Aripi insangerate

[BloodyInnocence]

trieu iti multumesc pentru acel detaliu. ai foarte mare dreptate.;)) o sa il refac.
marya ma bucur ca iti place si ca citesti in continuare
aly, nu stiam ca tu esti tengu, chiar ma intrebam cum de nu am mai vazut acel moderator pana acum, si iti multumesc ca ai citit si o sa incerc sa le proportionez. Sa nu fie nici prea mult dialog, dar nici prea multa descriere, desi nu stiu cat de bine o sa imi iasa.
Si acum vine un nou capitol;))


Peste noua zile

Trecusera doua saptamani de la prima intalnire a lui Steph cu Uriel. In tot acest timp ea a suportat toate dulcegariile dintre Ikusa si Yuri, nezicand nimic. Vroia sa se dea pe langa ei pentu ca acestia sa aibe din nou incredere in ea, asa ca nu facuse nimic pentru a-i desparti, ba din contra, facea tot posibilul pentru ca ei sa stea cat mai mult timp impreuna. Astfel in momentul in care avea sa aibe loc rapirea, nimeni nu va banui ca ea a avut ceva de-aface cu disparitia roscatei si moartea lui Ikusa. Plus suspiciunile vor disparea atunci cand vor vedea ca si ea a fost rapita o data cu Yuri. Nu mai avea prea multa rabdare, vroia sa ii vada fata lui Yuri cand va intelege ca totul nu a fost decat o inscenare pentru a o rapi, deasemenea nici nu putea sa isi inchipuie durerea pe care o va simti atunci cand va afla ca Ikusa este mort, dar era sigura ca durerea avea sa fie insuportabila. Acum dupa ce se bucurase de visele ei de razbunare se pregatea pentru intalnirea ei cu Uriel. Acesta ii lasase un bilet in care ii cerea sa fie la ea in camera la ora sase seara in acea zi. Nu mai scria nimic altceva. Nici un motiv, nici o semnatura, doar locul si ora, dar stia de la cine era, de aceea de abia astepta sa il intalneasca din nou pe demon. Nu era el cine stie ce frumusete dar ii oferea sansa de a se razbuna, iar pentru acest lucru ii va ramane mereu recunoscatoare. Nu apuca sa termine bine de aranjat ca il vazu pe Uriel in oglinda stand in spatele ei, afisand un zambet ironic.
-Buna.
-Buna, Uriel.
-Cum iti merge?
-Nu atat de bine, spuse ea uitandu-se direct in ochii lui rosii.
-Pai de ce?
-Tu crezi ca imi place sa stau si sa vad cum el este cu ea? Cum se poarta cu ea, cum ii vorbeste. Este ca si cum ar fi facuta din sticla si nu vrea sa o sparga. Niciodata nu s-a purtat asa cu mine, nu a vorbit cu mine cum vorbeste cu ea. Imi vine sa ii omor pe amandoi. Dar de fiecare data imi amintesc ca nu trebuie sa fac nimic compromitator, ca trebuie sa mai suport inca putin timp si o sa ii vad suferind pe amandoi. Pe unul in Iad si pe altul in lumea oamenilor.
-Mm... spuse Uriel lingandu-si buza superioara captivat de acea descriere.
-Ce este? La ce te gandesti?
-Ma gandeam ca o sa fi un demon foarte apetisant.
-Mersi, ii multumi fata luptandu-se cu zambetul ce vroia sa isi faca cunoscuta prezenta.
-Nu este un compliment. Sa stii ca lumea demonilor este teribila, rea, nu trebuie sa te increzi in nimeni decat in tine. Nimeni nu iti face complimente sau cadouri fara sa urmareasca ceva. Sigur vrei sa devi demon? O data demon trebuie sa stai o suta de ani in Iad pana sa poti vizita, sa zic asa, pamantul. In afara de acest inconvenient mai este si faptul ca vei ramane asa ceva pentru totdeauna, nu te vei putea transforma in inger sau in om pentru a avea soarta lor.
-Sigur vreau sa devin demon. Vreau sa o vad pe Yuri suferind si nu pot face acest lucru decat daca sunt acolo.
-Este viata si destinul tau, spuse ridicand palmele in sus intr-un gest de impartialitate.
