina.
<Nu...nu bunica..nu ea,nu vreau sa plece de langa mine.Vreau sa o ajut>
Lua ceaiul,caldut cu aroma de lamaie si turna intr-o cana alba.Apo o puse pe tava si merse in camera la aceasta.
-Ti-am adus ceaiul!
-Acum du-te la scoala..te rog!
-Bine bunico am sa ma duc!
Yoru,nici nu stia ce sa faca...nu vroia dar nu trebuia decat sa o asculte.Incuie usa in urma lui,lasand-o pe batrana singura.Ajuns la scoala,isi vede ingerul cum trece aleea.Ii zambi lung,acesta de asemenea.
-Buna Mark...
-Si eu te iubesc...
-Ma duc la ore....
Orele incepura cu chimia.O ora care,nu avea legatura cu arta,dar trebuia suportata.Profesoara le predase cateva formule chimice,le dadu temele.Apoi urma si altele mai grele,dar Yoru se gandea la Chyo.deodata un sentiment strabatu corpul,parca sa-l avertizeze ca se va intampla ceva rau.Cum orele se terminase,Yoru pleca grabit acasa.Intra in incapere fara a cauza mare agitatie.Isi lasa ghiozdanul indreptandu-se catre camera batranei. Deschise incet usa,opservand ca batrana dormea.O lua de mana,in speranta ca se va trezi,pentru a lua pastilele.Constata cu stupoare,ca batrana era era mai rece ca un cub de gheata.
-Bunico..trezeste-te..de ce nu imi raspunzi..hai am venit..te ro trezeste-te.Ii tremura vocea si mainile. O sriga incontinuu fara sa accepte ca batrana deja nu mai era in viata.Siroaie de lacrimi ii cazu pe fata alba.
-Te implor revino...nu ma lasa...de ce Doamne,cu ce am gresit,trebuia sa ma iei pe mine,nu pe ea. De ceeeee?Unde esti Doamne sa ma vezi cand te implor sa mi-o lasi..ce am facut cu ce am gresit..ce ti-am facut eu de ma pedepsesti?
Nu se putea stapani din plans. Langa patul unde corpul neutru al batranei era asezat,Yoru parca murea.Parca exploda in milioane de bucati.
-------
Langa un cires inflorit,unde cadeau petalele,acolo Batrana fusese ingropata.Era un preot si Yoru. Nimeni nu era langa el sa-l consoleze.Plangea in genunchii lasand ploaia care se pornise, sa-i aline suferinta.Preoti deja plecase,ramanand singur...singur inecat in lacrimi.
<unde esti mama sa ma vezi...sa ma vezi cum sufar cum ma tangui
ca un caine...tu nemernico, m-ai creat si m-ai lasat sa mor in mizeria asta de viata. Acum bunica, singura persoana care m-a iubit a murit. Unde este dreptatea, unde ma duc...unde sa plec acum, cine sa ma ingrijeasca acum.>
Hainele pe care le purta, acum erau inundate de ploaie.Simtea ca inima il lasa, ochii i se inchidea cu fiecare secunda si respiratia,
parca il parasea.Se dezichilibra cu fiecare secunda, pana cand
corpul lui cazu neutru pe pamantul rece....
Cam tris dar sper ca...:-h

[Ice_angel_234]

Nu am mai comentat de ceva vreme la fic-ul tau,dar uite ca m-am hotarat sa te felicit pt el.e frumos,interesant si original:love:.Totusi am si cateva observatii de facut si anume:ai cateva greseli de tastare(innainte sa postezi fic-ul mai citeste-l o data cu atentie si corecteaza greselile)si cateva greseli de exprimare.La fel ca Anyoka nu am inteles ce-i cu corpul neutru,Acum iti mai zik doar:abea astept urmatorul capitol:yes:!sper sa nu fie la fel de trist!:pray:Gambate!

Ja ne^:hug:

[deidara-chan4ever]

arigato pentru comm. acum sa va lamuresc..cred ca v-am zapacit cu acea fraza. Corp neutru=corp lipsit de viata...la asta m-am referit..nu mi-a iesit cum vroiam.

