Aripi insangerate

[BloodyInnocence]

multumesc mult pentru comentari. TeikiatsuYoru o sa incerc sa nu mai fac repetiti, stiu ca asta este o greseala a mea...dar pur si simplu uit atunci cand povestesc...
Multumesc tuturor celor care citesc.
Sper sa imi spuneti si voi parerea voastra.

In parc

Seya era in drumul lui spre locul unde trebuia sa se intalneasca cu Steph. Deja nu mai era nici un secret pentru nimeni faptul ca ei nu ii convenea ca Yuri statea la Ikusa, in camera lui, dormind in patul acestuia. Acum in timp ce mergea, incerca sa isi inchipuie cum avea sa inceapa discutia cu el despre acest lucru. Intr-un fel o intelegea pe Steph pentru ca “il iubea” pe Ikusa la fel de mult cat o iubea el pe Yuri. Nici lui, ca prieten al fetei, nu ii convenea ca aceasta statea la un alt baiat in camera. Dar incepea sa creada ca de fapt Steph statea cu Ikusa ca sa ii faca in ciuda prietenei lui, nu ca l-ar fi iubit pe acesta din urma cu adevarat. Spunea ea ca tine la el dar intotdeauna cand acesta era cu Yuri. Aceasta incerca sa ii desparta, nu avea deloc incredere in nici unul dintre ei doi. Nu vroia sa se bage in relatia altuia, dar nici nu il lasa in pace. Bine ca el spre deosebire de Steph, nu era ingrijorat. Era putin gelos dar ingrijorat nu, cel putin nu era atata timp cat Hissori se afla cu ei, “acasa”.
In timp ce Seya analiza relatia lui cu Steph, ajunse la locul stabilit pentru intalnire. Aceasta il astepta deja de ceva timp, isi dadu seama el dupa expresia pe care o afisa.
-Buna, Steph! Spuse el incercand sa ii ofere un zambet calduros care ingheta pe fata lui cand deschise gura.
-Nu este atat de buna, Seya! Zise ea posomorita. De fapt, nu este deloc buna, este foarte rea.
-De ce, ce s-a mai intamplat de aceasta data? Intreaba Seya exasperat.
-Nimic in mod special, doar Ikusa a plecat lasandu-ma cu ochii in soare. Lui Yuri nu i-ar fi facut asa ceva, niciodata. Pe ea o tine ca in palma.
-Dar nu este cu Yuri, este cu tine, Steph! Nici nu stii cum ar fi actionat daca ar fi fost cu ea. Nu stii cum s-ar fi purtat sau cum i-ar fi vrobit. Nu ai habar de aceste lucruri pentru ca nu a fost niciodata cu ea, iar acum nu este cu ea si nici nu poate sa fie pentru ca Yuri este cu mine, este prietena mea. Intelegi? Nu mai fi asa de suspicioasa. Nu ai de ce sa fii. Dupa cate am vazut eu, Ikusa se poarta mai mult ca un frate mai mare cu prietena mea, si a accentuat acest cuvant, decat ca un iubit ingrijorat.
-Atunci de ce se poarta asa cum se poarta cu mine? Chiar nu inteleg de ce este asa, Seya. Nu i-am facut nimic rau, intotdeauna m-am purtat cu el foarte frumos si el tot nesuferit este…
-Nu iti mai face griji degeaba, Steph… Nu ai absolut nici un motiv pentru care sa iti faci. Sincer. El a ales sa fie cu tine, la fel cum eu am ales sa fiu cu Yuri. Cred ca te iubeste si de aceea se poarta si asa de ciudat. Nu stie cum sa iti spuna si se enerveaza. Te ingrijorezi degeaba.
-Dar… nu stiu… nu cred ca aceasta este motivul. Am un sentiment ca el ar vrea sa fie cu Yuri mai mult decat sa fie cu mine. Stiu ca nu poate deoarece este cu tine dar acest lucru nu il impiedica sa isi doreasca aceste lucru.
-Este cu tine acum. Sunt doar iluzii, Steph. Eu iti garantez ca nu este nimic serios intre ei doi. Doar o relatie de prietenie exista intre el si Yuri. A si oricum tu esti cu mult mai frumoasa decat prietena mea, o minti Seya sperand ca astfel o va face sa se simta mai bine. Se saturase sa o tot consoleza si sa ii repete aceleasi lucruri de un milion de ori. In afara de acest lucru, Yuri este prea timida, inocenta, cuminte… este prea copila pentru cineva ca el. Poate de aceea se si poarta altfel cu ea. Tu ai spus-o cu gurita ta, Steph, tu cu Ikusa va potriviti la caracter. Suntetu facut unul pentru celalalt.
-Crezi tu acest lucru? Intreaba ea cu speranta in ochi pentru un raspuns favorabil.
-Da. Normal ca eu cred acest lucru, altfel nu l-as fi zis. Acum hai sa plecam. Probabil ne asteapta cu nerabdare sa aparem.
-Da, ai dreptate. Hai sa mergem.
Cei doi amici plecara din parc pentru a se duce la cei doi ingeri. Asteptau cu nerbadare sa vada ce le va aduce noaptea, sperau sa fie ceva frumos nu mai multe probleme si neintelegeri.

Camera lui Ikusa

In fosta camera a lui Ikusa, Yuri se imbraca ajutata de sora ei mai mare, Ran. Incet, incet ea reusi sa se dea jos din pat si sa mearga. Inca nu era sigura pe picioarele ei dar cu foarte multa atentie si vointa putea sa mearga. Obosea destul de repede dar incepea sa isi revina, cu greu dar reusea. Din pacate acest lucru nu putea sa impiedice ingrijorarea celor doua fete. Pana nu avea sa devina din nou acea fata putin timida si cu un zambet pe buze, ingrijorarea avea sa creeze mici riduri pe fetele lor.
In timp ce o ajuta sa se imbrace, Ran incepe sa o iscodeasca pe sora ei. Vroia sa stie tot ceea ce se intamplase intre ea si cei doi baieti, de cand ii intalnise si pana in acel moment.
-Hey!
-Da? Ce este?
-Ce parere ai despre Hissori? Intreaba Ran. Adica, vreau sa spun ca tu il cunosti de mai mult timp asa ca poate imi zici si mie ce fel de persoana este…
-Pai, ce sa isi spun despre el… Este un baiat super de treaba, intelegator si inteligent. Sunt absolut sigura ca v-ar sta bine impreuna, deasemenea am impresia ca te place. Dupa cate vad nici el nu iti este indiferent.
-Hei, nu am intrebat acest lucru! Zise zambind.
Nu se astepta ca Yuri sa isi dea seama de adevaratul scop cu care pusese aceasta intrebare, dar se bucura ca si-a dat seama. Era totusi ceva suspect in comportamentul ei. Era ca si cum se schimbase ceva, nu putea sa isi dea seama ce se schimbase dar avea sa afle. Asta daca nu uita. Ran avea un obicei prost de a uita anumite detali, cateodata importante alta data nimicuri.
-Ba da. Exact acest lucru m-ai intrebat. Stiu ca nu te asteptai sa te “citesc” ca pe o carte deschisa dar sa stii ca m-am schimbat, in bine. Te asigur.
-Da. Ai dreptate.
Amandoua fetele incepura sa rada. Era foarte amuzant modul in care avusesera aceasta discutie intr-un ton foarte serios. Daca cineva le-ar fi auzit ar fi crezut ca vorbesc despre lucruri existential esentiale. Adevarul este ca erau lucruri existential esentiale, doar era vorba despre baieti.
-Apropo, mi-am adus aminte. Vreau sa stiu si eu ce relatie este intre tine si Ikusa. Sunteti putin ciudati atunci cand sunteti in aceasi camera, spuse Ran incercand sa para dezinteresata.
-Nu exista nimic intre mine si el, suntem doar amici si atat, ii raspunse Yuri cu inocenta.
Nu vroia ca sora ei sa stie ce razboi era in sufletul ei. Nici macar ea nu stia exact ce este acolo, nu vroia sa rascoleasca pentru a trezi ceva dureros. Era si asa destul de dureros faptul ca il vedea in fiecare zi tinand-o in brate pe Steph, nu trebuia sa mai trezeasca si ea ceva care nu ar fi facut decat sa o raneasca intr-un final.
-Imposibil. Ma minti asa pe fata. Crezi ca nu am ochi, sau ce? Am vazut cum sunteti cand sunteti in aceasi camera. Nu poti sa negi acest lucru.
-Adica? Cum suntem?
-Este asa o atmosfera ciudata cand vorbiti unul cu celalalt. Este ca si cum exista ceva intre voi, ceva ce nu vreti ca ceilalti sa afle si astfel creati o atmosfera tensionata.
Deodata in fata ochilor lui Yuri aparu o amintire dulce amaruie.
“ Se afla in biblioteca si incerca sa i-a o carte cand cineva s-a intins dupa aceea si a luat-o. Cand s-a intors sa ii multumeasca l-a vazut. Ikusa. In clipa urmatoare se trezi cu spatele lipit de rafturi si cu acesta in fata ei, uitandu-se fermecat in ochii ei. Incerca sa iasa din acea pozitie insa el isi puse mainile in ambele parti ale corpului ei, obligand-o sa stea in fata lui. Nereusind sa faca fata acelei priviri arzatoare ea isi lasa capul in jos dar Ikusa ii puse mana pe barbie, obligand-o sa se uite in continuarea in ochii lui. Nu stia ce vroia de la ea, vedea doar cum el se apropie incet de fata ei, buzele devenind din ce in ce mai apropiate. Isi simtea inima cum incepe sa bata din ce in ce mai repede, inca putin si ii iesea din piept.
<Nu, nu, asta nu se poate intampla. Nu vreau sa ma sarute Ikusa!> isi spunea in gand disperata Yuri, ignorandu-si inima.
-Te rog… nu… spuse aproape soptit Yuri.
-Nu ce? Intreba Ikusa zambindu-I provocator.
Erau atat de aproape unul de altul. El statea si se uita la ea, nestiind ce sa faca. Incepu sa se apropie tot mai mult de fata ei, de gura ei. La inceput, trasa cu limba conturul buzelor ei, fara sa se grabeasca. In momentul in care ele se unira, aceasta inchise ochii si se lasa purtata de toate acele sentimente noi pentru ea. Ikusa isi puse mainile in jurul mijlocului ei si o strangea atat de tare in brate, incat daca ii vedea cineva ar fi zis ca lui ii era teama ca va disparea daca ii dadea drumul. Simtea cum fiori de placere ii strabat corpul.
Ikusa continua sa se joace cu buzele ei, muscand-o incet de ele pana cand ea, singura isi deschise gura si il invita sa duca acel sarut la un alt nivel. Patrunse cu limba in acel meleag plin de arom al ei, explorand fiecare coltisor al acelui loc, nemaireusind sa se sature de gustul dulceag al ei.
Yuri avea impresia ca nu mai sta cu picioarele pe pamant ci zboara deasupra lui. Ea nu vroia sa ii raspunda si nici nu se astepta sa ii intoarca sarutul dar corpul ei actiona fara vointa ei. Incerca din toate puterile sa scape din acea imbratisare dar trupul pur si simplu nu o asculta, era ca si cum altcineva il controla. Era atat de minunat totul dar vroia sa se termine, se simtea ciudat. Era in acelasi timp si incantata dar si speriata de noile senzatii pe care le simtea. Cand il sarutase pe Seya nimic din ceea ce simtea acum nu aparuse atunci. Cand sarutul a luat sfarsit cei doi aveau impresia ca a trecut o eternitate de cand Ikusa a venit si a luat cartea de sus dar de fapt trecusera doar zece minute.”
-Yuri? Yuri! Tipa Ran scuturand-o pe sora ei.
-Da? Spuse aceasta cu o voce uscata.
Acea amintire ii lasa gura fara apa si o dorinta atat de arzatoare de a-l atinge pe Ikusa incat o durea.
-Esti in regula?
-Da, scuze… am avut un moment de ameteala. Nu este adevarat Ran. Ti se pare tie. Pe cuvant. Ti-am mai spus intre mine si Ikusa exista doar o relatie de prietenie si nimic mai mult, zise ea repede amintindu-si despre ce vorbeau.
Isi trecuta limba peste buze si avu impresia pentru cateva secunde ca simte gustul buzelor lui Ikusa.
“Esti nebuna! Uita-l!” isi spune in gand fara nici un efect.
-Daca tu afirmi ca sunteti amici atunci bine. Te-a sarutat vreodata? O intreba Ran din senin.
Auzind intrebarea, Yuri se inrosi toata, mai ales ca tocmai retraise acel sarut si ii trebui ceva timp sa se gandeasca la un raspuns care sa nu o dea de gol.
-Nu. Nu m-a sarutat si nici nu l-am sarutat, zise ea uitandu-se la rochia ei si incercand sa o aranjeze. Din pacate era deja aranjata iar acest gest nu facea decat sa o dea de gol si mai rau.
-Da, da, vezi sa nu te cred. Deci te-a sarutat.
-Nu! Nu m-a sarutat niciodata. Poate ca a vrut dar nu a facut acest lucru, Oricum nu sunt genul lui si cred ca nu ma place, adica ti-am zis, tine la mine ca un frate, spune Yuri repede, inrosindu-se si mai tare.
-Deci, cum a fost? Continua ea, ignorand raspunsul surori ei si tinand cont de cat de rosie era. Saruta la fel de bine pe cat s-ar crede?
-Nu stiu, Ran. Te rog, nu ma mai stresa cu asemenea intrebari!
O ruga, intorcandu-I sparele surori ei, astfel facand rochia sa se umfle. Se uita in ochii lui Ran cu ajutorul oglinzii mari din fata ei si incerca sa inteleaga de ce tot insista asupra acestui subiect.
Ran vazand privirea eu, nu mai continua cu intrebarile agasante. Intr-un sfarsit intelese ca era un subiect prea dureros pentru ea pentru a vorbi despre el. Se intreba ce se intamplase de nu vroia sa vorbeasca.
-Bine. Nu o sa mai pomenesc nimic despre acest subiect, ii promise. Acum hai sa mergem in sufragerie. Pun pariu ca ne asteapta cu sufletul la gura.
O lua de mana pe sora ei si iesira din dormitor indreptandu-se spre sufragerie, unde intr-adevar erau asteptate. Amandoua intrara zambind.

Undeva pe strazile orasului

Se inserase de ceva vreme si deja in intunericul orasului se putea vedea o umbra ce se furisa in cautarea victimei sale.
Acea umbra nu era alta decat Uriel, care il cauta pe William. Le interzisese tuturor demonilor sa il anunte pe Ashi ca acesta l-a tradat. Nu vroia sa il vada pe Ashi si mai furios decat era, asa ca se hotarise sa se ocupe personal de acest ghimpe in coasta conducatorului sau. Il cauta de cateva zile bune iar intr-un sfarsit a reusit sa ii dea de urma. Chiar acum il urmarea din intuneriic sperand ca ocazia se va ivi si va putea sa loveasca. Stia ca Will este foarte inteligent dar in acele clipe era si preocupat de ceva, insa desi atentia lui era in alta parte el nu avea voie sa faca vreo greseala.
Deoadata William isi schimba brusc directia si in loc sa continuie sa mearga prin locurile aglomerate, incepu sa se indeparteze de aceste strazi populate si sa se indrepte spre cartierele pusti ale orasului. In clipa in care ajunse pe o strada pustie se opri si se intoarse cu fata spre Uriel, stiind cu exactitate unde el statea ascuns. Dupa cate se parea, el nu era atat de distras precum crezuse Uriel.
Uriel nu era deloc surprins de aceasta intorsatura brusca de situatie insa pastrandu-si calmul, iesi incet din negura protectoare a intunericului cu o atitudine dura incercand sa isi sperie oponentul. Lumina felinarului ii lovea fata direct, putand astfel sa I se vada zambetul batjocoritor, pe care il afisa.
-Ma intrebam cat mai ai de gand sa astepti pana te hotarasti sa vi dupa mine, Uriel, zise Will la fel de calm.
-Scuze pentru intarziere. Am avut un lider de incurajat. Stii el crede ca esti mort…
-Aha… banuiesc ca tu vrei acum sa faci dintr-un zvon un lucru cert, nu este asa? Ce onoare pe capul meu…
-Intotdeauna am zis ca esti un baiat destept… Sa stii ca mi-ai placut, dar l-ai ranit foarte tare pe Ashi asa ca trebuie sa fi pedepsit. Nu exista alta cale, sper sa intelegi.
-Cum am putut sa il ranesc din mormant? Wow, sunt tare, spuse sarcastic William.
-Ha, ha, esti glumet. Ti-ai recapatat simtul umorului de la ingerul Seraphim?
-Poate ca da, dar tu sigur nu vei afla adevarul niciodata.
-Nu ma deranjeaza. I-a zi cum vrei sa o facem, hm? Ne luptam sau renunti?
-Din moment ce am venit aici, tu ce crezi? Chiar nu am nici un chef sa lupt pentru patetica mea viata… Numai rau am facut celor din jurul meu…
-C-am tarziu pentru resentimente si pareri de rau, nu crezi? Oricum nu as fi crezut ca esti genul care sa renunte atat de usor dar mai greseste si demonul, cateodata.
-Ne vom vedea in Iad, daca exista asa ceva pentru cei pacatosi.
“De parca o sa te las sa ma omori… o sa ai o surpriza scumpule!” isi spuse William in gand incercand sa nu isi schimbe expresia de indiferenta de pe fata.
-Sa ma astepti. Bye-bye! Spunand aceasta, Uriel infipse cutitul pe care il tine in mana direct in inima lui William care se prabusi jos, incepand sa dispara incetul cu incetul.
-Hm… aceasta a fost usor. Eh, oricum nu conteaza, am scapat de o belea chiar o mare belea si acesta este un lucru bun.
Uriel disparu in noapte satisfacut ca a reusit sa scape de William, care putea sa ii faca mari probleme lui Ashi. Il lasa pe acesta pe strada prost iluminata, disparand incetul cu incetul. Nu ii arunca nici o privire sa vada cum acesta moare, asa ca nu putea sa vada zambetul de satisfactie pe care il avea. William in timp ce disparea si se ducea spre o lume, spera el, mai rea, o avea in fata ochilor pe sora lui care parea nespus de bucuroasa sa il vada si il incuraja spunandu-I sa nu ii fie frica. Stia undeva in adancul subconstientului sau ca trebuia sa fie furios pe cel care ii promise ca avea sa il salveze dar nu mai aparuse dar nu gasea acea putere. Era atat de bucuros de revederea surioarei lui incat nu ii pasa de promisiunea desarta. Din pacate pentru el nu era deloc asa cum credea. O umbra aparuse pe strada pustie si punandu-I o mana peste acea rana il videca.
-Stii ce ai de facut. Nu ma dezamagi altfel vei avea o soarta mai rea decat cea de care tocmai ai scapat, spuse umbra si disparu lasandu-l singur, pe jos.
Nu trebuia sa ii raspunda. Stia ca nu era decat o avertizare pentru ca el sa nu uite cine l-a ajutat si ce trebuia sa faca in schimbul acelui ajutor. Varsa cateva lacrimi din cauza regretului pe care il simtea pentru ca nu va putea sa o imbratiseze pe sora lui dar ii trecu repede. Avea o misiune de indeplinit si asta avea sa faca.
Strada reveni la starea ei initiala. Doar o balta de sange a ramas ca martor mut pentru ceea ce se intamplase acolo.