-Oricum lasa aceste nimicuri deoparte. Ia zi cum ai de gand sa ataci? Cum vrei sa o rapesti? Intreba ea, in ochii de caprioara scliparind o lumina malefica.
-M-am gandit, am vorbit cu conducatorul meu si am ajuns la concluzia ca tu ar trebui sa o rapesti pe Yuri, asa cum ai spus de la inceput, iar eu sa il omor pe Ikusa. Astfel o sa il obligam pe Hissori sa plece inapoi in Rai, lasand-o pe sora roscatei nepazita. O data plecat Arkangelul, o vom rapi si pe Ran si gata. Am terminat sarcina.
-De ce o vrei si pe Ran? Intreba Steph nedumerita.
-O sa afli destul de curand motivul.
-Fie. O sa o cred si p-asta.
-Apropo, te-ai convins ca exista ingeri?
-Da nici nu m-am indoit vreodata ca nu exista. Am crezut din clipa cand ai aparut la mine in camera si m-ai lasat inconstienta! Ii arunca ea in fata demonului.
-Ma gandeam ca o sa fi mai usor de abordat...
-De ce credeai asta?
-Din cauza urii tale si a dorintei de razbunare. Ai un suflet putrezit rau de tot. Intr-un final ai fi ajuns demon si fara ajutorul meu.
-Cum o sa ma transformi? Adica ce se va intampla? Voi face un ritual sau imi dai ceva de baut? Care-i smecheria?
-Vom face un ritual. Tu vei sta intinsa pe jos intr-o pentagrama. Vei fi legata pentru orice eventualiate, dupa care va fi o incantatie, ti se va da sa bei sange de demon, iar mai apoi un cutin plin de sangele acelui demon va fi infipt in inima ta. Vei muri pentru cateva secunde, dupa care te vei trezi in noul tau corp. Va fi ciudat pentru cateva zile, dar te vei obisnui. Inca mai vrei sa devi unul dintre noi?
-Da. Nu ma sperii tu asa usor. Adica, nu suna prea incurajator partea cu cutitul infipt in inima, dar atata timp cat nu mor... nu am probleme.
-Ti-am mai zis, este viata ta. Nu imi pasa ce faci cu ea.
-Da, da, stiu. Dar cum eu te ajut pe tine si tu va trebui sa ma ajuti pe mine... spuse ea uitandu-se la el serioasa.
-Mai doresti ceva? Intreba el plictisit.
-va trebui sa ma inveti totul despre supravietuirea in lumea ta. Atat si nimic mai mult. Nu vreau sa mor din primele zile. A, si mai vreau sa stiu toata istoria ingerilor si a demonilor. Fara secrete, fara smecherii, toate cartile puse pe masa.
-Foarte bine, dar dupa ce lectia se termina vei uita ca m-ai cunoscut vreodata. Acolo fiecare este pentru el.
-Nici o problema.
Nu ii venea sa creada cat de usor trata lucrurile aceasta muritoare, dar nu putea sa nu o placa. Era un adevarat demon si ar fi facut unul pe cinste, iar daca drumurile avea sa li se mai intersecteze de acum inainte atunci numai distrugere avea sa iasa din aceasta intersectie. Uriel disparu, lasand-o singura in camera ei gandindu-se la un plan pentru a-si indeplini cu succes misiunea.