Capitolul V-o zi....
Razele intrau pe fereastra,imprastiind magia lor prin intreaga camera.In camera vopsita frumos in alb,pe o suprafata acoperita cu asternuturi curate si albe, cu miros de flori de primavara,Yoru era inca inconstient.Fata alba ca spuma laptelui, mainile lipsite de vlaga si parul imprastiat pe frunte..aceasta era imaginea morbida care atragea din toate punctele de vedere, atentia.
Fiind in inconstienta,visa...visa frumos.Era imbracat in alb si peste tot era liniste si frumos...era pace si bine.O voce se aude si ii spune:
<Yoru..hai la mine..sa nu mai suferi..vii? Am sa te protejez..acolo nimeni nu te vrea..te respinge...hai la mine!>
<Bunico esti tu...ia-ma de mana sa vin cu tine...dar nu pot bunico
Ce ma fac?>
<Nu acum Yoru>
Vocea pleca..se indeparta...si cu cat se indeparta...cu atat baiatul simtea cum curge sangele in venele move.Cum viata il ia la ea.Fiind inpins de o forta neobisnuita baiatul se trezi brusc.
Siroaie de lacimi ii acapara fata in cateva fractiuni de secunde.Mici margaritare curgeau in van pe obrazul baiatului.
Pe usa intra nimeni altul decat Mark.El il salvase de la moartea vietii.Era ratiunea lui si nu avea ce face.
-Yoru..gata! Il lua in brate sprijinindu-i capul de pieptul sau.
-Vreau sa mor!
-Nu cum asa..eu ce ma fac fara tine! Mark isi puse mana dreapta la gura pentru a opri suspinele si lacrimile. Stranse ochii dar nu se putea aptine.
-Nu te aptine sa plangi...plangi.
-Yoru..te iubesc enorm nu vrau sa mori!
Baiatul il lua barbie si il saruta pasoinal.Mark ramase uimit, apoi
raspunse la sarut.Mark ii dadu jos pantaloni, dupa ce il dezbraca pe micut il aseza cu grija in pat.Il privi pret de cateva minute. Il sorbea din priviri, apoi cu miscari lente, il saruta pe abdomen, coborand tot mai jos spre zona sensibila. Aceste actiuni pe care Mark le intretinea, ii producea placere baiatului.Nu se putu aptine si scoase un strigat de placera.Nici Yoru nu se lasa mai prejos.
Ii acapara buzele intr-un sarut salbatic plin de pasiune,introducandu-si limba in gura acestuia.Ii explora fara nici o ezitare cavitatea.Mark il aseza din nou pe pat si il patrunse dur fara mila.De data aceasta baiatului ii placea totul chiar si cel mai mic strop de durere.Stranse asternutul alb in mana,durerea si placerea se combinau constant producand un sentiment inovator,
greu de descris.
-Inca o dat..a! Spuse Yoru in timp ce respira sacadat!
-Sa nu patesti ce...
-Inca o data! Il atentiona Yoru, de data aceasta ridicand tonul usor.
-S-a facut!
Yoru isi incolaci mainile in jurul gatului lui Mark.Acesta il parunse iar, dar Yoru adormi de oboseala. Acelasi lucru il patise si Mark,care fusese mai devreme,ca si partenerul lui, in culmea extazului.
cam atat..dak e scurt gomenasai^:)^ nu am avut prea mult timp
la dispozitie.:victorie:

[deidara-chan4ever]

am revenit...dupa atata timp..:victorie:

Capitolul VI-un nou eu...un nou..Tu?

Razele soarelui atinteau cetatenii capitalei nipone, in timp ce acestia de abia se trezeau.Era o zi incantatoare plin de farmec.In apartamentul lui Mark, Yoru continua sa traiasca in lumea viselor.Mark il saruta pasional, in timp ce el era in culmea fericirii.
Sub cearseafuri, Yoru il gadila pe baiat, acesta razand si radiind de fericire.
-Ma faci cel mai fericit baiat de pe planeta..stiai?
-Da stiam..! Buzele lor continuau sa se dezmierde, rasfatandu-se unul pe altul. Mark se ridica din pat, indreptandu-se catre iesire.Baiatul, ramas singur, radia de fericire.Nu stia de ce dar descoperise secretul unei arte specile..iubirea.
<intr-o lume plina de democratie si jigniri...una nemarginita plina de amintiri s-a nascut o persoana care stie sa aprecieze arta si care o intelege.Arta inseamna trandafiri rosii ca sangele care imi curge prin corpul plin de energie si pasiune>
Baiatul cobora si el de pe suprafata moale, facandu-si loc prin hainele aruncate prin incaperea luminata de razele puternice ale soarelui.Lua un prosop alb si curat cu un miros necunoscut.Acest lucru trebuia sa-l intrebe pe Mark.Intrand la dus, isi lasa trupul in bataia gingasa a milioanelor de picaturi fierbinti.Si cireasa de pe tort un balsam care ii hranea simturile cu mirosul de trandafir.Dupa acest bine-meritat rasfat isi lua pe el aceleasi haine, coborand in living unde Mark il astepta.
-Mark trebuie sa te intreb ceva!
-da Yoru..ce s-a intamplat?
-Ce miros are prosopul?
-De dragoste....Mark il saruta cum stia el mai bine apoi il pofti la un mic dejun sanatos.Dupa, Mark trebuia sa ajunga la scoala, la fel si baiatul care nu era asa de entuziasmat.
-Ce s-a intamplat? intreba barbatul.
-Nu vreau sa merg...nu imi place...
-Trebuie sa le demonstrezi ca nu esti un adolescent oarecare si ca esti in stare de rice ca sa iti indeplinesti visurile..nu te mai purta ca un copil de opt ani.
-Mark tu cati ani ai? La aceasta intrebare baiatul amutii.Nu stia ce sa-i raspunda...sa-i spuna adevarul sau sa taca.
-Douazeci de ce>
-Nu prea arati de douazeci de ani..mai degraba de sasesprezece.
Baiatul nu scoase o vorba, doar afirma mecanic..el are douazeci de fapt nu era asa...el era inca minor ca Yoru si avea doar sapesprezece.Dar, trecutul lui Mark era unu sumbru si in ceata.
Nimeni nu stia ca baiatul era un minor dar nici macar profesor nu era.Avea un trecut misterios si plin de amar si suferinte.Ajuns la scoala, baietii opserva o silueta care se apropia de ei doi.Era o fata cu un par albastru pana la talie, niste ochii mari si albastri care te ucidea cu privire de gheata si purta niste haine ciudate si total neadecvate. Niste pantaloni de blugi cu cinci taieturi si un tricou negru pe care scria <I' love death because death love me>
Nimeni nu o mai vazuse pe acolo...aproape nimeni.Mark, la vederea fetei amutii complet.
-Salut sunt Amina Mineu si sunt din Franta.
-esti noua? intreba nedumerit Yoru.
-Da sunt noua de abia am ajuns..si tu esti...
-Este profesorul meu Mark....
-Bine Yoru dute in clasa am ceva de discutat cu noua eleva.Baiatul se supuse, plecand in graba.
-Amina ce cauti aici?
-salut si tie dupa doi ani..fratioare....Gaara...

Sper ca v-a placut....astept critici...si afost cam scurt dar am
elatat ce era important....Gomenasai^:)^