[Axxa.No.Way]

saluuuuuut^^
in primul rand, ficul tau e foarte original si interesant(mi-am petrecut ajunul citindu-l pe tot =]] ,dar nu regret deloc:)) ) si m-am hotarat sa-ti dau comm de Craciun
*am o mica observatie, te repeti cam mult:"Ea nu vroia sa ii raspunda si nici nu se astepta sa ii raspunda", "deschise gura si il invita sa duca acel sarut la un alt nivel. Patrunse cu limba in gura"(ai mai multe repetitii, care din pacate spulbera[nu total, dar considerabil] magia cuvintelor din enunturile tale... and this is really sad :-[, avand in vedere ca ideea ficului e grozava si chiar scri frumos
*"Simteau cum fiori de placere ii strabat corpul."-aici ai schimbat timpurile(am impresia ca le-ai mai schimbat si altundeva in fic :D)
*am mai observat ca iti lipsesc cateva virgule(nu e cine stie ce, dar nu uita ca inainte de "dar", "iar" si "insa" se pune virgula mereu)

In concluzie, incearca sa eviti pe cat posibil sa te repeti(exceptand ,bineinteles, repetitiile ca figura de stil), sa fii mai atenta cu timpurile si absolut adorabilele virgulite :-)

Spor la scris, muuuuuulta inspiratie si un Craciun fericit! :bv:
P.S: Ikusa & Yuri forever together:victorie: (hope so :-")

[BloodyInnocence]

Stiu Axxa si incerc sa scap de acest defect, sa ii spun asa, oricum iti multumesc mult pentru coment si sper ca vei citi in continuare. O sa tin cont de ceea ce mi-ai spus.
Multumesc si celor care citesc, asa cum am spus si in alte posturi mi-as dori sa imi ziceti si voi parere, daca aveti ceva de obiectat sau ceva care nu va place...

CAPITOLUL IX

In sufragerie

Toata lumea din sufragerie discuta si se distra ca la orice petrecere. Ei se impartisera in mai multe grupuri si asteptau sa apara si cele doua fete. Intr-o parte stateau Ikusa si Steph ca doi “indragostiti”, vorbind unul cu celalalt. Numai ca scena era inselatoare. Steph vorbea cu ardoare cu Narkangel, fiind atenta la fiecare cuvant al lui, dar el nu era deloc cu mintea la ea ci toata atentia lui era indreptata spre usa holului la capatul caruia se afla dormitorul lui, unde Ran o ajuta pe Yuri sa se pregateasca. Devenise foarte nerabdator. Nu ii mai ajungea sa isi ascuta auzul pentru a prinde zgomotul usii ce se deschidea. Incepuse sa isi intoarca privirea din doua in doua minute pentru a vedea daca nu cumva si-a facut aparitia.
-Ikusa? Hey, Ikusa! Ma asculti? Intreba Steph furioasa.
-Da, Steph. Am auzit mult prea bine ce ai spus. Dar nu mai pot astepta. Am auzit foarte multe despre acest film si de abia astept sa il vad… minti el cu foarte mult tact.
-Mdea, bine, zise ea si tacu uitandu-se cand la usa, cand la Ikusa.
Nu stia ce este in mintea lui cu exactitate dar daca cumva o astepta cu nerabdare pe Yuri o sa isi dea seama.
In cealalta parte a camerei, Hissori statea de vorba cu Seya. Incetul cu incetul fara ca acesta sa isi dea seama, Arkangelul incerca sa afle cat de mare era dragostea acestuia pentru roscata. Ei doi erau singuri care se distrau cu adevarat, pierzand notiunea timpului. Peste ei domnea o atmosfera relaxanta si usoara.
Fetele nu mai intarziara prea mult si isi facura aparitia ca niste adevarate printese.
Prima care intra pe usa fu Ran. Era imbracata intr-o rochie superba de un albastru regal ce ii dadea un aer de mister. Era foarte frumoasa rochia dar si mai superba era cea care o purta. Rochia era mulata pe corp, avand o lumgime perfecta care o avantaja, punandu-I in evidenta picioarele lungi. Isi aranjase parul foarte ciudat, iti lasa impresia ca are parul lung intr-o parte si foarte scurt in cealalta. Coafura ii scotea in evidenta trasaturile fetei. Era o aparitie care il fermeca pe Hissori imediat. Acesta nu isi mai putea dezlipi ochii de la ea. Simtea cum cade in panza intortocheata numita dragoste si nu putea sa faca nimic. Parea a fi un vis ce devenea realitate. O urmari cu privirea pana cand veni langa el sa il salute.
-Buna… spuse Arkangelul zambindu-I calduros.
-Sper ca nu ne-ati astepta prea mult, spuse fata uitandu-se pe rand la cei din camera dar poposind cu privirea pe acesta.
-Nu. Nu v-am asteptat mult, se grabi sa ii raspunda.
-Ma bucur. O sa apara si Yuri imediat.
-Lasa-ma sa iti spun ca arati nemaipomenit in aceasta seara, Ran. Culoarea aceasta ti se potriveste.
-Multumesc. Nici tu nu arati prea rau, Hissori.
-Daca imi permiti sa te intreb, ce impresie ai despre mine pana acum?
-Una foarte buna. Nu am mai vazut doi barbati cu un apartament atat de curat si aranjat. Sa nu mai spun de cum aratati acum… Pur si simplu mi se taie respiratia cand va vad.
-Multumesc, multumesc. Dar aici sa stii ca este mana bunului meu frate, el este cel care se ocupa cu curatenia. Eu, unul, sunt imprastiat din fire. Daca m-ai lasa singur fie si pentru o zi o sa descoperi ca a aterizat bomba atomica in apartament, intra si Ikusa in discutie.
-Da?!?
-Da. El este modest si nu se lauda deloc, desi sunt de parere ca putina lauda de sine nu strica. Apropo, Yuri cand isi va face aparitia?
-Trebuie sa apara si ea. Nu stiu de ce intarzie, spuse Ran intorcandu-se si uitandu-se la usa pe care isi facuse aparitia cu cateva minute in urma.
Nici nu termina bine, ca aparu si Yuri, copie fidela a surori ei, imbracata intr-o rochie verde la fel ca ochii ei. Aceasta ii puncta foarte bine talia iar de la talie in jos era evazata. Arata la fel de bine ca si Ran, daca nu mai bine, dar spre deosebire de ea, Yuri inspira inocenta unui copil, nicidecum misterul unei femei. Ea atragea privirea prin sinceritatea si copilaria ei, in timp ce Ran atragea prin senzualitatea debordanta dobandita prin lungi incercari de maturizare.
In acest timp, sora ei mai mare incerca sa fie atenta la Ikusa. Sa observe cum se uita la Yuri. Spera sa inteleaga singura ce se intamplase inbtre cei doi, constienta fiind ca nici macar Hissori nu i-ar fi spus. Nu ii statea in caracter sa se amestece dar nu ii placea faptul ca surioara ei mai mica suferea. Putea sa vada in ochii Narkangelului ca acesta este pana peste cap indragostit de Yuri si vedea ca si ea simte acelasi lucru pentru el. Acum mai ramanea de aflat de ce erau cu persoane diferite in loc sa fie unul cu altul. Isi pusese in gand sa afle despre ce era vorba si sa rezolve problema in locul lor. Cupidon ferea, Ran este in oras si nu are de gand sa se dea batuta atat de repede.
Ikusa, in schimb, ramase uimit atunci cand vazu cum arata ingerul lui. Arata mult mai bine acum, decat atunci cand o gasise. Se bucura pentru ca isi revenise dar era putin trist pentru ca el nu va mai putea sa ii poarte de grija, din cauza ca maine ea va pleca acasa. De abia peste doua saptamani o va revedea cand va veni la vila lor de la munte, era sigur ca va accepta invitatia sau daca nu ea, atunci Ran sigur avea sa consimta. Pana atunci ii va duce dorul suferind in tacere.
Deodata, Narkangelul o vazu pe Yuri cum se prabuseste pe jos si fara a se mai gandi o secunda in plus, intinse mainile si o prinse. Era atat de usoara in bratele lui, semana cu o pana. Se uita la ea si nu vedea decat o fata mica si fragila cu care trebuia sa te porti cu manusi altfel risti sa lasi vanatai. Se trezi dorindu-si sa fie el cel ce o va proteja, nu altcineva. Si o data cu aceasta aspiratie isi dadu seama ca vrea sa o lipeasca de corpul lui, sa ii ridice barbia si sa o sarute. Isi trecu limba peste buzele care brusc se uscasera si vru sa se aplece dar isi aduse aminte ca este privit de Steph si de Seya si renunta repede la acest gand. O puse pe picioarele ei si ii ocoli privirea.
-Buna. Vad ca te-ai insanatosit, asa ca poti sa pleci acasa, spuse el cu o voce sugrumata de emotie.
Incercase sa nu se uite la ea dar nu reusi, se simti atras de ochii ei verzi si nu putu sa reziste tentatiei. Ii zambi calduros dar stia ca nu prea ii iesise zambetul.
Yuri deja incepuse sa isi revina. Ii trecuse ameteala care aparuse din senin si nu vroia ca el sa ii dea drumul, ar fi dorit sa stea in bratele lui pentru totdeauna dar stia ca asa ceva nu era posibil. O mica intepatura ii ataca inima cand Ikusa o elibera din securitatea bratelor sale.
-Te simti bine? O intreba Ran.
-Da. Imi este mai bine acum.
-sigur? Nu te doare nimic, nu? Spuse si Hissori ingrijorat.
-Sigur.
-Bine, atunci hai sa mergem sa punem filmul, ce zici?
-Zic: “Sa mergem”!
Ran cu Hissori o incadrara din ambele parti pe tanara fata si nu o lasara sa mearga singura. Stateau langa ea ca doi paznici gata sa o prinda daca cumva cadea sau se impiedica. Nu vroiau ca ea sa pateasca ceva. Ikusa ramase cu Steph care se uita urat la el si cu Seya care nici el nu era prea multumit de ceea ce se intamplase.

Ascunzatoarea lui Sacred Hermit

In ascunzatoarea celui mai puternic demon, Lucifer, totul era de necrezut. Toata camera era mobilata si vopsita in tonuri de rosu si negru. Akki cand intra in incaperea dominata de acea culoare sangerie nu reusi sa se acomodeze. Ochii incepura sa o doara, iar in cateva minute vederea I se incetosa de nu mai reusea sa distinbga nimic din ceea ce se afla in jurul ei. La inceput nesiguranta si frica o prinse in ghearele lor, dar aducandu-si aminte unde se afla si mai ales cu cine era, incerca sa se stapaneasca pentru ca nu vroia ca el sa stie ca este ingrozita de persoana lui. Sa iti fie teama de cineva, oricine ar fi acela, si sa arati acest lucru era cea mai mare greseala pe care o puteai face. In clipa in care acela a vazut acest lucru esti la mana lui, putea sa faca tot ce vroia din ea.
-Deci, ce parere ai despre micul meu apartament? Il auzi pe Lucifer intreband-o.
Ea nu avea de unde sa stie, dar el zambea diabolic in momentul in care a intrebat-o. Isi daduse seama ca era foarte mare acel apartament, dar nu vazuse nimic si nici nu avea vreo idee asupra incaperii in care se afla. Era in dormitor, in sufragerie, in bucatarie nu stia si nici nu avea cum sa isi dea seama.
-Este… este foarte interesanta, foarte rosie, zise Akki nestiind unde sa se uite pentru a fi cu fata spre el si pentru a-I lasa impresia ca totul este in ordine.
-Acum o sa iti fac o propunere: vrei sa te ajut?
-In legatura cu ce? Intreba ea neintelegand la ce se refera.
-Pai… cu acest lucru, zicand asta Lucifer isi musca buza de jos pana isi dadu sangele dupa care ii puse o mana pe mijlocul ei, tragand-o sper el pentru a o saruta, dandu-I astfel o mica parte din puterea lui.
Akki nu avut timp sa reactioneze deoarece ramase uimita de actul lui Lucifer, lasandu-se in voia lui. Observatia ca el saruta foarte bine ii aparu de nicaieri in minte. Cu cat sarutul se prelungea cu atat se abandona in bratele lui, uitand de orice altceva. Era atata de ametita de modul in care el o manevra incat nu simti gustul metalic al sangelui lui care ii invada trupul. Incepu sa revina la normal, simturile functionandu-I din nou asa cum trebuie, insa aceasta stare nu dura mult, din senin incepu sa simta cum este pe cale sa lesine desi nu intelegea de ce. Nu mai avu timp sa isi dea seama ce se intampla, deoarece in momentul urmator isi pierdu cunostinta, prabusindu-se in bratele regelui intunericului. Acesta se astepta la aceasta reactie, ba chiar incepuse sa se intrebe cat avea sa mai dureze pana lesina. Nu vroia ca acest lucru sa se intampla pentru ca ii placea mult sa o sarute, dar era inevitabil. Asta se intampla de fiecare data cand transfera un pic din puterea lui cuiva, era ceva normal, insa Akki nu avea de unde sa stie acest fapt. O prinse si cu grija o duse in dormitorul lui unde o puse cu atentie pe patul moale, ce avea cearceafuri negre, fine, din matase.
-Vise placute, demonit-o. Atunci cand te vei trezi vei putea sa vezi din nou. Oare ce reactie vei avea cand asta se va intampla? Eh, cred ca va trebui sa astept pentru a vedea, spunand aceasta el o lasa pe Akki sa doarma linistita si isi cauta ceva de lucru prin ascunzatoare.
Ii c-am intrase sub piele, Akki, si incepuse sa ii placa, dar intr-un fel ii parea rau pentru ceea ce avea sa ii faca. Din pacate viata nu este dreapta niciodata. Se uita la ea cu atentie si simti cum ritmul respiratiei sake se schimba si incet, incet avea sa se trezeasca din starea de somn la cea de semiconstienta, ajungand intr-un final sa se trezeasca. Nu stia cat statuse in acea pozitie, veghindu-I somnul. Se uita la ceas, curios sa vada cat timp dormise. A avut nevoie de trei ore pentru ca trupul ei sa asimileze puterea daruita, nu era rau pentru cineva asa de slab ca ea.
Akki deschise ochii, vazandu-l in fata ei, stand pe pat, pe Lucifer care ii zambea. Aproape ca a cazut din acesta cand l-a vazut cum ii zambea. Din fericire patul era foarte mare si nu avea nici o sansa sa cada.
-Ce caut la tine? Ce s-a intamplat? M-ai drogat, nu-I asa? Spuse ea intr-o suflare.
-Linisteste-te! Ai lesinat din cauza puteri pe care ti-am oferit-o pentru ca tu sa poti sa vezi. Vezi tu, apartamentul acesta este fermecat, nu toti cei care vin aici pot si sa traiasca. Numai eu, Sacred Wings si Dumnezeu putem locui aici. Oricine altcineva care va indrazni sa calce pragul acestei locuinte ar muri incetul cu incetul.
-Aha. In acest caz iti multumesc. “M-ai salvat”, dar daca nu m-ai fi adus aici nu ar fi trebuit sa ma salvezi… zise ea artagoasa.
Ii displacea enorm sa I se spuna cat de patetic de slaba este.
-Pentru nimic, sper ca in timp imi vei putea multumi… In alt mod, normal. Nu am nevoie sa imi oferi putere, spuse Lucifer apucand-o de mana, mangaind-o usor.
-Poate… vom trai si vom vedea.
-Hm…
Sacred Hermit se intinse spre ea cu scopul de a o saruta, insa aceasta se feri de el. O lasa in pace, nevrand sa o oblige sa faca ceva ce nu dorea, dar nu avea sa o astepte la infinit. Odata si odata tot avea sa ii dea ceea ce isi dorea.
-De ce m-ai adus aici? Care este interesul tau? Am inteles ce trebuie sa fac si care este planul tau, dar nu trebuia sa imi arati acest loc pentru a putea colabora.
-Ce directa esti… imi place acest lucru la o femeie. Vreau sa te ajut sa te razbuni, ti-am zis.
-Tu ce castigi din aceasta?
-Devi plictisitoare… Chiar trebuie sa vorbim despre afaceri? Ne aflam in pat, unul mai dezbracat decat altul…
Auzindu-l se uita sub cearceaf si vazu ca nu mai are pe ea decat lenjeria intima. Isi indrepta privirea furioasa sper el.
-Nesimtitule! Cum ti-ai permis sa ma dezbraci? Tipa ea, ridicand mana sa il plesneasca.
Lucifer insa nu o lasa sa isi duca planul la bun sfarsit si o prinse de aceasta, punandu-si trupul peste al ei.
-M-ai intrebat ce castig. Poate castig o razbunare, poate altceva sau poate… pe tine, ii raspunse el incepand sa rada.
-Ce te face sa crezi ca m-as culca cu un asemenea specimen?
-Hai, te rog, imi insulti inteligenta. Chiar crezi ca ma pacalesti cu acest comportament de fata pudica? Daca erai intr-adevar o sfanta nu mai ajungeai demon si daca erai intr-adevar pudica iti dadeai seama ca esti in lenjerie de cand te-ai trezit. Deci te rog, nu mai juca teatru, cu mine nu iti merge.
Vazand ca nu il poate pacali, deveni serioasa.
-Tentanta afacere. Asta vroiai sa auzi? Bine, atunci ti-o spun pana la capat. Daca ma ajuti sigur vei primi ceea ce iti doresti, zise ea zambindu-I seducator.
-Acum parca ma simt mai bine. Asadar, targul este incheiat?
-Este incheiat.
Cu acestea Akki petcetlui pactul cu un scurt sarut. Care ramase doar atat, nu mai degenera in altceva.