Ascunzatoarea lui Lucifer

In ascunzatoarea lui, Lucifer astepta rapirea lui Ayame, devenind din ce in ce mai nerabdator. Cu cat ziua rapirii ei se apropia, cu atat devenea mai stresat si se distanta mai mult de asa zisa lui regina. La fel ca si Ashi si el o vroia pe Ayame, dar nu pentru ca o iubea. O, nu. Planurile lui erau cu totul altele. Iubirea era ceva ce numai cei slabi simteau, acest lucru nu l-a inteles el la momentul potrivit. Daca ar fi stiut acest lucru atunci cand trebuia, poate nu s-ar mai fi aflat in acea situatie. Crezuse ca iubirea este cea mai puternica arma, dar nu era adevarat. Realitatea i-a demonstrat contrariul in cel mai crud mod posibil. Asa ca ajunsese la concluzia ca iubirea nu facea decat sa te traga in jos de fiecare data, ca nimic bun nu iesea din o idila. Incepuse sa il enerveze si mitul despre el, cum ca s-ar fi razvartit din cauza ca Dumnezeu, Atotstiutorul a distrus ingerii creati de ei doi, cand de fapt lui putin ii pasa de creatiile sale, dar avea si o parte buna, si anume: il picta pe Dumnezeu ca un Zeu razbunator, crud si egoist. Ii aducea zambetul pe buze de cate ori isi amintea acea parte a mitului. Daca ii ajuta sa se minta ca El a fost, fie si pentru cateva zile, la fel ca demonii, atunci nu aveau decat sa se minta, Lucifer nu avea de gand sa le spulbere acea speranta. O vroia pe Ayame pentru ca ea era singura care putea sa devina egala lui, putea sa devina Sacred Wings, care avea aceasi putere. Ceea ce insemna ca putea sa il opreasca, iar acesta nu avea de gand sa lase asa ceva sa se intample. Daca ar fi putut sa puna mana pe ea, atunci ar fi putut sa o oblige sa devina Sacred Wings si apoi avea sa o corupa sa treaca de partea lui. Era un gest riscant, dar putea sa o corupa daca se misca rapid. Ii trebuia ceva timp sa isi aduca aminte cine era si care ii era locul, iar daca Lucifer actiona in acel timp planul ii reusea. Si astfel o impiedica pe aceasta sa intre in Rai si sa incerce sa il impiedice. Odata ce ingerii ramaneau fara conducatoare, fara speranta ca aceasta avea sa se intoarca peste cativa ani, haosul avea sa se instaureze in Eden. Va fi haos pe pamant, haos in ceruri, va fi minunat.
Pe Sacred Hermit il trezi la realitate Akki care aparu pe neasteptate in camera. Radia de fericire. Se intreba ce s-o fi intamplat de era atat de bucuroasa, care din planurile ei o fi dat roade pentru a o face atat de multumita de sine.
-Hei, scumpo! Ce-i cu tine asa de devreme? Intreba uitandu-se suspicios.
-Am reusit, de fapt, aproape am reusit. Maine, cel tarziu poimaine, pe vremea aceasta Yuri cu surioara ei vor fi in mainile noastre. Se pare ca nu vom mai avea nevoie de politisti.
-Poate ca nu ar trebui sa renunti inca la ei. Adica, cine stie, poate o sa ai nevoie de ei candva, nu te-ai vazut cu Yuri in mana inca.
-Sa stii ca ai dreptate. Nu o sa renunt inca la acestia. Si asa m-am chinuit ceva timp sa ii fac pe toti sa intre in capcana. Nu este atat de usor sa vrajesti niste oameni.
-Deci, i-a spune-mi si mie, care este planul tau malefic? Intreba razand.
Inainte de a-i raspunde, ea se dezbraca, aruncandu-si hainele peste tot prin camera, bagandu-se in pat. Il invita pe Lucifer sa vina si el, dar acesta o ignora. Nu avea chef de compania ei. Pentru el, ea nu insemna nimic, putea sa o inlocuiasca foarte usor, oricand. O tinea deoarece avea planuri bune, cand avea sa o dea in bara avea sa se descotoroseasca de aceasta.
-Nu vrei sa vii in pat, sa ne distram?
-Nu. Nu am chef acum. Sunt putin ingrijorat. Vreau sa se termine o data toate aceste lucruri, sa vina Apocalipsa mai repede. Ma enerveaza sa astept.
-Bine. Vei pierde ceva super distractiv si eliberator de stres.
-Sunt sigur... voi continua totusi sa traiesc, zise el foarte sceptic. Acum spune-mi planul tau pana nu mor de plictiseala.
-Tare morocanos esti azi. Planul meu este de a o rapi pe Yuri in timp ce este cu o fata pe nume Steph. Aceasta a fost corupta de Uriel sa ni se alature si sa il ajute sa o departeze pe roscata de Narkangel. Steph o va atrage pe Yuri, lasandu-l pe Ikusa singur. Odata singur, Uriel il ataca omorindu-l, ducandu-se dupa Steph pentru a le lua pe cele doua fete si a le aduce in Chaos. In acest timp Arkangelul Hissori cu sora lui Yuri vor suna la politia pe care eu o controlez si ei vor spune ca nu poate sa faca nimic, iar in timp ce el se duce dupa cei care au disparut, noi o rapim si pe Ran.