[Minnie]

well...am trecut din nou pe ici ^^ ca de fiecare data niste capitole nemaipomenite, pline de actiune :>, totusi cum ti s-a mai spus, fii atenta la repetitii. reciteste-ti capitolele ca sa iti dai seama; am vazut si cateva greseli de tastare, dar si greseli de genul: "demonit-o"= corect e demonito , scrii cu cratima in momentul cand este un verb, nu un substantiv sau un adj :)..

sper ca la munte sa se duca doar cei doi ingeri si cele doua surori:X, fara Seya si Steph; vreau mai multe momente HissoriXRan:X; ma bucur intr-un fel ca Will nu a murit :-??, sincer chiar imi e simpatic^^desi e demon... iar in ceea ce priveste colaborarea dintre Akki si Lucifer, mi s-a parut chiar interesanta, la fel si modul prin care i-a dat putere si schimbul de replici ;;)...a fost ceva mai "picant" ca sa spun asa

nextul ,plz!^^
kiss&byee>:D<

[BloodyInnocence]

multumesc pentru comentari si le multumesc si celor care citesc.
Sper ca veti continua sa comentati, pentru ca doar asa aflu care sunt greselile mele si pot sa le repar.
Tin sa precizez ca scena din filmul la care se uita cei sase este modificata de mine putin si este luata din Dark Knight. Pe mine m-a emotionat foarte mult acea scena de la sfarsit si atunci cand am creat acest capitol m-a gandeam ce sa pun, asa ca m-am hotarit sa pun ceea ce imi place mie cel mai mult.

Dormitorul lui Ikusa

Cele trei cupluri se uitau linistiti la televizor. Se putea vedea foarte clar care este relatia dintre cei care erau in incapere.
Hissori si Ran se distrau de minune, flirtand unul cu celalalt, neavand nici unul curajul de a se apropia mai mult unul de altul. Arkangelul vroia sa faca “ miscarea”, sa isi puna mana pe dupa gatul ei si sa o traga spre el, sa o simta mai bine, dar nu stia daca putea, daca ea va accepta. Asadar se hotari sa stea cuminte si sa lase lucrurile sa se intample de la sine. Ran, pe de alta parte, astepta cu nerabdare ca el sa faca o data ceva. In mod normal ea lua initiativa si facea prima miscare, insa nu vroia sa creada ca este o usuratica asa ca statea linistita. Se bucura cand Hissori mai facea cate o gluma legata de film deoarece atunci putea sa puna mana pe el, in timp ce radea de nu mai putea. Urau amandoi aceasta situatie si daca ar fi fost sinceri unul cu altul atunci totul s-ar fi rezolvat, din pacate destinul avea alte planuri pentru ei doi. Ei alcatuiau grupul celor fericiti cu adevarat, chiar daca era inca nehotariti, pe cand celelalte doua cupluri se aflau in relatii destul de tensionate. Un chibrit daca ai fi aprins atunci ar fi sarit scantei.
Steph si Seya se intelesera din-nainte cum sa stea. Se asezasera unul langa altul cu intentia de a-I despariti cat mai mult pe Ikusa si Yuri, numai ca in loc sa se imbunatateasca, lucrurile se inrautatira.
Steph incerca sa vorbeasca cu Narkangelul, dar acesta o ignora spunandu-I sa taca deoarece vrea sa vada filmul. De fapt el nici nu se uita la film ci privirea ii era atintita undeva departe, in timp ce mintea se gandea la toate evenimentele care l-au adus in situatia de fata. O intelesese pe prietena lui cand i-a zis ca vrea sa stea langa el, dar aceasta era prea de tot. Stia sigur ca ea vorbise cu Seya si amandoi pusera la cale un plan prin care il despartea si mai mult de prezenta lui Yuri. Ajunsese sa ii dea dreptate lui Hissori, nu ar fi trebuit niciodata sa se incurce cu Steph. Nu i-a facut decat probleme de cand a facut greseala sa o faca prietena lui. Isi dorea enorm de mult sa o vada pe roscata, sa-I observe reactiile atunci cand ar fi atins-o din “greseala”, vroia sa vorbeasca cu ea si sa ii auda vocea dulce si linistitoare, dar nu putea sa faca nimic din cauza scorpiei ce statea in dreapta sa. Se gandi bine si hotari ca, pentru un timp nu prea lung, era mai bine sa se prefaca in continuare ca este prietenul ei. Ajunsese sa fie atat de trist, sa sufere atat de mult din cauza ca nu putea sa fie acolo pentru Yuri cand avea nevoie incat nu mai putea sa doarma noaptea. Intrase in aceasta relatie dintr-o prostie, se lasase prada nervilor, dar nu vroia sa iasa decat in clipa in care avea sa plece inapoi in cer. Daca avea sa raneasca pe cineva cand va pleca, atunci se va asigura ca cea ranita nu va fi roscata. Era constient ca acesta era motivul care il impiedica sa stea cu ea, dar se simtea rupt in doua. Pe de o parte nu vroia sa o raneasca, pe de alta parte ar fi vrut sa stea cu ea si sa creeze amintiri placute, impreuna. Isi inchipuia cum ar fi fost daca ar fi avut ocazia sa stea cu Yuri. Il trezise din acea visare, Steph care se ghemui in bratele lui, in mod automat, el strangand-o in brate, incercand sa se gandeasca din nou la frumoasa lui.
Steph se simtea cel mai bine in bratele lui Ikusa si isi tot repeta in cand ca ea este tinuta de el, pentru a o uita pe Yuri, care era la nici un metru departare. Incerca sa savureze fiecare secunda alaturi de printul ei, deoarece o presimtire sumbra nu ii dadea pace si o voce ii tot soptea ca nu se va mai bucura de asa ceva pe viitor. Isi pierdea un pic cate un pic increderea ca va putea sa il tina pe Ikusa departe de roscata. Inca nu isi daduse seama ca degeaba se straduia sa ii tina la distanta unul de celalalt, deoarece singurul care putea sa hotarasca asta era Narkangelul. Nu conta daca Steph se amesteca sau nu, daca ar fi vrut ar fi putut sa fie cu Yuri, numai si ea sa doreasca acest lucru. Nu a observat ca in incercarile ei disperate de a-I desparti, de a incerca sa ii faca sa nu se mai vada nu faceau decat sa ii apropie si mai mult, sa le incruciseze drumurile vietii mai des. Vroia sa il tina pe Ikusa numai pentru ea, dar acesta intotdeauna fugea dupa roscata de cate ori era in bucluc si de cate ori avea ocazia, lasand-o pe ea cu ochii in soare. Se saturase, insa era constienta ca daca i-ar fi interzis sa o mai vada pe roscata, relatia lor ar deveni de domeniul trecutului. Incercase sa il impiedice de cateva ori, dar intr-un final aceste incercari au fost sortate esecului.
Langa Steph statea Seya care nu indraznea sa discute cu yuri sau sa se miste. Ii era teama ca o va deranja daca se va misca, asa ca statea ca o statuie, tinand-o in brate, capul ei odihnindu-se pe umarul lui. Era fericit si se simtea cel mai norocos baiat din lume pentru ca avea o asemenea nestemata langa el. Singurul defect era lipsa lui de initiativa si a increderii in sine. Nu avea curajul sa faca nimic, daca Yuri ii spunea sa faca ceva el facea tot posibilul pentru a indeplini dorinta ei, nu conta ce ii cerea. Ochii erau indreptati spre ecranul televizorului dar mintea ii era departe de ceea ce vedeau ei. In mintea lui se derulau diferite scenarii ale unei vieti impreuna cu roscata lui frumoasa. Era singurul din camera care nu avea nici o indoiala in privinta dragostei lui pentru Yuri si a ei pentru el.
Yuri, pe de alta parte, nu reusea deloc sa fie atenta la film, fiind cu ochii si cu gandul la scumpul ei salvator in armura neagra. Se intreba cum de putea sa fie atat de lipsit de griji, cum de reusea sa stea acolo, la nici un metru departare, fara a arunca macar o privire in directia ei. Cativa centimetri ii despartea si nici o data nu a indraznit sa o atinga discret incercand sa ii atraga atentia. “Chiar asa de piatra este? Chiar nu am insemnat nimic pentru el? Un alt nume pe o lista, un alt trofeu de expus… Nici nu se gandeste la mine, pun pariu.” isi zicea ea in gand, dezamagita.
Cu cateva saptamani in urma cand s-a trezit in patul cuiva necunoscut si a aflat mai tarziu ca este, de fapt, al lui Ikusa era in al noualea cer de fericire, dar mai apoi si-a dat seama ca lucrurile nu se schimbasera. Undeva in adancul inimii ei, spera ca se modificase ceva in atitudinea lui, dar sperase in van. Ochii lui, la fel de mincinosi ca intotdeauna, ii spuneau ca vrea sa se apropie doar ca ceva il impiedica, legandu-l de maini si de picioare si ea ca o proasta ii crezuse. Aceeasi privire o avea si in seara aceasta cand a intrat in incapere. Il ura pentru ca o facea sa creada ca exista o sansa de a fi fericita alaturi de el. Ura si mai mult ca nu putea sa isi reprime sperantele. Cineva ii spusese mai de mult ca speranta se stinge doar atunci cand sufletul ii cade in abis si in acel moment nu crezuse asa ceva, dar acum cand ea era pe pragul de a se arunca singura in acel abis, ne mai suportand acea situatie, ii dadea dreptate si ar fi vrut sa isi ceara scuze ca rase de el. Si ce era cel mai greu de inteles, era faptul ca el putea sa fie atat de orb incat sa nu vada dragostea din ochii ei. Stia ca acestia o tradau de fiecare data, aratand lumii intregi ce se petrecea cu adevarat in sufletul ei. Se purta rece si formal, de parca nu ar fi insemnat nimic pentru el, daca ar fi vrut un asemenea tratament s-ar fi dus intr-un spital. Cand i-a sugerat aceasta idee nici nu a vrut sa auda, iar ei ii fusese prea rusine sa ii zica adevarul, asadar tacuse si indurase cu stoicism tratamentul. In mintea ei incerca sa ii faca o caracterizare cat mai dura, cat mai plina de defecte, sa I le scoata in evidenta pentru a-si putea controla lacrimile care, acum, incercau sa iasa afara, dar nu reusea. Cu acele perle sarate putea lupta, insa nu reusea sa stinga acea speranta ca poate intr-o zi vor fi impreuna.
Asadar atmosfera nu era tocmai una placuta, iar felul in care filmul se termina nu a afectat cu nimic starea lor. Ei doar au fost adusi pe pamant la sfarsit si au ascultat cu atentie sporita dialogul dintre aparatorul dreptati si un politist.
-People will lose hope.
-they won`t.
-They must never know what he did, what all of them did.
-Ten cops dead, children hurt. You can`t sweep that kind of thing out.
-Black Eye CAN NOT WIN. Denver needs his hero. I can`t be his hero… I can`t do those things, unlike Ryan. I killed those people, a killer, that`s what I can be.
-No. You can`t… you are not..
-I am whatever Denver needs me to be. Whatever it takes. Like I said, the city needs his hero. Call him a hero.

At a conference in the future
-A hero. Not a hero we deserved but the hero we needed. Nothin less but a shining knight.

-They will hunt you.
-You hunt me. You condemn me. Set whatever you got after me, because that`s what it needs to happen. Because sometimes the truth isn`t good enough. Sometimes people deserve more. Sometimes they need to have their faith rewarded.
-Why is he runing, chief?
-Because we have to chase him.
-He didn`t do anything wrong, did he?
-No, he didn`t. But because his the hero this city deserves, what we need from now on. So we will hunt him, because he can take it, because he`s not a hero, he`s a watchfull protector.

Toti sase au fost impresionati de ultima scena a filmului. Toate gandurile au fost date uitarii pentru acele cateva minute cat dura toata aceasta discutie. Cand s-a terminat, ei plecara sa manance marcati de ceea ce tocmai au vazut.

Chaos

Ashi se afla intr-o mare incurcatura si se invartea ca un leu in cusca, in camera lui. O pierduse pe Raphael. Nu reusea sa o mai gaseasca nici pe ea, nici reincarnarea lui Ayame. Iar timpul nu vroia sa il lase in pace, scurgandu-se incet dar sigur pana avea sa se epuizeze si sa vina momentul cand cei doi FallenAngel aveau sa isi faca aparitia, spulberandu-I sansa de a o gasi si rapi pe Ayame. Nu o sa mai aibe o asa sansa, cum avea acum. Trebuia sa faca ceva, sa gaseasca o modalitate de a o descoperi pe conducatoare. Daca nu ar fi pierdut-o pe Raphael acum ar fi fost alta situatie. Daca ar fi avut-o pe aceasta, ar fi avut lumea in mainile lui. Insa aceste lucruri paleau pe langa adevarata si iminenta lui problema. Acel inger care nu I se aratase il amenintase ca avea sa il pedepseasca ingrozitor daca nu afla unde se ascunde Ayame, se ingrozea numai la gandul ca avea sa fie torturat pentru incompetenta lui. Trebuia sa actioneze cat mai repede daca nu vroia sa aiba parte de o moarte lenta. Mai avea putin si exploda din cauza grijilor si a nervilor.
-Hey! Fii putin mai calm, ca doar locul acesta nu l-ai castigat fara rabdare… se auzi o voce cunoscuta in incapere.
-Da, de parca nu aveam destule pe cap… mai trebuie sa apari si tu sa le inmultesti.
-Ei, hai… asa vorbesti tu despre un vechi prieten? Ma asteptam la altceva din partea ta…
-Vrei sa spui tradator, nu vechi prieten, nu?
-M-ai lovit direct in inimioara, ma doare rau, sa stii, zise acesta prefacandu-se lovit si cazand pe jos.
-Wow! Ai asa ceva si tu?
-Punct ochit, punct lovit! Hai sa terminam cu chestiile acestea. Am venit sa iti ofer o mana de ajutor, asta daca o vrei…
-Nu mai spune, ma omori, zise Ashi ironic.
-Ba spun!
-Cu ce m-ai putea ajuta tu pe mine?
-Pai, in primul rand toata aceasta poveste, a ta cu Ayame, se potriveste foarte bine cu versurile cantecului urmator:
Falling asleep
I dream about you, my angel
Red wings broken with blood
I can`t believe the tears from your eyes
I can`t believe the sky cries
I`m losing you, angel
Angel of love, from a sky above
You`re losing your hope, you`re darling light
I`ve taken your heart and soul
And just keeping them tight
Please somebody, help him
Please send him an angel to stay by his side
I know his an angel from the sky above
But his falling… falling in love
Send him an angel to stay by his side
Because his falling… his falling asleep
Here in this hell, I call love.

-Taci! Spune ce ai de zis, nu mai vorbi in non-sensuri! Se enerva Ashi, tipand la el.
-Bine, bine domnul meu. Numai nu te enerva, calmeaza-te. Uite, ma gandeam ca poate ma lasi pe mine sa plec in lumea oamenilor sa o rapesc eu pe Ayame.
-Ha, ha, ha! Ha! Rade el isteric. Ce te face sa crezi ca ti-as accepta propunerea? M-ai injunghiat o data in spate, chiar ai impresia ca sunt atat de fraier incat sa ma mai las inca o data pacalit?
-Dar nu este o pacaleala si oricum nu mai ai timp sa fii mofturos.
-Nici daca as mai avea o ora pana la aparitia celor doi FallenAngel si nu te-as trimite pe tine, Uriel.
-De ce Ashi? Sunt chiar atat de rau?
-Nu, dragul meu Uriel. Nu esti deloc rau, viclean poate, tradator sigur, dar asa cum m-ai ajutat sa pun mana pe tron pentru ca ma iubeai, asa o sa ma ajuti si sa pun gherutele pe Ayame, numai ca o sa mi-o aduci moarta.
-Si ce este rau in acest fapt? Intreba Uriel cu o fata de copil inocent si nestiutor.
-Nimic. Nu-I absolut nimic rau, doar ca eu o vreau vie. Doresc sa o fac sa ma iubeasca.
-Ha! Acum era randul lui Uriel sa rada. Nu o sa te iubeasca niciodata, atat de mult cat te iubesc eu! Spunand acest lucru el disparu in intunericul incaperii.
Odata plecat Uriel, Ashi se prabusi pe canapea adormind. Imediat dupa ce se asigura ca acesta doarme, demonul aparu din umbra si se lungi langa el, rezistand impulsului de a-l lua in brate, stiind ca acest moft avea sa il trezeasca.
Uriel era un demon simpatic ce se indragostise de Ashi din prima clipa cand l-a vazut. Era inalt si slab si tot timpul il vedeai nearanjat, cu cate ceva atarnand. Daca nu erau pantaloni cei care atarnau atunci tricoul sau bluza era atat de larga incat el parea un umeras care sustine imbracamintea. Ochii rosi patrunzatori, te ardeau si te faceau sa iti pleci privirea, iar parul saten lung ce ii inconjura fata ii dadea un aer si mai fioros. Desi nu avea puterea fizica mare era respectat si temut de toti demoni. Toti stiau ca daca te-ai pus rau cu el sau ai spus ceva urat de Ashi, erai mort in maxim douazeci si patru de ore. Nimeni nu stia cum de reusea sa ii omoare, dar din cauza ca isi iubeau gatul foarte mult preferau sa fie respectuosi decat sa calce pe teren minat de buna voie. Nimeni nu mai avea curajul sa rada de el pentru ca arata mai mult ca o femeie decat ca un barbat, isi aratase de prea multe ori maiestria in artele asasinatului. Asa isi castigase respectul si considera ca acesta se castiga doar in momentul in care frica domneste in sufletul celor din jurul tau.
Ashi nu stia, dar Uriel era demonul lui pazitor, aparandu-l de tot ceea ce putea sa il raneasca. De fapt, atunci cand trebuia sa stea alaturi de el intr-o batalie, Uriel participase la propria lui lupta cu un grup de demoni care doreau sa ii i-a puterea lui Ashi. Din pacate acesta se considerase tradat si nu a mai vrut sa asculte explicatiile prietenului sau.

[Axxa.No.Way]

salut again:-)
"erau inca nehotariti"
"isi tot repeta in cand"- gand;
"a-I"- a-i;
"au fost sortate esecului"- sortite;
"aparatorul dreptatii"
"because his the hero"- he is

si acum cateva observatii:
*ai schimbat timpurile(nu mai stiu exact pe unde... to lazy to search:))), deci incearca sa fi mai atenta cu ele^^
*am vazut ca ai cateva greseli de tastare... dar din moment ce sunt din neatentie nu le-am acordat importanta(si m-am concentrat asupra continutului=P~)
*au fost locuri unde ai exagerat cu virgulele si altele unde erau necesare cateva
Mi-a placut mult acest capitol si faptul ca ai analizat sentimentele personajelor(descriere:X) si astept cu nerabdare urmatorul capitol
spor la scris si muuuulta inspiratie:bv:

[BloodyInnocence]

multumesc cumlt axxa no way. multumesc si celor care citesc.

In apartamentul celor doi

Cele trei cupluri nici nu se asezara bine la masa ca cineva batea insistent la usa. Toti se uitau curiosi la cei doi ingeri, intrebandu-I muti daca nu cumva au mai invitat pe cineva. Ikusa ii arunca o privire lui Hissori, insa acesta dadu din cap in semn ca nu se duce el sa deschida. Enervat, Narkangelul arunca pe masa servetelul pe care si-l asezase in poala si se duse sa raspunda.
-Da?! Se rasti el cand de abia deschise usa si nu apucase sa vada cine avea tupeul sa deranjeze.
-Sper ca nu intrerup nimic, nu? Zise persoana aceea cu o voce ce vroia sa imblanzeasca lei.
Ikusa ramase cu gura cascata cand il vazu pe William intr-un tricou negru mulat pe corp, o pereche de pantaloni albastru inchis din piele si un pardesiu tot albastru, stand in fata lui, zambindu-I cu o pereche de aripi de liliac sangerii aratandu-se impunator in spatele lui. Nu aceste lucruri il blocara pe inger ci aparitia demonului la usa sa.
-Ce cauti aici? Spuse aproape maraind Narkangelul.
-Am venit sa o vizitez pe domnisoara Uzuri, zise zambind.
-Alta data, acum suntem ocupati.
Incerca sa inchida usa, dar Will nu se dadea asa usor batut asa ca puse mainile si il impiedica sa isi duca la capat planul.
-Ikusa, cine este la usa? Il intreba Yuri care murind de curiozitate se indrepta spre intrare.
-Nimeni! Du-te inapoi la masa.
Din pacate era prea tarziu. Roscata statea in dreapta lui, inmarmurita. Vru sa faca un pas in spate, dar piciorul I se opri in aer, doar varful atingand putin podeaua. In sufletul ei se dadea o lupta nestiuta de nimeni. O parte din ea lupta sa opreasca amintirea acelor lucruri care au avut loc cand a fost rapita, in timp ce cealalta parte incerca sa le elibereze. Imagini in care aparea cel care statea in dreptul usii I se perindau prin fata ochilor. Nu stia ce sa faca: sa fuga sau sa stea. Frica, nesiguranta, neintelegerea pusera stapanire pe mintea ei si nu faceau decat sa ii inrautateasca starea. Exact cand era pe punctul de a se sparge in mii de bucatele in fata ochilor ii aparu acel inger din viziunile ei. Ii zambea si aproape ca simtea caldura acelui zambet. “ Vino la mine” parea ca sopteau buzele ei, iar ea se duse in bratele larg deschise ale acesteia. O imbratisa, apoi alunecand usor in jos incepu sa o mangaie. “Nu te uita in jos” ii sopti aceasta la ureche, iar Yuri o asculta. Isi ingropa capul si mai mult la pieptul ingerului si adormi.
Toate aceste lucruri se intamplara in cateva secunde, dar pentru Ikusa si Will ea nu se aseza pe podea ci lesina indreptandu-se spre parchetul rece. Demonul care nu o scapa din ochi pe fata se strecura rapid in casa si o prinse.
-Uite ce ai facut! Tipa ingerul enervat la culme cand o vazu lesinata.
-Nu este vina mea… spuse Will, insa nici macar el nu credea acel lucru.
-Ba da. Se simtea mult mai bine, aproape ca isi revenise complet si vi tu si distrugi totul. Pleaca de aici mai repede inainte sa te vada ceilalti. Nu considera faptul ca nu te-am atacat ca un semn de recunostinta, nu te-am atacat pentru ca avem invitati.
-O, da… cum ai putea sa le explici sangele din fata usii daca m-ai omori. O pacoste ca de obicei…
-Da. Tu si toti demoni sunteti doar un ghimpe in coaste pentru noi, ingeri. Acum da-mi-o, o sa o duc eu in pat.
-Nu, zise simplu Will ridicandu-si privirea.
Ikusa nu mai zise nimic ci se uita la el cu o flacara arzandu-I in ochi. Demonul stia ca in acea secunda totul avea sa se termine. Din fericire pentru el a fost salvat de Ran si Hissori care nestiind ce se intampla aparura si ei pe hol.
-Ce se intampla aici? Intreba Hissori cu o voce autoritara ce cerea raspuns.
-Nimic, zise repede Will.
Hissori ridica spranceana dreapta si ii oferi demonului o privire care il facu pe acesta sa se dea un pas inapoi, lovindu-se de Ikusa.
-A lesinat, nu stim din ce cauza, minti Narkangelul, neputand sa spuna adevarul de fata cu sora ei.
-Da cine esti tu? Il intreba Ran.
-Sunt gardianul vostru. Am fost angajat de parintii vostri pentru a va apara, de fapt, a o apara mai mult pe Yuri, deoarece ea a fost cea rapita, zise el aratand un contract care era semnat de parinti lor.
La acest lucru nici Hissori, nici Ikusa nu puteau spune nimic si nici nu puteau sa il dea afara din casa din moment ce era paznicul celor doua fete.
-Atunci vino dupa mine. O sa iti arat unde sa o pui pe Yuri.
Ran il conduse in sufragerie, unde el o aseza pe fata si inghenunche langa canapea continuand sa o tina de mana. Dupa ce se asigura ca sora ei este confortabila, fata se duse in dormitorul lui Ikusa si cauta o sticluta in care avea saruri. Gasind-o, fugi inapoi in sufrageri si ii dadu lui Yuri sa miroasa. Aceasta se trezi dupa cateva secunde.
-Ce s-a intamplat? Intreba buimaca.
-Ai lesinat. Iti amintesti de ce?
Se uita la Hissori si incerca sa retraiasca acele momente, dar nu reusi. Dadu din cap in semn ca nu, dupa care se ridica, indreptandu-se spre Arakangel.
-Cine este cel care se uita uimit la mine si care sta ingenuncheat? Sopti ea la urechea lui, suspicioasa.
-Este noul tau gardian. A fost angajat de parinti tai pentru a se asigura ca esti in siguranta.
-Un gardian?! Nu se poate! Nu o sa mai am pic de intimitate? Izbucni ea.
-C-am asa ceva. Incearca sa vezi, totusi, partea buna a lucrurilor.
-Care este aceea? Se intoarse ea spre Ran, nemultumita de faptul ca ar putea exista o parte buna in toata aceasta afacere.
-Nu o sa mai fi rapita?
Vru sa mai spuna ceva, insa stomacul ei incepu sa protesteze si toti din incapere il auzira, ceea ce o facu pe Yuri sa se inroseasca toata. Moment in care toti se indreptara spre sala de oaspeti, acolo unde era asezata masa. Hissori se duse sa mai aduca o farfurie pentru noul oaspete, in timp ce Ikusa nu il pierdea o secunda din ochi pe acesta. Cand se intoarse Arkangelul il prezenta pe Will celorlalti invitati, dar acesta nu reusi sa retina toate numele.
S-au asezat cu toti la masa, incepand sa manance in liniste. Hissori statea in capul mesei, avand-o in dreapta lui pe Ran, iar in stanga pe Steph. Seya statea langa Ran si fiind foarte curios sa afle cine este blondul care a aparut din senin o intreba pe aceasta si incepura o discutie care nu se mai termina. Langa Steph statea Narkangelul care nu ii scapa din ochi pe demon si pe roscata, ignorand-o pe prietena lui si lasandu-I impresia ca ea nu exista pentru el. Yuri statea langa Ikusa, iar demonul statea in capul mesei avand-o pe fata in dreapta lui.
-A fost foarte emotionant filmul, nu credeti? Intreba Ran incercand sa iasa din acea discutie plictisitoare pe care o avea cu Seya.
-Da, foarte emotionant, aproba Steph. Sper ca v-a aparea in curand partea a doua, deasemenea mie mi-ar placea daca am mai repeta aceasta experienta.
-Sigur. De cate ori vom putea.
Zise repede Arkangelul astfel obligandu-l pe “fratele” lui sa se abtina de la replica usturatoare pe care vroia sa i-o dea prietenei lui. Ii parea bine ca acesta era un Narkangel, deoarece el putea sa ii citeasca mult mai repede intentiile pe care le avea cand ceva il enerva si astfel reusea sa intervina la timp pentru a-l opri.
William manca tacut, fiind atent la tot ceea ce se intampla in jur incercand sa inteleaga care este relatia dintre celelalte persoane de la masa. Nu ii cunostea decat pe cei doi ingeri si pe Yuri si stia care era relatia dintre ei, dar il intriga modul in care se priveau Arkangelul cu sora lui Yuri, isi daduse seama ca este sora ei deoarece asemanarea era izbitoare, si sagetile pline de ura pe care le arunca cea care statea langa Hissori. Daca avea sa o pazeasca pe roscata atunci trebuia sa stie tot ceea ce se intampla in jurul ei si asta avea de gand sa faca.
-Eu cred ca scriitorul l-a facut pe personajul principal sa fie intruchiparea adevaratului erou si imaginea barbatului perfect pentru orice femeie si ar fi putut sa fie fericit, asta daca renunta la lupta lui pentru dreptate si adevar. Din cauza ca nu renunta la bucuria lui, dedicandu-si tot timpul pentru a inclina balanta in favoarea binelui, zise Yuri cu fata in farfurie.
-Da, dar cateodata oameni trebuie sa se multumeasca cu ce au si sa nu aspire la persoana perfecta, raspunse Steph, uitandu-se urat la ea.
-Steph, nu ai dreptate. Daca tu crezi ceea ce ai spus, atunci imi pare rau pentru tine. Eu sunt de acord cu parerea lui Yuri si daca stau sa ma gandesc mai bine, tu esti cea care ar trebui sa ii multumesti Lui Dumnezeu pentru ceea ce ti-a oferit.
Hissori nu a putut sa il opreasca de aceasta data pe Narkangel si nici nu ii paru rau ca nu l-a oprit. Nu avea nimic cu Steph, dar cateodata ii venea sa ii zica vreo doua vorbe pentru a-l tine minte.
-Hey! Cum poti sa ii vorbesti pe acest ton? Doar este prietena ta! Exclama afectat si indignat Seya.
-Ma bucur sa vad ca nu a murit cavalerismul,inca, dar ar trebui sa stai in banca ta, baietas. Asta daca nu vrei sa te arzi si ar fi pacat, ca atunci chiar ar disparea, ii raspunse Ikusa neobosindu-se sa se uite la el.
-Da. Sa fi sigur ca nu a murit si nici nu o sa moara prea curand, iti garantez. Pacat ca exista barbati asa ca…
Narkangelul era deja in picioare si intinse mana spre gatul lui Seya. Aproape ca il apucase de guler cand se opri deoarece o auzi pe Ran. William se ridicase si el, vrand sa se duca langa muritor pentru a-l apara de furia ingerului. Presimtea ca ceva rau avea sa se intample si vroia sa previna acel dezastru.
-Gata, gata! Ce s-au incins hormoni in voi doi? Nu are rost sa va certati, o sa stricati toata seara, interveni Ran inainte ca Seya sa apuce sa isi semneze condamnarea la moarte.
-Da, Ikusa. Te rog, cereti scuze.
-Imi cer scuze Steph si… imi cer scuze si de la tine, Yuri… imi pare foarte rau.
Spunand aceasta isi facu curaj si se uita in ochii ei, dandu-I de inteles ca totusi simtea ceva pentru ea si nu o ura. Aceasta privire o facu sa simta cum o piatra I s-a ridicat de pe inima.
-Ce planuri aveti pentru vacanta aceasta de vara care de abia a inceput? Intreba Hissori, schimband subiectul.
-Hm… pai, nu stiu sigur. Ma gandeam de mult cum sa iti spun aceasta, Yuri… eu nu stiu cat timp voi mai sta pe aici pentru ca trebuie sa plec cu tatal meu in America, unde lucreaza mama mea. Deci nu stiu cand plecam si e foarte posibil sa plecam peste cateva saptamani, totul depinde de tatal meu.
-Nu este nici o problema, Seya. Inteleg cum sta treaba.
-Eu si Yuri nu facem nimic, adica nu avem nimic planificat pentru vacanta. Vreau sa o scot in lume, sa afle si ea ce inseamna distractia.
-Steph?
-Pai… eu nu am nimic planificat, asa ca pot sunt deschisa la idei.
-Eu cu Ikusa ne-am gandit si am vrea sa va invitam, pe toti, la casa noastra de vacanta pentru urmatoarea luna. Avem piscina, terasa, padure, gradina… este o casa foarte mare. Avem tot ce vrei si ce nu vreti. Singurul lucru care ne lipseste sunt prieteni nostri, iar acum ca Seya, tu ai zis ca nu stii cat vei mai sta ar fi o ocazie foarte buna pentru a intari relatiile de prietenie. Deci, ce parere aveti?
Auzindu-l pe fratele lui vorbind despre “intarind” relatiile se uita urat la el si marai o injuratura foarte incet pe care nu o auzi decat William, care se abtinu sa nu rada. Aflase din reactia lui ca Seya era cu protejata lui si acest lucru il enerva la culme pe inger, ceea ce il amuza.
-Eu si Yuri sigur venim. Nici nu se pune problema sa nu venim.
Accepta Ran incantata, ignorand semnele de refuz si loviturile de picior ale surori ei.
-Deci, gata, s-a stabilit. Seya, tu vii sigur, iar Steph cu tine nici nu se pune problema sa refuzi.
-Eu refuz, zise William glumet, stiind ca nimeni nu o sa il i-a in serios.
-Ar fi si mai frumos daca nu ai venit, raspunse Ikusa.
-Da, stiu Ikusa ca ai fi fericit sa mor maine, dar nu scapi de mine asa de usor.
-Terminati. Poimaine plecam intr-o vacanta binemeritata de o luna intreaga! Hotari Hissori.
Gasca se sparse dupa cateva minute si fiecare se indrepta spre casa sa.