-Hm... ce vrea acea muritoare? De ce va ajuta?
-Vrea razbunare impotriva Narkangelului, dar si sa devina una de-a noastra.
-Suna bine planult tau, dar va functiona?
-Da. De ce sa nu functioneze?
-Uriel este mai puternic decat acel Narkangel?
-Nu stiu.
-Cum ai zis ca il cheama? Este un suflet vechi, este unul nou? Este un inger creat de Dumnezeu? Este un fost om care a intrat in randurile ingerilor?
-Nu stiu. Stiu doar ca il cheama Ikusa si Ashi se teme de el, dar nu a vrut sa imi spuna nimic.
-Ikusa?!? Pai este unul dintre cei mai buni luptatori ai castei sale, Uriel nu va avea nici o sansa. Este unul dintre ingerii creati de Dumnezeu, este un suflet aproape la fel de vechi ca si al meu. Nu va avea nici o sansa demonul tau.
-Eh, nu mai fi atat de pesimist. O sa se descurce, o sa vezi, iar daca nu se va descurca voi pierde un ghimpe, nimic mai mult.
-Vei pierde si o ocazie.
-Voi gasi alta. Nu degeaba sunt regina ta. Am destula putere pentru a putea sa ma descurc si singura daca va fi nevoie.
-Nu subestima niciodata adversarul si nici nu iti supraestima puterile. Ceea ce ai tu este atat cat iti trebuie pentru a putea trai aici. Esti putin mai puternica decat Ashi si ai aceeasi putere ca si Ikusa. Asa ca ai grija ce faci, poate nu vei mai obtine o a doua sansa, iar eu nu pot suporta esecul.
-Foarte bine, imparatul meu. Eu o sa plec acum. O sa te las in pace sa nu te infectez cu esecul meu sau lipsa puterii mele. Eu sunt prea mica si neinsemnata pentru a insemna ceva pentru tine, spuse ea afectata de vorbele lui Lucifer.
-Este singurul lucru intelept si inteligent pe care l-ai spus toata ziua.
Akki se imbraca in graba, disparand furioasa din camera. Spera sa il faca pe Lucifer sa se simta putin vinovat pentru ca o suparase, dar undeva in adancul ei stia ca nu ii parea rau deloc. Stia ca era doar o unealta folositoare pentru moment de care avea sa se descotoroseasca imediat ce va deveni inutila. Trebuia sa o rapeasca pe Yuri, trebuia sa reuseasca, altfel devenea inutila si nu vroia sa fie doar ceva dispensabil.

Capitolul XI

La vila

Era o zi frumoasa de vara, tocmai perfecta pentru un picnic in padure. Perfecta pentru capcana pusa la cale de Steph si Uriel. Asa ca aceasta se imbraca in ceva usor si iesi din camera sa sa o caute pe Yuri. Nu ii lua mult pana o gasi. Asa cum se asteptase o gasise pe aceasta in gradina cu nimeni altcineva decat Ikusa, plimbandu-se si distrandu-se amandoi. Se duse in directia lor, compunandu-si o masca in asa fel incat ei sa nu observe cat de mult ii ura de fapt.
-Buna! Spuse incercand sa para foarte fericita ca ii vede.
-Buna Steph, raspunse Yuri radiind de bucurie.
Ikusa in schimb nu spuse nimic, ci doar se multumi sa isi puna mana pe dupa mijlocul lui Yuri, tragand-o cat mai aproape cu putinta. Nu ii marturisise acesteia ce se petrecuse intre el si Steph, nu ii zisese nici cum era ea in realitate. Nu vroia sa o intristeze pe Yuri deschizandu-i ochii si aratandu-i ca Steph o injunghia de cate ori putea. Prefera sa o urmareasca in liniste pentru a o ferii pe roscata de planurile de razbunare ale fostei lui prietene. Era uimit ca nu incercase nimic pana in acel moment. Se pregatise pentru orice eventualitate, pentru orice plan de razbunare, dar nu si pentru cazul in care ea avea sa se poarte atat de frumos cu ei. Nu ii mirosea a bine comportamentul lui Steph cand venea vorba de ei doi, era mult prea draguta si prietenoasa.