[BloodyInnocence]

:(

Undeva sub milioane de tona de apa

In ascunzatoarea secreta a lui Lucifer, stand in patul acestuia aproape goala, se intinde Akki. Asa cum statea invelita in patura moale, isi dadu seama ca Lucifer era un amant mult mai bun decat fusese Akki si sigur mulr mai bun decat ar fi putut sa fie Ikusa, vreodata. La un moment dat ii trecu prin minte ca deoarce nu il mai vroia pe Narkangel nu mai avea rost sa o omoare pe yuri. Dar nu, acest lucru nu putea sa il faca, sa renunte la razbunarea ei dintr-un capriciu. Ayame i-a facut multe prea mult rau, considera ea, pentru a o putea lasa sa plece nepedepsita. Ii era bine acum si i-ar fi fost si mai bine daca Ayame nu ar fi existat. Considera ca roata in sfarsit s-a intors si ca lucrurile aveau sa ii mearga din ce in ce mai bine. Era atat de multumita de sine incat ii venea sa cante de fericire, fiind cu Lucifer toate visele I s-ar fi implinit.
Se intindea ca o felina in pat, atunci cand el isi facu aparitia, ca de obicei, de nicaieri. Nu era deloc placut sa te trezesti cu el aparand asa de nicaieri. O data aproape ca ii infipse un cutin in torace din cauza ca se furisase in spatele ei.
-Hey, leoaica m,ea. Ce mai faci? Intreba el aruncandu-se in pat.
-Mai nimic. Stau si ma gandesc la cat de dulce este razbunarea. Deasemenea mi-o inchipuiam pe ayame moarta, spuanand aceasta izbucni in ras.
Din aceasta cauza nu observa cand Lucifer isi stranse pumni incercand sa se calmeze, sa nu o transforme intr-o gramada de cenusa asa cum merita.
-Cat de rea esti astazi!
-Asa sunt intotdeauna. Acum ai observat?
-Nu. Numai ca azi esti foarte rea si imi place asta la nebunie! Schimba el subiectul.
-De ce vrei ca Ayame sa moara? Intreba Akki din senin.
Nu stia ce avea Lucifer de gand sa faca, dar nici nu isi batuse capul prea tare sa afle. Insa incepuse sa observe ca de la un timp incepuse sa schimbe subiectul nevrand sa vorbeasca despre conducatoarea ingerilor cu ea. Ceva nu ii mirosea a bine si era sigura ca era legat de Ayame.
-Hm… sa zicem doar ca am un motiv foarte intemeiat, bine? Nu iti mai bate capsorul acesta al tau frumos cu motivele mele. Tu doar ai grija ca visele si planurile tale sa se implineasca. Oricum, o sa afli tot ce vrei la momentul potrivit, iti promit, ok?
-Da, Imparatul meu intunecat.
Isi puse mainile in jurul gatului lui Lucifer incepand sa il sarute pasional. Insa lui I se facuse scarba de cea care se afla in patul sau asa ca facu tot posibilul sa iasa din acea situatie fara ca Akki sa isi dea seama de ceva. Nu vroia sa o piarda, inca avea nevoie de ea. De altfel, juca un rol foarte important in planurile sale si nu avea cand sa mai gaseasca pe cineva asa de ascultatoare ca ea.

Acasa la cele doua fete

In casuta lor modesta, Yuri si Ran isi faceau de lucru, fiecare incercand sa ocoleasca discutia despre mica lor calatorie. Deasemenea, Yuri se mai ferea si de acel asa numit gardian pe care le-au angajat parintii ei. Ii era cunoscut acel baiat dar nu stia de unde sa il ia si in acelasi o speria. Will a incercat o data sa o atinga, iar ea s-a ferit de atingerea ei de parca ar fi fost otrava. Nu vroia sa dea ochii cu ei. Dar ca de obicei soarta isi baga nasul si intalnirea celor doua fete avu loc in ciuda incercarilor lor.
-Deci… Yuri… tu vrei sa te duci la vila celor doi? O intreba Ran. Eu sincer, incep sa il plac din ce in ce mai mult pe Hissori, asa ca nu m-am putut abtine sa nu accept. Si am c-am uitat sa te intreb si pe tine, dar nu dispera. Daca nu vrei sa vii poti sa te prefaci bolnava si te sustin intru totul, mai ales ca acum il ai si pe William care, eventul, poate sa aiba grija de tine…
-Nu este nevoie. Serios. Nu trebuie sa vii cu planuri diabolice, sincer. O sa vin, nu este frumos sa refuz acum dupa ce tu ai acceptat. Numai ca vezi tu, intre mine si Ikusa relatiile nu sunt tocmai bune, incepu Yuri sa marturiseasca.
-De ce?
-Eu il plac, cred ca si el ma place dar din cauza unor intamplari am ajuns sa fim cu alte persoane. Acum ne pare rau sau cel putin mine imi pare rau ca nu am putut rezolva naintelegerile atunci, daca le-am fi rezolvat, nimeni nu ar fi suferit dar daca in acest moment vrem sa fim impreuna inseamna sa o ranim pe Steph.
-Ai o inima prea bune, surioara. Stii ca daca Steph ar fi fost in locul tau nu i-ar fi pasat de ceea ce simti tu.
-Da, sunt constienta de asta, dar razbunarea nu ajuta pe nimeni cu nimic…
-Si atunci, ce astept? O intreba Ran ignorand raspunsul ei.
-Nu vreau ca Ikusa sa se simta responsabil pentru suferinta ei. Daca va vrea sa fie cu mine atunci va face el primul pas.
-Yuri, in dragoste si razboi orice ti se permite, este si normal sa existe raniti.
-Poate Ran, dar eu, una, nu ma simt in stare sa fac asa ceva. Nu sta in caracterul meu, doar m,a cunosti.
-Da, te lasi calcata in picioare de toti si niciodata nu iti iei apararea.
-Eh, nici chiar asa, zise inrosindu-se.
-Esti prea buna si dulce, acesta este defectul tau. Niciodata nu io sa poti face nimic. Viata este dura si te va sfasia in mii de bucatele.
-Nu ma pot schimba, stii bine. La fel cum nici tu nu poti sa renunti la micile tale placeri si distractii.
-Ai dreptate, ca intotdeauna. Nu pot sa nu ma intreb de ce tu esti cea care imi da mie sfaturi si spui niste lucruri pe care eu nu le pot contesta, cand tu esti cea mai mica? Nu conteaza, ma bucur ca am stat de vorba. Hai, sa te ajut sa iti faci bagajele pentru maine.
-Nu, multumesc. Vreau sa fac o baie linistitoare mai intai.
-Bine, dar sa stii ca nu scapi tu asa usor de mine. Stiu eu exact ce vrei tu sa iti impachetezi asa ca te avertizez, o sa verific. Nu am de gand sa te las sa iti iei acele oribilitati de haine care seamana cu unele de manastire.
-Ran! Nu vreau sa imi i-au haine in care sa ma simt aiurea.
-Dar nu o sa te simti aiurea cand Ikusa o sa saliveze dupa tine. O fusta mini, o bluza cu decolteu, niste perechi de pantaloni extrem de scurti si un costum de baie in doua piese sunt niste articole care nu trebuie sa iti lipseasca in aceasta vara.
-Dar nu imi pasa!! Se planse ea. Nu suport sa am atata piele descoperita…
-Pai daca nu porti si tu haine de vara cum vrei sa te bronzezi? Esti alba toata ca o stafie, asta numai din cauza ca tot timpul esti prea imbracata.
-Dar nu vreau sa ma bronzez. Soarele este foarte daunator pentru piele.

-Ba este foarte bun din cand in cand. I-a spune-mi cand ai fost ultima data ala plaja?
-Nu mai stiu?
-Exatc! Ai fost atat de des la plaja incat ai uitat cand ai mers. Lasa-ma in pace sa iti fac eu bagajele altfel ma jur ca iti tai toti pantaloni lungi si bluzele acelea inchise de calugarita.
-Of… bine, bine doar nu te apropia de celelalte haine ale mele si punemi cateva haine mai confortabile. Te rog.
-Bine, bine. Promit! Spuse Ran su inchise usa in fata lui yuri.
Yuri se dezbraca, aruncandu-si hainele pe unde nimerise si se duse in baie sa isi destreseze muschii. Se baga in cada plina cu apa fierbinte, eliberandu-si mintea de toate grijile si gandurile care o macinau.
Pierduse notiunea timpului atunci cand I se paru ca aude zgomote venind din camera ei. Se intreba cine ar fi putut sa fie in dormitorul ei, in afara de calculatorul destul de invechit de pe birou nimic interesant nu se afla acolo. Era curioasa sa afle cine scormonea prin incapere, avea o suspiciune cum ca ar fi sora ei care vroia sa vada ce isi impachetase asa ca isi lua un prosop scurt, invasurandu-l pe corpul ei si iesi din baie gata sa o surprinda pe Ran. Insa avu parte de o surpriza nu tocmai placuta. In incapere de afla William care in timp ce ii aranja hainele daramase o carte, pe care incepuse sa o rasfoiasca. A auzit-o cand a intrat si isi ridicase privirea vazand-o pe ea, goala sau aproape dezbracata. O vazut cum se inroseste si cum incearca sa spuna ceva dar inchide din nou gura, nesitiind ce sa zica. Iar el era mult prea acaparat de ceea ce vedea pentru a-si cere scuze. Urmarea cum picaturile cristaline de apa se preling pe pielea ei incepand de la gat si coborand in jos spre sani, intalnindu-si sfarsitul in descpicatura lor. William isi intoarce privirea rusinat si suparat pe el pentru ca s-a lasat prada acelor idei atat de impure. Vroia doar sa o protejeze, dragostea lui era frateasca nicidecum acelasi timp de iubire pe care ea sau Ikusa il simteau unul pentru altul.
-Imi cer scuze! Spuse el intorcandu-se cu spatele. Nu am stiut ca esti in baie si cand am intrat aici, am vazut aceasta dezordine. Mi-am zis ca esti cu sora ta, asa ca nevrand sa deranjez m-am apucat de curatenie pe aic. Sper sa nu te deranjeze…
-A, nu ma deranjeaza, stai linistit. Dar crezi ca ai putea sa iesi din camera pentru a ma lasa sa ma schimb? Zise ea, strangandu-si si mai tare prosopul in jurul corpului ei.
-Daca ai nevoie de mine o sa fiu in fata usii tale pana la doua dimineata, dupa care ma gasesti in camera mea.
-Auzi. Vroiai sa vorbesti ceva cu mine? Il intreaba ea, inainte ca el sa iasa din incapere.
-Nu chiar… doream sa te avertizez. Pentru a fi cu Ikusa trebuie sa stii cu exactitate ce vrei, ce vrea inima ta, altfel o sa continui sa suferi si tu, dar si el.
-De unde stii tu ce este intre mine si el?
-Mi-am dat seama la cina ieri, trebuie sa fi prost sa nu vezi cat de mult suferiti amandoi pentru ca nu puteti sa fiti impreuna.
Pleca lasanad-o pe Yuri sa cada in genunchi cu privirea atintita undeva in fata ei, dar nu vedea nimic din incapere. Era pierduta in propriile ganduri, incercand sa inteleaga cum de a reusit in doar cateva ore sa inteleaga ce nici macar ea nu intelegea.
La locul de intalnire

Soarele stralucea pe cer incercand sa incalzeasca cu ajutorul razelor lui inimile pamantenilor. Pasarelele ciripeau, florile infloreau raspandindu-si parfumul lor ametitor. Era o zi frumoasa de vara in care totul se completa atat de bine incat lasa aparenta ca totul este perfect, desi poate mijlocul era putred.
O dispozitie buna plana peste toti locuitorii orasului nipon facandu-I sa se salute respectuos si politicos si sa se ajute unii pe alti.
Cei doi ingeri, deasemenea, erau intr-o foarte buna dispozitie. Stateau in fata blocului lor, rezemati de masina pe care o cumparasera de curand, asteptand nerabdatori sa apara invitatii lor.
Hissori, spre uimirea lui Ikusa, se uita nerabdator in toate directiile posibile, sperand ca dintr-o clipa in alta sa apara cineva. De fapt in adancul mintii lui spera ca in aceasta mica vacanya sa o poata cunoaste mai bine pe sora lui Yuri, pe Ran. Avea o presimtire ciudata in legatura cu ea. Nu vroia sa isi faca sperante prea mari, de aceea nu i-a zis nici macar lui Ikusa, ceea ce credea el, dar avea o presimtire ca Ran ar fi fost Ayame. Se gandea la faptul ca nu era deloc neobisnuit ca doua suflete de ingeri complet diferite sa se atraga unul pe celalalt. Daca Yuri avea sufletul adormit al Ingerului Seraphim, atunci inseamna ca sufletul lui Raphael ar fi putut sa fie atras de puterea astrala a conducatoarei lor. Nu stia prea multe despre Raphael, dar incepuse sa creada in povestile despre primii ingeri pe care Dumnezeu i-a creat. Oricum nu ar fi fost pentru prima data cand sufletul mult iubitei lor conducatoare l-ar atrage pe cele ratacite ale demonilor sau ale ingerilor, asa ca ar fi fost posibil ca el sa atraga sufletele unor ingeri stravechi. Spera ca acesta sa fie adevarul, altfel ar fi fost nevoiti sa se intoarca la cautarile lor si sederea lor pe pamant s-ar fi prelungit. Amintindu-si de Ikusa se intoarse si incepusa sa se uite la el. Se intreba cum se mai simtea. Era constient ca niciodata nu va putea intelege ce a simtit el in momentul in care a cunoscut-o pe Yuri. Uitandu-se la acesta dorea sa il intrebe daca regreta ca a intalnit-o. Din cate stia el, relatia dintre ei doi nu se imbunatatise. Era curios sa vada ce se va mai intampla mai departe intre cei doi incapatanati.
In timp ce Hissori seafunda incet in universul mintii lui, inconjurat de milioane de ganduri uitand de nerabdarea sa, Ikusa statera sprijinit nepasator, in stilul lui specific de capota masinii. Astepta rabdator, ceva nou pentru acesta, gandindu-se la tot ceea ce I se intamplase pana in acea clipa. Inca traia cu impresia ca toate acele intamplari erau doar un vis urat, doar ca stia ca aceasta impresie nu era decat o iulizie, un mod ieftin de a incerca sa se pacaleasca. Isi spunea ca orice s-ar intampla el o va accepta asa cum este si nu va regreta nimic din ceea ce a facut pana atunci, zicandu-si aceste lucruri isi goli mintea de orice fel de gand, amintire, iulizie concentrandu-se asupra relaxarii corpului sau incordat la maxim din cauza ca statuse prea mult timp nemiscat. Din pacate nu reusi sa faca ce vroia deoarece imaginea lui Yuri in bratele acelui demon ii aparu in fata ochilor, enervandu-l. Puse mana pe capota masinii si stranse tare, aproape ca indoi caroseria cand isi dadu seama ca nu il strangea de gat pe William ci doar distrugea masina. Ofta, reluandu-si locul.
Intr-un final aparura si invitatii. Yuri mergea tinandu-se de mana cu Seya, in dreapta ei, un pas in spate aflandu-se William, discutand despre calatorie foarte entuziasmati si fericiti, langa demon se afla Ran care de abia se stapanea sa nu o i-a la fuga, lasandu-I in urma pe ceilalti, iar in spatele ei mergea Steph destul de posomorita, neparticipand deloc la discutie si neascultand nimic din ceea ce se vorbise pana atunci.
Auzind galagia facuta de cei patru, Ikusa si Hissori isi indreptara privirile catre ei. Arkangelul se indrepta sper acestia imediat ce ii vazu, in special se duse sa o imbratiseze pe Ran, dupa care ii saluta si le ura “bun venit” celorlalti. Pe cealalta parte, Narkangelul ramase pe loc strangand in mana sigla masinii, de aceasta data, incercand sa se calmeze, spunandu-si ca nu are nici un motiv pentru acel act de gelozie, doar Seya nu se dadea la Steph ca sa aiba motiv de gelozie. Nu, nu se dadea la aceasta dar o tinea pe Yuri de mana si se distrau de minune, cei doi. Nu il ajuta nici prezenta demonului langa roscata. Stranse atat de tare incat calul argintat ce avea un mic corn in frunte ii intra in mana dandu-I sangele, insa el ignora acea rana superficiala. Acea rana reusi sa il aduca la realitate, calmandu-l si se indrepta spre ei incercand sa zambeasca, dar nu a reusit decat sa schiteze un zambet amar.
-Bine ati venit! Le ura Hissori.
-Bine v-am gasit! Spuse la randul ei, Ran, zambind.
-Acum ca suntem toti, putem pleca. Nu este asa, fratioare?
-M… da… murmura el printre dinti.
Hissori venind intre timp langa el, ii dadu un cot in burta asa in treaca pentru a-l face sa se stapaneasca.
-Pe aici, Mylady, spuse zambind, intorcandu-se spre Ran si luand-o de mana o conduse la masina.
-Sa mergem si noi! Sopti Yuri incantata in urechea lui Seya.
-Bine, Yu, spuse el chinuindu-se cu rucsacul ei.
Steph astepta in fata Narkangelului ca acesta sa ii ureze “Bun venit”, dar in locul unui salut calduros el ii lua valizele din mana, ducandu-se la masina lui sport, un Ferrari de un rosu metalic, decapotabil, refuzand sa scoata vreun cuvant.
-Deci… unde mergem si mai important cum vom sta in masini? Intreba Yuri curioasa.
-Intr-un loc magic, unde unicorni traiesc in pace si balaurii te saluta sufland foc pe nas.
-I-auzi, ce interesant. Dansii s-au hotarit sa treaca peste barierele realitatii si sa ne duca in tara povestilor, chicoti Ran.
-Fi serios, unde mergem?
-Bine, buine. Daca vrei sa strici vraja atat de mult… mergem la o casa de-a noastra de vacanta. Este undeva la vreo patru-cinci ore departare de aici, intr-o campie, inconjurata de o padure foarte deasa si in departare se vede un munte maistuos, cu tot ce vrei tu. Avem gradini, piscina inetrioara si exterioara, sala de val, c-am tot ce vrei si ce nu vrei.
-Super! Am murit si am ajuns in Rai, zise Yuri.
Auzaindu-I replica, Ikusa se repezi la ea spunandu-I amenintator:
-Sa nu mai spui asa ceva niciodata!
Puse mana pe ea, fara sa isi dea seama ca se folosise de cea la care isi daduse sangele si o murdari. Yuri scoase un mic tipat in timp ce el o strangea de mana mult prea tare. Cand a incetat sa o mai tina, aceasta a vazut sangele si se ingrijora.
-Ikusa, ce ai patit? Zise in acelasi timp cu Arkangelul, luandu-I mana ranita in a sa.
-Hey, calmeaza-te! Ce ai? A facut o gluma, nu a vorbit serios. Nu este asa? Dar intrebarea lui ramase fara raspuns.
-A, nimic, doar o zgarietura superficiala, o sa treaca, raspunse retragandu-si mana.
-Cat despre cine cu cine merge, ce propuneri aveti? Intreba William uitandu-se sceptic la Narkangel.
-Pai, masina mea este plina cu bagaje si in spate nu mai este loc decat pentru o persoana… raspunse Hissori. Cine vrea sa mearga cu mine?
-Eu vreau sa stau in fata cu tine, Hissori! Spuse pe nerasuflate Ran.
-Ok, tu stai in fata, dar in spate?
-Eu stau cu Ikusa! Anunta Steph agatandu-se de bratul drept al ingerului, care isi scutura de cateva ori bratul incercand sa si-l elibereze dar renunta vazand ca nu are nici o sansa.
-Eu trebuie sa stau cu Yuri in masina, doar sunt bodyguard-ul ei, zise William putin plictisit.
-Din pacate trebuie sa te las singura, scumpa mea, spuse Seya dupa ce o pupa pe Yuri pe frunte.
-Stai fara grija, Seya, o sa o apar eu! Ii spuse William punandu-si bratul pe dupa gatul fetei, intr-un act protectiv.
Ikusa ii arunca o privire ucigasa demonului, care il facu pe acesta sa se uite la el deoarece simtea o intentie ucigasa venind dispre inger. Insa nu facu decat sa ii zambeasca, razbunzand urii cu un semn de pace.
In cateva minute erau in masinii cu toti si se indreptau incet, dar sigur spre casa de vacanta a celor doi frati.

Pe drum

Se afla din nou in camera acelei fete. Numai ca de aceasta data ceva era extrem de ciudat, avea impresia ca se mai afla cineva in camera cu ea. Nu vroia nici in ruptul capului sa se intorca, dar deodata ingerul se desprinse de ea si pasi efectiv prin trupul ei, de parca nici nu era acolo, ducandu-se undeva in spate, asa ca a fost nevoita sa se intoarca. Cand o facu o vazu pe fata cum vorbea cu un inger, cineva poate nu atat de important deoarece fata lui era in ceata. Cei doi vorbeau linistiti sau cel putin asa credea Yuri, nu putea sa isi dea seama prea bine, dar cand ingerul a plecat, fata s-a dus la biroul ei incepand sa planga, rupand cateva scrisori care i-au cazut in mana. Roscata incerca sa citeasca ceea ce scria pe acele scrisori, insa nu reusi. Deodata aceasta se ridica, stregandu-si lacrimile si oprindu-se in fata ei, uitandu-se prin ea desi Yuri nu era prea sigura ca se uita prin ea, ii dadea impresia ca se uita direct in ochii ei. Dar in momentul urmator cand ingerul a intins mana sa apuce pe cineva, Yuri se trezi din cauza drumului prost de tara pe care mergeau de ceva timp. Isi reveni repede din starea de vis in care se afla pentru cateva minute si fara sa ii arunce o singura privire celui care conducea, incepu din nou sa se uite pe fereastra la peisajul pitoresc ce se intindea la infinit in fata lor.
Campia plina de flori I se dezvaluia in toata splendoarea ei, provocandu-I o stare de pace, de liniste. Insa blestemul omului este de a ignora frumusetea de aparenta a lucrurilor si de a cerceta ce se afla sub acea perdea, asa se intampla si cu Yuri. Frumusetea acelui peisaj o facu sa se intrebe care era locul ei in lume, de ce tocmai ea fusese blestemata sau poate binecuvantata cu acele viziuni. Se gandea la toata acea poveste incurcata in care a trait acel inger si nu putea sa nu se intrebe de ce viata era atat de cruda cu persoanele care erau atat de bune si de perfecte.
Lucrurile dintre ea si Ikusa poate s-ar fi schimbat putin daca in loc sa se uite pe geam si sa filozofeze, i-ar fi aruncat o privire din cand in cand si lui. Astfel l-ar fi vazut pe Narkangel cum statea mai mult cu ochii pe ea decat sa fie atent la drum, aceasta spre dezamagirea lui Steph. Conducea incet pentru ca nu vroia sa isi strice frumusete de masina, desi stia ca nu avea sa o i-a cu el in Rai, nu existau drumuri pentru asa ceva acolo, nu putea sa o aduca in ultimul hal. Era o opera de arta a creativitatii omeniri, cineva se va bucura enorm cand o va primi atunci cand ei se vor intoarce. Incerca sa faca doua lucruri deoada: sa o priveasca pe Yuri si cateodata si pe William pentru a-I da acestuia de inteles ca nu il va scapa o secunda din ochi si sa conduca. Nu primise nici un semn de la roscata ceea ce il aducea la exasperare. Strangea volanul atat de tare incat o injuratura ii scapa printre dinti cand se atinse la rana din palma, insa doar demonul il auzi dar nu ii dadu atentie. Ikusa ar fi vrut sa se impace cu Yuri, sperand ca si ea isi dorea acest lucru, dar daca nu primea nici un semn de la ea nu putea sa faca nimic. Nu vroia sa o faca sa se simta prost, daca sentimentele nu i-ar fi fost impartasite. Un singur semn, o singura privire l-ar fi impins sa discute cu ea, sa incerce sa lamureasca tot ce a ramas nelamurit. Era sigur ca daca ar avea acea sansa, lucrurile s-ar fi rezolvat. Asa ca se uita cu disperare in oglina la Yuri pentru a nu scapa ocazia ce I se putea oferi.
Steph statea pe locul din fata, in dreapta soferului plictisindu-se de moarte. Incercase sa discute cu prietenul ei, dar acesta o ignorase, punand-o repede la locul ei cand ii spuse ca daca nu vrea sa moara intr-un accident rutier ar face bine sa stea cuminte si sa nu il mai sece la cap. Acum statea bosumflata, cu castile in urechi, ignorand acele priviri pe care I le tot arunca el roscatei. Steph se simtea neglijata si din ce in ce mai nesigura pe relatia ei cu Ikusa. Simtea cum il pierde in fata lui Yuri. Acum stia ca roscata nu i-a mai acordat atentie lui Ikusa e ceva timp, asa ca din partea ei nu avea de ce sa se teama. In schimb incepea sa ii fie frica de sentimentele lui pentru ea care se pare ca scadeau, in timp ce pentru yuri cresteau. Cu cat roscata devenea mai inaccesibila cu atat Ikusa dorea sa o cucereasca. Incerca sa se gandeasca la o solutie prin care ea sa il lege pe el si mai tare , sperand sa gaseasca ceva pana ajungeau la destinatie. Ar fi incercat orice numai sa il tina pe el departe de ea.
La randul ei, Yuri, se gandea la Narkangel, dar intr-un alt mod. Desi ar fi facut orice sa fie cu el nu putea sa traiasca cu consecintele actiunilor ei si atunci prefera sa nu se gandeasca la acesta ca la un posibil iubit ci ca la un frate. Numai ca in viziunile pe care le avea, chipul lui aparea din ce in ce mai des si din ce in ce mai clar. Incerca sa afle ce inseamna aparitia lui in viziunile ei. Stia ca este reincarnarea unui inger, altfel nu ar fi avut de ce sa aibe acele vise, dar oare ce rol a jucat el in drumul acelei fete inger atat de frumoase? Insemnase ea ceva pentru el sau invers? Nu stia, dar era sigura ca intr-un fel sau altul tot avea sa afle. Cu acestea in minte adormi din nou, insa de aceasta data visurile o condusera spre o viziune a viitorului ei cu Ikusa.
Cat despre William, el tot incerca sa il inteleaga pe Narkangel. Erau obligati sa o salveze pe Yuri, din cauza ca ei amestecat-o in lumea lor cand au inceput sa isi petreaca timpul cu ea. Faptul ca se dovedise ca ea este reincarnarea ingerului Seraphim era doar o simpla coincidenta. Dar ce il intriga cel mai mult pe demon era dragostea si mai ales gelozia acestuia cand venea vorba de roscata. Ingeri nu aveau voie sa iubeasca, asta era legea, o lege mai veche decat conducatoarea lor, mai veche decat ei, insa nimeni nu stia de ce si nimeni nu incercase sa afle radacinile acesteia. “Insa uite ca acum, un inger s-a indragostit, care avea sa ii fie soarta cand se va afla? Care avea sa fie soarta ei cand isi va da seama ce este?” Erau intrebari la care el nu putea sa gaseasca raspuns si ii era frica de ceea ce putea aduce viitorul pentru cei doi. O viata de suferinta avea sa ii astepte daca nu cumva vor reusi sa treaca peste greutati si sa mai aiba puterea dupa aceea sa zambeasca.
Toti cei din Ferrari stateau tacuti, fiecare cu problemele lui.
Cei din Mazda argintie, masina lui Hissori, se distrau jucand diferite jocuri, unele mai amuzante, aletele mult prea banale si usoare. Ran il inghioldi pe Hissori cand acesta incercase sa triseze, iar el se prefac, pentru a-I speria, ca pierde controlul volanului. Din pacate nu avu efectul dorit de el. Reusira sa il inveseleasca intr-un final si pe Seya care statea posomorit, uitandu-se tot timpul in spate la Ferrari-ul ce ii urmarea incercand sa ii distinga silueta prietenei lui, insa fara nici un succes. Din senin Ran deveni foarte serioasa, amintindu-si ceva despre surioara ei.
-Seya, tu o iubesti pe Yuri? Il intreba ea.
-Nu pot spune ca o iubesc, o plac, da, dar nu stiu daca as ajunge pana la declaratii de iubire… Adica sunt doar doi adolescenti care nu pot stii inca ce este aceea iubirea. Consider ca este imposibil sa vezi pe cineva pentru prima oara in viata ta sau sa il cunosti doar de cateva saptamani si sa zici ca il iubesti. Nici nu stii cum este acea persoana, care sunt secretele pe care le detine…
-Deci sa inteleg ca nu crezi in dragoste la prima vedere… spuse Hissori mai mult pentru el.
-Da, nu cred.
-Si daca eu ti-as spune ca Yuri este indragostita de Ikusa si el la randul lui este indragostit de ea? Il intreba Ran pe nepusa masa.
Hissori ramase cu gura deschisa cand o auzi. “Cum poate sa il intrebe asa ceva? Este prietenul ei pentru numele Lui Dumnezeu! O, scuze, Domne, nu am vrut. Oare ce urmeaza sa spuna acum? Oare ce o sa ii raspunda? Stie sau nu stie de acest lucru?”
-Da-mi voie sa te contrazic, Ran. Poate Ikusa o iubeste pe Yuri sau poate ca nu, poate doar o percepe ca pe o viitoare cucerire, chiar nu ma intereseaza ce sentimente nutreste el pentru sora ta, dar sunt sigur ca ea nu are cum sa iubeasca pe cineva ca el.
-Ca el? Intreba Ran curioasa.
Arkangelul isi dadu imediat seama la ce se referea baiatul, nu trebuia sa o mai spuna. Comportamentul pe care il afisase Narkangelul la liceu era acela de un baiat rau, o atitudine de superioritate si o incredere enervanta il caracterizara pe acesta, insa nu era adevarul. Narkangelul era intr-adevar un cuceritor, un Don Juan al viitorului, insa nu profitase niciodata de nimeni si daca ajungeai sa il cunosti ai fi vazut ca era mult mai de treaba decat ai fi crezut. Spera doar ca Ran sa nu il ia in seama pe Seya si sa il cunoasca personal pe Ikusa.
-Fratelui meu ii plac foarte mult jocurile si jocul la care se pricepe cel mai bine este de a pacali oameni sa creada ca este ceva ce nu este. Este un actor foarte bun. Seya se refera la atitudinea de Don Juan e care a adoptat-o la liceu, chiar si-a creat si o poveste care sa il faca mai interesant, desi nu are nevoie de asa ceva. Face asa de fiecare data cand ajungem intr-un nou oras, prieteni nostri cu care am copilarit din America il considera un maestru al deghizarilor inca de cand le-a demonstrat ca a trecut pe langa ei si acestia nu l-au observat. Se imbrcase ca un tocilar si mersese pana la a purta acei ochelari cu lentile foarte groase. Daca ii dai o sansa o sa vezi ca este foarte de treaba.
-Da, foarte de treaba… se poarta foarte frumos cu Steph… zise Seya incercand sa puna gaz pe foc.
Ran ar fi vrut sa ii spuna lui Seya ca Steph merita pe deplin exact ceea ce primeste, ca este doar o alta fata usoara ce nu stie cum sa faca sa puna mana pe urmatoarea prada mai mare, mai frumoasa, dar se abtinu.

Intalnirea in lumea oamenilor

Ashi primise un mesaj de la acel inger care continua sa il ajute din umbra, refuzand sa se arate, si ramase uimit cand il citi. Acesta vroia sa se intalneasca cu el in lumea oamenilor. Era uimit de dorinta marelui rege al demonilor dar ingrozit, in acelasi timp, si ingrijorat pentru ca vroia sa il vada. Ceva se schimbase. Se intreba de ce vroia sa il vada daca putea sa comunice cu el fara a-si dezvalui identitatea si trasaturile, ce motiv putea sa aibe de il facea sa I se dezvaluie, dar din cauza ca era cel mai puternic inger, Ashi nu putea sa refuze aceasta intalnire asa ca era nevoit sa se duca. Incepu sa se pregateasca cu fara prea multa tragere de inima ascultand cum treceau minutele si cum ora decisiva se apropia. Cu cat timpul trecea, cu atat elo devenea mai ingrijorat pentru soarta lui. Intr-un sfarsit termina cu imbracatul si iesi din camera. Nici nu iesi bine ca aparu Uriel in calea lui.
-Buna, print al intunericului, zise el zambind.
-Dispari, nu am chef de glumele tale acum! Am o intalnire importanta, nu pot sa intarzi.
-Dar cum poti sa crezi asa ceva, printul meu. Sunt aici doar pentru a te servi si a ma supune tie. Oriunde mergi, orice vrei, oricand vrei eu voi fi acolo sa iti indeplinesc porunca sau dorinta.
-Da, da, da. Am mai auzit aceasta de nu mai stiu cate ori pana acum.
-Deci, unde mergi? Unde arde?
-Nu este treaba ta, spuse Ashi neinteresat.
-Vad ca intentionezi sa o tulesti singur, nu ai nevoie de o escorta?
-Sa inteleg ca tu esti acea escorta?
-Exactamente.
Nu este o idee rea de a imi lua o escorta. Hai, bine vino cu mine dar sa iti tii gura.
A reusit Ashi de aceasta data sa nu ii dea nici o informatie lui Uriel si sa il ia ca sa il apere. Era constient de faptul ca Uriel nu putea sa faca nimiuc in fata acelui inger, dar daca ceva mergea rau ii putea oferi o portita de scapare. Desigur nu vroia sub nici un chip ca el sa afle aceste lucruri, i-ar fi dat putere asupra lui, in care caz ar fi fost nevoie sa il omoare, iar moartea lui ar fi fost de prisos. Inca ii era de folos, asa ca Ashi hotari sa ii spuna lui Uriel doar atat cat avea nevoie sa stie. Ashi pleca sa se intalneasca cu el, regele universului si il avea pe Uriel care se tinea ca un catelus dupa el.
In in jumatate de ora au ajuns la locul de intalnire. Acesta era intr-un parc plin de verdeata si pomi din mijlocul orasului Tokyo. Era foarte intuneric, iar pomi nu ii ajuta deloc di doar impiedica lumina lunii sa le dezvaluie calea. In timp ce ei examinau terenul, aparu Lucifer insotit de un demon necunoscut, fiind aparat de intunericul noptii. Ashi ramase uimit cand il vazu pe Lucifer, nu se astepta ca acesta sa vina si se intreba daca nu cumva este un mesager al ingerului universului. Se apropie mai mult de cei doi pentru a putea sa vorbeasca in soapta.
-Ce cauti aici? Il intreba Ashi pe Lucifer.
-Indrazanesti sa imi vorbesti pe acest ton? Tuna el, punandu-l imediat la locul lui pe Ashi.
-Stapanul meu! Ingenunchea el in fata acestuia si il trase si pe Uriel.
-Ingerul universului eu eram, nu am vrut sa iti dezvalui identitatea mea adevarata, dar acum stii asa ca poarta-te asa cum se cuvine, altfel vei avea de suferit.
-Am inteles.
-Acum ridic-te! Am venit aici pentru a te vedea in persoana si pentru a te lasa sa ma vezi. Sa vezi cine este regele tau si al tuturor demonilor, dar sa nu crezi ca vreau sa imi reiau locul pe tronul pe care il ocupi. Nu momentan, cel putin, inca nu doresc sa ma intorc.
-Da stapane. Daca se poate si imi permiteti, de ce ati venit aici? Puteam sa ne intalnim intr-un loc mai potrivit.
-Consider acest loc la fel de potrivit ca altul, deasemenea vreau sa ti-o prezint pe regina mea si automat si a ta. Viitoarea regina a demonilor, Akki, scumpo vino aici in lumina lunii sa te vada mai bine, spuse Lucifer zambind, multumit de reactia pe care Ashi o avu.
-A… a… Akki? Regina a demonilor? Intreba complet uimit si impietrit.
-Da scumpule. Cjiar eu, in persoana. Nu este asa ca te bucuri pentru mine? Spuse ea alintandu-se langa Lucifer ca o pisica.
-Cum sa nu ma bucur… am fost un prost cand te-am lasat sa pleci…
“Trebuia sa te omor si sa nu te las in viata…” continua el in gand.
-Da, ai fost, dar iti multumesc. Daca nu m-ai fi facut vant, nu as fi fost aici, acum.
-Da, stiu.
-Ei, acum ca stii cine este regina mea vreau vca toti sa se poarte cum se cuvine cu ea, altfel… spuse ingerul decazut amenintator, lasand acea amenintare sa pluteasca in aer.
-Da, imparate al intunericului.
Acestea fiind spuse, Lucifer disparu in intuneric urmat de Akki, lasandu-I pe cei doi demoni uimiti de ceea ce tocmai se intamplase. Ashi era de-a dreptul furios, acum intelese de ce stabilise acea intalnirea, pentru a-I face “marea intrare” a lui Akki ca regina a lui. Se gandea ingrijorat ca ea avea sa ii strice toate planurile, stia ca de felul ei era foarte razbunatoare asa ca el erau undeva pe lista ei. Trebuia sa isi i-a razbunarea pentru felul in care s-a purtat. Daca ar fi fost altcineva in locul ei, poate ar fi putut sa o atraga de partea lui, astfel ar fi ramas cineva important in chaos. Asa cu Akki drept regina nu mai putea sa faca nimic, era legat de maini si de picioare si doar un pas gresit trebuia sa faca pentru ca nebuna sa aiba motiv pentru a-si lua razbunarea. Cand isi amintea cum s-a purtat cu ea, ii venea sa se omoare. Akki nu avea sa uite niciodata cum s-a purtat cu ea si o sa il chinuie pana cand unul dintre ei va ceda. Pleca inapoi in palatul sau, hotarit sa puna mana pe Ayame si sa dezlantuie Apocalipsa pe Pamant. Era singura lui sansa de a intra in gratiile lui Lucifer, altfel era pierdut.