-Am vazut ziua aceasta atat de minunata, incat mi-a trecut prin minte ca este o zi perfecta pentru un picnic. Ce parere aveti?
-Sa stii ca este o idee nemaipomenita! Ce crezi Ikusa? Vrei sa mergem la un picnic, undeva intr-o poienita, inconjurati de natura?
-Nu vad ce ne-ar opri. Este intr-adevar o zi buna pentru o mica excursie si oricum nu avem nici un alt plan pentru ziua de azi.
-Atunci totul ramane stabilit. Mai trebuie sa le spunem si celor doi porumbei.
-Ce sa ne spuneti? Intreba Hissori curios.
Hissori si Ran aparura amandoi din casa pentru plimbarea lor obisnuita prin gradina, cand iesira din casa si ii vazura pe cei trei stand de vorba. Venira curiosi sa vada ce se intampla.
-Daca tot ati venit voi la noi, scutindu-ne astfel de un drum o sa va spunem despre ce vorbeam. Steph a venit cu ideea de a merge la un picnic. Vreti si voi sa veniti? Ii intreba Narkangelul.
-Sigur ca o sa venim. Nu va vom lasa sa va distrati fara noi.
-Bun, atunci eu, Ran si Yuri ne ducem sa pregatim cosul cu mancare si bautura in timp ce voi va duceti sa pregatiti celelate lucruri.
-Daca voi va ocupati de cos, noua ce ne mai ramane?
-Nu stiu. Gasiti voi ceva. Luati scaune pliante sau poate cateva umbrele. Vedeti voi ce faceti.
-Bine, bine, spuse Ikusa putin suparat pentru ca trebuia sa se desparta de Yuri.
O saruta rapid, plecand cu fratele lui sa caute alte lucruri care le-ar folosi la picnic.
Steph le lua de mana pe cele doua fete dupa ce plecara baietii, ducandu-le in bucatarie pentru a pregati mancarea.
-Ok, ce vom face de manacare? Intreba Ran nestiind de ce sa se apuce mai intai.
-Hm... eu ma pricep doar la facut mancae. Nu stiu sa fac deserturi. Am incercat de cateva ori, dar nu mi-a iesit nimic.
-Bine, atunci eu le voi face, numai sa imi spuneti ce vreti, se oferi Yuri.
-Stii sa faci tortde trandafiri cu frisca si visine asezate frumos pe deasupra?
-Sigur, pot incerca.
-Bun. In acest caz, tu te ocupi de tort, eu si Ran ne vom ocupa de celelalte feluri de mancare.
In patru ore cele trei fete terminara de pregatit cosul. Mai luara o patura pentru a sta pe ea in timp ce mancau si plecara sa caute o poienita unde aveau sa se aseze. Toti se intelegeau bine. Vrobeau si glumeau, uitand de neintelegeri dintre ei, uitand de dusmanie sau invidie. Chiar si Steph se bucura de drumul ce ducea in poienita.
Yuri si Ikusa erau in frunte, conducandu-i pe ceilalti spre locul unde se afla acel luminis. O tinea pe fata atat de strans, incat aceasta avea impresia ca ii era teama ca ar putea sa dispara in orice moment de langa el. In cele cateva zile de cand erau oficial impreuna devenise incredibil de posesiv, dar niciodata nu se purtase sau ii vorbise urat. Nu o lasa nici o clipa singura, iar atunci cand trebuia sa se duca la culcare se abtinea cu greu sa nu o roage sa stea cu ea. Stia ca devenise posesiv, insa pierduse prea mult timp cu toate acele jocuri de-ale lor, iar acum cand lista cu fete care puteau fi reincarnarea conducatoarei lor se diminua vazand cu ochii devenea disperat dupa acele momente care treceau atat de repede. Erau ore in care era sigur ca vedea pur si simpul cum trece timpul si trebuia sa se intoarca inapoi in Eden. Stia ca nu se cuvenea sa incalce regulile sau sa nu asculte un ordin care ar fi venit de la Hageshi, dar nici nu putea sa le respecte. A respecta acele ordine ar fi insemnat o viata fara Yuri ceea ce in ace clipa i se parea de nesuportat. Nu stia cum de se indragostise de ea. In mod normal, ingeri nu se indragosteau unii de ceilalti, astfel puteau sa vada imaginea nealterata a lucrurilor din jurul lor, nu doar partiala. Pe cat de imposibil era ca un inger sa iubeasca pe atat de puternica era dragostea lui pentru roscata. Gandindu-se la tot ceea ce le statea in cale se uita in jos la Yuri pentru a-si intipari si mai bine trasaturile fetei sale, pentru a fi sigur ca daca va fi obligat sa plece nu o va putea uita niciodata.