[Minnie]

Buna!:D

n-am mai trecut de ceva vreme pe ici(sa-mi fie rusine:">).. well sa spun(scriu) parerea mea la general, ai avut niste capitole extraordinare din punct de vedere al actiunii, modurile de expunere se imbina armonios; doar ca ar trebui sa mai lucrezi la partea descriptiva, uneori te pierzi prea mult cu povestitul...
despre ultimul capitol: wouw:O a fost suuuuu~uper lung:X (nu ca ar fi ceva rau in asta), cel putin in comparatie cu celelalte capitole scrise, doar ca parerea mea ar fii sa incerci o simetrie intre marimile capitolelor caci nu prea este estetic astfel..
altceva, mi-au "sarit" in ochii cateva greselute de tastare, fii mai atenta cand recitesti capitolele:
mulr = mult
m,ea = mea
spuanand = spunand
eventul = eventual
naintelegerile = neintelegerile
m,a = ma
i-au haine= iau
Exatc = exact
aic = aici
seafunda = se afunda
buine = bine
inetrioara = interioara
stregandu-si = stergandu-si
ai grija si la repetitii..^^"

Se intindea ca o felina in pat, atunci cand el isi facu aparitia, ca de obicei, de nicaieri. Nu era deloc placut sa te trezesti cu el aparand asa de nicaieri.

- nicaieri, nicaieri; puteai sa pui punct dupa "asa"

Insa incepuse sa observe ca de la un timp incepuse sa schimbe.

- incepuse, incepuse; foloseste sinonime o.O

cam atat cu partea mai.. dura sa spun asa, cat despre actiunea din capitol.. abia asteapt sa vad ce se va intampla la casa celor doi ingeri :X sper sa fie momente dragute cu Hissori(the best) si Ran (fata asta chiar stie sa faca atmosfera) si desigur IkusaXYuri; chiar incep sa ma enerveze rau de tot Seya si Steph :-W... lasand asta la o parte, mai lasat putin in suspans cum ca ar fii o posibilitate ca si Ran sa fie o reincarnare a unui inger O.O si imi pare bine *evil* ca acum Akki ii da peste nas lui Ashi..

succes in continuarea si inspiratie din belsug!
kissuu&byee:*

[BloodyInnocence]

ms mult minnie mouse o sa tin cont de ceea ce imi spui si chiar incerc sa nu mai fac atatea repetiti.
Credeam ca nu mai citeste nimeni...

Capitolul X

La vila

Casa era pozitionata la poalele unui munte, iar de jur imprejurul ei nu era altceva decat padure deasa. Nu o vazura decat atunci cand intrara cu masina pe soseaua ce ducea drept in fata casei. Era superba, te facea sa crezi ca este scoasa din povesti. Aveai tot ce iti puteai dori in ea: doua piscine: una in interior, alta in exterior; cinci dormitoare incredibil de spatioase, echipate cu tot ce iti trebuie, o sufragerie in care incapeau pe putin cinci zeci de persoane si o bucatarie demna de un restaurant; mai gaseai o gradina ingrijita cu numeroase specii de flori printre care cea mai dominanta fiind trandafirul. Oriunde te uitai ii vedeai.
Ramasera uimiti cand vazura casa, pana si cei doi frati au ramas cu gura cascata. Ei o cumparasera si dadura instructiunile cu ce vroiau sa se mai adauge, dar nu se asteptau sa arate atat de incredibil de bine. Stateau in fata casei, neindurandu-se niciunul sa intre. In cele din urma Ran sparse gheata, ca de obicei.
-Deci, ce facem? Stam aici toata ziua, uitandu-ne la cat de reusita este aceasta vila sau intram si dam drumul distractiei?
-Bine, spus. Hai, sa intram. Ce mai asteptati? Zise Hissori luandu-o putin timid pe Ran de mana si ducandu-se sa deschida usile.
-Stai pputin! Tipa Seya care tocmai termina de vorbit la telefon. Imi pare rau Yuri, Hissori, ikusa. Am vorbit cu tatal meu care mi-a spus sa ma intorc acasa, deoarece maine plecam in America, la mama mea. Imi pare nespus de rau. Se pare ca s-au ivit niste probleme si in loc sa plec la toamna, plec maine. Nu stiu daca ma voi mai intoarce, Yuri. Spunand aceasta o saruta pe roscata, care ramase ca si ceilalti fara cuvinte, apoi se intoarse spre Ikusa. Crezi ca poti sa ma duci inapoi in oras?
-Da, sigur. Nu este nici o problema. Imi pare rau ca pleci, zise Narkangelul, dar in sinea lui se bucura enorm din cauza ca Yuri era din nou libera, acum nu mai trebuia sa scape decat de Steph. Acesta era un semn de sus.
William se uita cu atentie la Ikusa si mai ales la ochii acestuia care incepusera sa sclipeasca. Acea privire prevestea pericol, necazuri. Se bucura ca pleca Seya pentru ca acum avea drum liber, dar ceea ce nu stia el era ca Will avea sa ii dea multe batai de cap. Un zambet ii aparu pe chip, prevestind si acesta necazuri.
-Pa, pa Seya. Iti doresc o calatorie placuta, poate ne vom mai intalni candva, ii zise Yuri acestuia luandu-si astfel ramas bun de la prietenul ei.
In cateva minute Yuri, Steph, Ran, Hissori si William stateau in fata casei urmarind cum masina rosie a lui Ikusa dispare incetul cu incetul in zare. Dupa ce masina nu se mai vazu deloc, Steph, Ran si Arkangelul intrara in casa, lasandu-I pe ceilalti doi singuri sa se gandeasca. De fapt, lasand-o pe roscata sa se gandeasca, insa cum Williamn era bodyguard-ul ei nu putea sa o lase singura, ramase cu ea.
Statea in fata casei uitandu-se in zare. Incerca sa isi dea seama ce simte, daca ii pare rau ca s-a despartit in acest fel de Seya sau nu. In cele din urma Yuri si-a dat seama ca de fapt nu simtea nimic pentru acesta decat o simpla prietenie. Ii parea rau ca a pierdut un valoros amic, nu un iubit, dar era constienta ca chiar daca ea era cum libera nu putea sa se duca sa vorbeasca cu Ikusa incercand sa rezolve neintelegerile dintre ei, deoarece el putea sa inteleaga gresit gestul ei si sa o paraseasca pe Steph. Stia ca Narkangelul tine la ea pentru ca asa ii spusese Hissori, iar el nu avea de ce sa o minta, si isi daduse seama de sentimentele lui in ziua in care a salvat-o, insa nu vroia ca Steph sa o acuze ca i-a furat iubitul. Daca ei doi se vor desparti, nu va fi din cauza ei. Se intoarse hotarita sa plece spre casa cand vazu mana lui William aparand in fata ei. Isi ridica privirea spre el, uitandu-se curioasa, asteptand un raspuns.
-Ce ai de gand sa faci? O intreba.
-Ce am de gand sa fac in legatura cu ce?
-Ikusa te iubeste. Am inteles ca nu vroiai sa il faci pe Seya sa sufere, dar de ce alegi sa suferi tu in loc sa sufere Steph? Sa stii ca nu iti este prietena, nu stiu ce relatie crezi tu ca ai avut cu ea, dar prietena nu ti-a fost niciodata.
-Nu inteleg de ce te intereseaza, William.. nici tu nu imi esti prieten, de ce te-as crede? Ce stii tu despre mine?
-Mai multe decat crezi, Yuri, zise mangaindu-o pe obraz.
-Imi explici?
-Nu am ce sa iti explic, o sa intelegi singura ce trebuie sa faci.
Nu trebuia sa ii zica raspunsul pentru a stii ce avea de gand sa faca. Nu vroia sa le strice celor doi relatia pentru ca nu vroia sa fie o prietena rea, dar nu isi dadu seama ca de fapt relatia dintre Steph si Ikusa nu exista si nici nu a exista niciodata.
Yuri renunta la acea discutie stiind ca nu avea sa ajunga nicaieri. William era o persoana foarte ciudata si tacuta care niciodata nu spunea lucrurile pe fata, intotdeauna folosea fraze vagi. Locul o fermeca intr-atat incat roscata se gandea serios sa creada in basme.
Nu le lua mult timp sa ii gaseasca pe Hissori si Ran care radeau, distrandu-se de minune.
-Hey! Voi doi, pasari ale iubiri! Zise ea razand de cei doi care imediat se departara unul de altul de parca au fost prinsi de parinti.
Se inrosira si se comportau ca doi copii prinsi facand ceva gresit. Ceva foarte dubios in ceea ce o privea pe Ran, ea nu se rusina daca era prinsa facand ceva rau, ba chiar daca aveai tupeul sa comentezi te trezeai cu un uraga pe cap.
-Buna surioara! Cum te simti? Zise Ran curioasa.
-Foarte bine. Am hoinarit putin pe aici in cautarea voastra. Este uimitor cat de magic pare totul.
-A fost alegerea lui Ikusa. Eu as fi vrut o casa pe maulul marii, dar el mi-a zis ca aici vom avea si piscina unde sa inotam si aerul curat de la munte. Oricum, ma bucur ca iti place.
-Apropo, vreau sa stiu unde o sa dormim? Avem fiecare camera sa?
-A, pai casa are cinci dormitoare, iar acum ca Seya a plecat, fiecare are dormitorul sau. Ikusa va dormi cu Steph daca vrea, daca nu are in sufragerie o canapea foarte buna. Bine, daca mai sunt si alti care vor sa doarma impreuna pot dormi, nu ii impiedica nimeni. Am venit aici pentru a ne distra, singura regula este fara drame. Apropo, dormitoarele se afla toate la etaj.
-Poti sa imi arati si mie unde este camera mea? As vrea sa ma apuc sa imi asez hainele.
-Da, sigur, nici o problema. Camera ta este intre a mea si a surorii tale, iar in fata sunt camerele in care vor sta Ikusa si Steph, iar in cealalta William. Toti aveam o priveliste nemaipomenit de frumoasa. Fiecare camera are balconul ei, asa ca puteti iesi pe balcon sa manacati, sa cititi sau sa dormiti sub cerul instelat daca nu este prea friguroasa noaptea.
-Hissori? Il intrerupse William.
-Da?
-Nu cred ca Ikusa ar aprecia faptul ca l-ai pus in acelasi camera cu Steph, iar, oricat de izolat pare acest loc, nu pot avea camera mea pentru ca trebuie sa o pazesc pe Yuri. Acasa la ea era altceva stateam jos in curte, insa aici cum nu este ingradita vila va trebui sa stau pe acel balcon de care spunei. Crezi ca as putea lua un sezlong, ceva, pe care sa il pun pe balcon?
-Sigur. Dar trebuie ca Yuri sa fie de acord, pana la urma pe ea o privezi de intimitate, nu pe mine.
William se uita la fata, asteptand un raspuns.
-In nici un caz, William. Nu o sa ma rapeasca nimeni, te asigur.
Demonul se uita rugator la roscata, insa aceasta ramase ferma pe pozitie refuzand cu inversunare ca acesta sa doarma pe balconul ei.
Ajunsera intre timp in camera si le lasara pe fete sa isi aranjeze lucrurile.
-Deci…
-Deci ii voi respecta dorinta, nu o sa ii incalc dreptul de a avea intimitate, Arkangelule.
-Dar daca te afli aici inseamna ca stii ca ceva se va intampla si…
-Crezi ca nu voi fi in stare sa o apar? Arkangelule, uiti un mic amanunt.
-Care este acela? Intreba Hissori curios, neintelegand la cine sau la ce se refera demonul.
-Ikusa nu va lasa sa I se intample nimic, oricat l-ar costa protejarea ei. Deja se simte foarte vinovat pentru ca ea a fost rapita. Nu va mai lasa o data sa I se intample ceva rau decat peste cadavrul lui.
-De ce faci toate astea? Tu ai… dar nu il lasa sa termine.
-Da eu am ales-o, eu am rapit-o si tot eu o apar. “De ce?” intrebi, din cauza ca imi aduce aminte de sora mea. Eu nu as fi ajuns demon daca nu ar fi fost pentru instabilitatea mea mentala si obsesia mea pentru sora mea. Niciodata nu am reusit sa vad cu adevarat ce devenise… si amintirile cu ea sunt doar cele in care este atat de pura si inocenta… la fel ca Yuri. De aceea am salvat-o, de aceea o apar. Eu am dat gres la fel ca Narkangelul prima oara, asta este a doua sansa a mea, nu o pot da in bara si de aceasta data.
Hissori doar isi inclina capul in semn ca a inteles, insa nu avea de gand sa ii spuna “fratelui sau” despre aceasta poveste, ar fi crezut ca este doar o minciuna creata de el pentru a le castiga increderea. El il credea, putea sa isi dea seama dupa tonul si tremurul usor al vocii lui ca este adevarat ceea ce spunea.
La vila

Ikusa se simtea in al noualea cer atunci cand se intorcea la vila, unde ceilalti deja se distrau. Se gandea la tot felul de posibilitati prin care o putea atrage pe Yuri intr-o relatie cu el, numai ca de fiecare data se poticnea de Steph si de demon. De demon pentru ca nu stia exact care este pozitia lui, daca vroia sa il impiedice sau daca nu avea nimic impotriva ca el sa fie cu roscata. Nu il mai interesa ca ii era interzis sa aibe o relatie cu un om. Simtea ca ea este persoana potrivita pentru el asa car ar fi facut orice pentru aceasta. Dar trebuia sa gaseasca o modalitate de a scapa de pacostea de Steph, numai ca nu reusea. Nu gasise nici o posibilitate de a scapa de ea care sa il multumeasca. Orice ar fi facut, orice i-ar fi spus nu putea sa o alunge din casa. O invitase si nu putea sa retraga acea invitatie nici daca se desparteau. Oricum daca ar fi terminat-o cu ea nu putea avea o relatie cu Yuri din cauza lui Steph, care ar fi facut crize de gelozie in momentul in care ar fi aflat ca este cu roscata. Era o situatie complicata, foarte neplacuta. Apoi isi aduse aminte de un lucru, nu stia daca Yuri il placea atat de mult cat sa fie cu el. Trebuia sa cerceteze terenul, sa vada daca ea este atrasa sau nu de persoana lui. La acest gand un zambet foarte seducator si nebunatic ii aparu pe buze. In acel loc ce te face sa crezi ca a iesit dintr-un basm existau multe metode de a afla exact sentimentele ei. Era si mai bine daca o cucerea, cu cat premiul era mai greu de obtinut cu atat victoria era mai dulce. Renuntase la ideea de a nu fi cu ea pentru ca o va rani, se hotarise sa gaseasca o cale de a fi cu aceasta pentru restul eternitatii, fara sa tina cont de consecinte.
Era extrem de bucuros cand ajunse la casa de vacanta. Cum intra pe usa, Ran si Hissori il intampinara amandoi zambindu-si unul altuia foarte conspirativ. Banuia ca asa zisul sau frate deja o cucerise pe Ran asa cum ea il cucerise pe el si se bucurau amandoi de compania celuilalt.
-Voi, amorezilor, va distrati?
-Da, foarte mult. Iti multumesc ca m-ai invitat!
-Nici o problema, nici o problema. Ati vazut-o pe Yuri sau pe Steph?
-Hm… pai Yuri este la ea in camera, cred ca isi face ordine prin ganduri si este pazita de Will, zise Ran. Putina ingrijorare se simtea in glasul ei.
-Iar Steph este in gradine, se plimba, continua Arkangelul in locul fetei.
Decizia era de mult facuta, chiar inainte ca roscata sa termine. Stia unde trebuia sa se duca si cu cine trebuia sa vorbeasca.
-Multumesc mult. Apropo daca Steph intreaba unde sunt sa nu ii spuneti. Ii ziceti orice altceva decat adevarul, raspunse el fugind pe scari.
Ajunse in trei timpi si doua miscari in fata camerei ei si impietri acolo. Nu isi dadu seama ca ceva lipseste din acel peisaj, si anume: William, dar nici nu il interesa prea tare persoana acestuia. Vroia sa bata inainte sa deschida usa, sa intre si sa poarte o discutie intre patru ochi, dar nu gasea puterea de a batea la usa. Statu cateva minute appoi, cand constientiza ca nu facea decat sa stea ca un las, se enerva intrand in camera fara sa ii mai pese daca bate sau nu.
Nu-l auzi intrand in incapere din cauza ca era prea ocupata cu ascultatul melodiei ce canta la casetofon. Era in alta lume si arata nemaipomenit asa cum statea intinsa pe pat cu ochii inchisi, linistita. Fara sa isi dea seama de ceea ce face, se trezi ca ii atinge usor fata cu varfurile degetelor. Cand simti atingerea lui, Yuri deschise ochii, in acestia oglindindu-se uimirea de a-l vedea pe Ikusa stand deasupra ei, cu mainile lui mari si aspre atingandu-I fata, cu acele flacari negre atintite in ochii ei. Niciunul dintre cei doi nu spuse nimic, nu facura nici o miscare. Stateau pur si simplu nemiscati uitandu-se unul in ochii ceiluilalt, incercand sa se inteleaga cu ajutorul privirilor.
Prima care se trezi din acea stare fu Yuri, cand pe fata ei isi facu loc incetul cu incetul fericirea de a-l vedea. In acea clipa Ikusa isi lua mainilede pe fata ei, asezandu-se pe pat cat mai departe de ea. La aceasta reactie a lui, roscata isi stranse picioarele sub ea in stil turceste si corpul ii deveni rigid. Observa reactia ei care il rani rau. Nu vroia ca ea sa isi ridice zidul de aparare atunci cand era cu el, vroia sa fie ea, sa se poarte natural, sa nu fie nevoita sa fie atenta la orice miscare, sa isi calculeze fiecare cuvant. Incerca sa o atinga, dar aceasta se feri de mana lui de parca s-ar fi temut ca o va arde, atunci se hotari sa vorbeasca.
-Aceasta reactie nu a fost prea placuta… nu am ciuma… spuse dezamagit.
-Scuze, nu am facut-o intentionat…
-Stiu… dar asta nu inseamna ca nu mi-ai ranit sentimentele.
-Sentimentele? Ce sentimente poti tu sa ai pentru mine? Intreba ea deodata manioasa. Hm? Ce sentimente sunt acelea? Mila? Sau poate vinovatie…?
-Nu. Nu mila si nici vinovatie.
-Atunci ce? Ce poti tu simti pentru cineva ca mine? Tu nu vrei sa ai de-aface cu mine. Tu vrei sa fi cu tipele ca Akki sau Steph, ele sunt genul tau. Isi deschid imediat picioarele in fata maretiei tale…
Imediat ce termina isi dori sa nu fi izbucnit asa. Stia ca doar gelozia din ea vorbise, dar ikusa nu stia acest lucru. Partea cea mai proasta era ca nu putea sa retraga ceea ce a zis.
-Deajuns! Vrei sa stii ce simt pentru tine? De ce am venit aici? De ce am simtit nevoia sa te ating cand te-am vazut? De ce atunci cand te-au rapit eram in stare sa distrug tot ce intalneam in cale doar pentru a te gasi? De ce am simtit ca innebunesc cand te-am vazut in spatele acelui om de nimic? Chiar vrei sa stii? Ei bine, afla ca te iubesc la nebunie! Nu pot sta departe de tine, fara sa te ating, fara sa te vad. Am fost atat de fericit cand ai stat in camera mea, in patul meu. Te priveam ore intregi cum dormi si atunci, asa ca si acum, iti atingeam fata ta de inger incet pentru a fi sigur ca esti acolo, nu o iluzie creata de mintea mea nebuna. Pentru un singur moment reuseam sa ma mint ca totul este bine si frumos, ca tu esti cu mine si nimic nu ne impiedica sa traim viata asa cum ne dorim.
-Nu te cred! Nu vreau sa mai aud nimic de la tine! Esti un mincinos! Spuse Yuri iesind plangand din camera.
Nu ajunse prea departe pentru ca Ikusa iesi imediat dupa ea ca sa o convinga. Pentru o secunda isi intoarse capul in cealalta parte si il vazu pe William cum sta la capatul holului, zambind, insa nu avu timp sa stea si sa ii arunce o privire ucigasa. O ajunse repede din urma si prinzand-o de mana o trase spre el, strangand-o la pieptul lui nemaivrand sa ii dea drumul niciodata. Credea ca daca ii va da drumul acum o a pierde pentru totdeauna si nu ar fi putut sa traiasca fara ea.
-Yuri, spuse el ridicandu-I capul pentru a se uita in ochi ei. Uitate in ochii mei si spune-mi ca mint, spune-mi ca tu nu simti acelasi lucru pentru mine si te cred. Doar zi-mi aceste lucruri si te voi lasa in pacee. Am incercat sa nu ma indragostesc de tine, dar nu am putut. Esti ca un drog pentru mine, dar adevarul este ca undeva in adancul subconstientului meu stiu ca nu vreau sa te las sa pleci din viata mea. Acolo, in subconstientul meu stiu ca tu esti cel mai bun lucru din toata viata mea, nimic nu te va putea inlocui daca vei pleca.
Yuri statea tacuta uitandu-se in ochii lui. Il credea, cum putea sa nu il creada. Acele flacari negre care o ardeau cu puterea pasiunii ce exista in sufletul lui nu o lasau sa se indoiasca. Stia ca nu putea sa il minta pentru ca si ea il iubea, dar ii era frica; frica de ceea ce ar fi putut sa ii faca. Daca ar fi petrecut fie si o zi cu el, iar acesta ar fi disparut ar fi fost distrusa, asa ca daca se ferea de el putea sa indure. Putea sa treaca peste, sa isi vada de viata ei. Ii intrerupse sirul gandurilor atunci cand vorbi.
-Zi Yuri! Da-mi un raspuns chiar acum, aici. Nu vezi ca ma chinui aici? Spune-mi ca nu ma iubesti si te voi lasa in pace.
Vocea lui o implora sa recunoasca adevarul cat mai repede. Sa nu il mai tina pe jar.
-Nu pot sa iti spun ca nu te iubesc, deoarece te ador mai mult decat as vrea, mai mult decat este sanatos sa iubesti pe cineva.
Ultimele cuvinte le spusese atat de incet incat aproape ca nici nu intelesese ce a spus. O vazu doar cum se prabuseste in bratele lui, asa ca o stranse mai bine sa fie sigur ca nu o scapa si o duse la ea in camera, asezand-o pe pat. Isi dadu seama ca lesinase si ca era ceva minor, nu foarte grav cum crezuse la inceput. Vroia sa stea cu ea pana cand se va trezi, insa nu putu deoarece o auzi pe Steph cum il striga. Nu putea sa o lase sa il vada cu roscata. Daca l-ar fi vazut atunci era sigur ca avea sa iasa un scandal de zile mari. Asa ca statea in cumpana, nu stia daca era bine sa o lase singura pe Yuri, cand aparu William.
-Ce vrei? Se rasti Ikusa la el.
-Am venit sa te ajut. Poti sa pleci sa nu te vada Steph aici, cu Yuri. O sa stau eu cu ea, nu iti fa griji.
-Da, da, acum o sa ma simt mai bine.
-Crede-ma Ikusa cand iti spun ca nu o sa ii fac nici un rau.
-De ce m-ai ajuta tu pe mine? Il intreba sceptic.
-Pentru ca eu nu vreau decat sa te ajut sa o aperi pe Yuri. Nu vreau sa ma pun intre voi doi. Se vede de la o posta ca sunteti facuti unul pentru celalalt si in afara de asta ii faci bine. Nu esti o prezenta otravitoare, ii raspunse Will serios, ceea ce il facu pe Narkangel sa ramana cu gura cascata.
-Vai… mersi, dar inca nu mi-ai castigat increderea, sa stii.
-Da, stiu, acum du-te!
O pupa pe frunte rapid pe Yuri si se duse sa o intampine pe Steph in camera ei.

In gradina

In gradina plina cu trandafiri, irisi, orhidee, stanjenel si crini de toate culorile, se plimbau Ran si Hissori. De la distanta pareau a fi cuplul perfect, in realitate cei doi inca nu ajunsesera la stadiul de a fi iubiti. Ran discuta bucuroasa cu Arkangelul, distrandu-se de minune, in timp ce el se gandea cum sa afle daca ea este Ayame. Stia ca Ayame ar trebui sa aibe stema ei pe corp ca un semn din nastere atunci cand era reincarnata in om, numai ca nu stia cum avea sa verifice daca ea are acel semn sau nu. De un lucru era sigur, cu cat petrecea mai mult timp cu Ran cu atat se indragostea mai mult de aceasta, ceea ce insemna ca de fapt se indragosteste de conducatoarea sa, ceea ce era interzis. Dar nu putea sa nu spere din tot sufletul ca siea se indragostea incetul cu incetul de el, nu vroia sa il respinga dar dupa cum se prezentau lucrurile era sigur ca nu ii era indiferent. Se intreba ce aveau ele de toata lumea sau aproape toata lumea le indragea sau se indragostea de ele. Fusese inevitabil ca Ikusa sa se indragosteasca de Yuri, dar ca William sa treaca de partea lor din cauza ei, acest lucru il lasa masca si apoi mai era si cazul lui. Niciodata nu ar fi crezut ca si el s-ar fi putut indragosti de un om, si totusi uite-l cum se tine dupa unul.
-Deci, cum iti place pana acum? O intreba Hissori.
-Este exact cum ai spus, magic.
-Ma bucur ca iti place. Acum mai trebuie sa le intreb si pe celelalte doua invitate, sa vad daca sunt de aceasi parere. Acum ca este prima zi o sa va las sa va acomodati, dar de maine incolo o sa incepem sa facem diferite lucruri.
-Suna interesant. Ce ai de gand pentru ziua urmatoare?
-Ma gandeam sa mergem la un picnic, dar Ikusa spera ca va fi o zi mult mai frumoasa si ca nu va bate vantul pentru a merge sa escaladam muntele.
-Minunat, intotdeauna mi-am dorit sa fac alpinism.
-Ai mai facut asa ceva pana acum?
-Am avut o intentie numai ca lui Yuri I s-a facut frica si am renuntat.
-I s-a facut frica?
-Da… se pare ca are rau de inaltime.
-A… atunci o sa vorbesc cu frate-miu sa renunte la ideea lui.
-O va face?
-Sigur, cand este Yuri la mijloc este in stare sa darame munti.
-Ca tot veni vorba despre ei doi. Eu o cunosc foarte bine pe surioara mea. Nu stiu ce i-ati facut, dar dupa cat se pare ii place enorm de mult sa isi petreaca timpul cu voi. Are incredere in voi. Pana sa va intalneasca, nu putea sa scoata doua cuvinte atunci cand vorbea cu un baiat. In afara de aceasta, vrea sa fie cu Ikusa, il place foarte mult numai ca nu vrea sa o raneasca pe Steph. Zice ca daca el va face primul pas si daca este liber, atunci ea nu se va impotrivi. Crezi ca el este dispus sa se desparta de scorpie si sa fie cu ea? Adica, pana acum nici nu indraznea sa spere ca cineva asa de frumos ca fratele tau se va uita vreodata la ea si acum se comporta de parca nu ar fi ea, dar intr-un sens bun.
-Hm… eu pariez ca fratele meu este chiar acum in camera ei, bine, asta daca il lasa William sa intre. Eu l-am vazut cand a aflat prima oara ca sora ta a fost rapita. A aflat de la o fata, Akki. In acea clipa a intrat in soc. Niciodata nu l-am mai vazut asa, era un zombie, nu mai manca, nu mai dormea, nu mai vorbea. Mi-au trebuit trei zile sa il scot din acea stare. Dupa ce am gasit-o si am adus-o la noi, in fiecare seara dupa ce ea adormea se ducea si se uita la aceasta cum doarme. Cateodata cand avea cosmaruri o mangaia usor pe fata si o tinea de mana, vorbindu-I incet, incercand sa o linisteasca. O iubeste atat de mult… de aceea nici nu vrea sa fie cu Yuri. Considera ca daca va fi cu ea, o sa ii fie mult prea greu sa o paraseasca atunci cand vom pleca, asta sa nu mai spun de ce va simti sora ta.
-Daca o sa vrea sa ramana?
-Chiar daca vrea, noi vom pleca atunci cand va veni timpul, indiferent de ceea ce vrea el sau eu.
-Aha.
-Este nasol, stiu, dar nu avem ce sa facem.
-Sa inteleg ca asa cum ei doi nu pot fi impreuna, nici noi nu avem vreo sansa?
La aceasta intrebare Hissori ramase ca traznit de fulger. Nu se astepta la o abordare atat de directa. De altfel, nici nu stia la ce sa se astepte.
-Vrei sa fi cu mine? O intreba Hissori dorind sa fie la fel de imprevizibil ca ea.
-Normal ca da. Te plac enorm de mult. Este pentru prima oara cand simt aa ceva pentru cineva. Tu nu ma placi?
-Ba da, doar ti-am cerut prietenia… Te plac la fel de mult, numai ca nu credeam ca si tu imi impartasesti sentimentele. Esti mai degraba o aventuriera decat o romantica. Nu credeam ca vrei sa ai o relatie cu mine, ci doar o aventuriera.
-Ai vrea o aventura?
-Nu.
-Bine, pentru ca eu cred ca daca as fi cu tine mi-as dori o relatie…
-Eu zic sa nu ne grabim, sa vedem ce se mai intampla.
-De acord.
-Apropo, tu ai cumva vise despre ingeri?
-Nu am vise cu ei, nici nu cred ca exista. Stiu insa de ce ma intrebi.
-I-a uimeste-ma. De ce te intreb?
-Vrei sa vezi daca visele pe care le are Yuri sunt provocate de un eveniment la care am participat si eu, daca nu, inseamna ca aceste vise sunt provocate de accidentul ei.
-Chiar asa este, raspunse el putin usurat.
-Ma ingrijoreaza ca ea crede ca ei exista, dar probabil este mai bine sa crezi ca exista si ceva bun in lumea aceasta, nu numai rau.
In acel moment Ran se impiedica si era cat pe ce sa cada, insa din fericire a prins-o Hissori. O tinea in brate si se uita in ochii ei, nevenindu-I sa creada cat de frumoasa putea sa fie. Nu reusi sa se abtina sa nu o sarute. Asa ca o saruta, era momentul ideal, atmosfera era perfecta, peisajul fermecator. Nici daca regiza asa ceva si nu putea sa obtina un moiment mai perfect, mai pur. Buzele lor aproape ca se atinsera cand o voce stridenta facu pasarile din padurea alaturata sa isi i-a zborul. Clipa perfecta fuse stricata de Steph din cauza ca il striga pe Ikusa disperata, cautandu-l peste tot. O puse pe Ran pe picioarele ei si se intoarse spre nebuna care venea incet catre ei. Inainte sa se apropie prea mult, mai apuca sa schimbe cateva cuvinte cu Ran.
-Ah! Trebuia sa apara ea! Mai bine nu afla ca Ikusa s-a intors!spuse el.
-Lasa. O sa mai avem si alte ocazi. Acum hai sa il ajutam pe fratele tau sa scape inainte de a-l prinde Steph cu sora mea.
-Da. Sa-l ajutam. Nu vreau sa o las pe Yuri sa cada in ghearele scorpiei asteia.
-Hey, Steph! O saluta Ran incercand sa isi compuna o fata prietenoasa.
-Da?
-Il cauti pe Ikusa?
-Sa. Stiti cumva pe unde este?
-Nu stim unde este cu exactitate. Noi l-am vazut cand s-a dus sus in camera lui, zicea ca vrea sa se schimbe in costumul de baie si sa dea cateva ture de bazin.
-Multumesc.
-Cu placere.
Imediat dupa ce Steph disparu cei doi isi continuara plimbarea si discutia uitand de toti ceilalti din casa.