Exact cand el se uita la ea, Yuri simtindu-se privita ridica ochii si ii intalni pe ai lui. Stia ca ceva nu era in regula. Era ceva, un amanunt care il impiedica pe Ikusa sa fie cu adevarat fericit. De obicei ascundea acea tristete fata de ea, dar cateodata cand o privea, exact la fel cum se uita acum, putea sa vada in ochii lui o tristete mare. Vroia sa afle ce il framanta, sa ii aline durerea spunandu-i ca totul va fi bine, dar de cate ori aducea vorba despre acest lucru el schimba subiectul cu mult tact sau venea langa ea si o saruta facand-o sa uite despre ce vrobeau. Acum nu vroia sa discute despre aceasta problema, pentru ca nu vroia sa strice ziua aceasta frumoasa. Asa ca se ridica pe varfuri, pupandu-l pe buze ca mai apoi sa isi intoarca privirea, prefacandu-se ca este atenta pe unde calca.
Hissori incerca sa nu se gandeasca la urmatoarea clipa, bucurandu-se de prezent. Totul statea foarte bine intre el si Ran, amandoi pastrand relatia dintre ei flexibila fara sa se implice prea mult in aceasta. Chiar daca el stia ca o iubeste nu vroia sa recunoasca acest lucru. Spera in adancul sufletului sau ca ea sa nu il iubeasca pentru ca nu ar fi fost capabil sa suporte sa o raneasca atunci cand s-ar fi intors in Eden, dar nici nu ar minti-o spunandu-i ca nu o iubeste daca ea si-ar fi marturisit sentimentele. Problema era ca nu vor mai sta mult, deoarece mai aveau de cercetat cincizeci de fete printre care se aflau si cele doua surori. Acum ca tot erau cu ele, se gandea cum sa faca sa descopere daca aveau semnul lui ayame pe corp. Dupa multe cautari, aflasera ca reincarnarea lui Ayame avea sigla ei pe corp, nascandu-se cu acela. Numai ca acesta putea fi oriunde pe trup, el putea sa se ocupe de Ran, dar cu Yuri avea sa fie putin mai complicat. Din cate aflase de la sora ei, ea nu atinsese inca nivelul acela de intimitate cu un baiat, asa ca daca se dovedea ca Ran nu are acel semn, Ikusa avea sa se aleaga cu o slujba foarte grea. Dandu-si seama ca au ajuns si ca din nou gandurile lui au alunecat spre munca, isi alunga din minte tot ce tinea de conducatoarea lui, luand-o pe prietena sa in brate si invartind-o, o facu sa rada.
Ajunsi in poienita, cei cinci prieteni incepura sa pregateasca locul pentru a se aseza pe iarba moale. Baietii se razgandira asupra scaunelor pliante, inlocuindu-le cu perne moi din pene, imbracate in catifea verde si o umbrela inalta, alba din dantela. Fetele asteptau rabdatoare ca acestia sa termine pentru a se putea aseza. Ran, ca de obicei, incepu prima discutia.
-Deci, mie una nu imi este foame, dar am chef sa joc ceva amuzant. Ce jucam?
-Nu stiu. Ce am putea sa ne jucam?
-Avem remi, carti, palete pentru tenis...
-Daca tot suntem afara, hai, sa jucam ceva distractiv! Sugera Steph.
-Bun, ceva distractiv... cum ar fi... se opri Hissori gandindu-se la un joc.
-Cum ar fi „De-a v-ati ascunselea”! Termina Steph in locul Arkangelului de frica sa nu vina altcineva cu alta idee, care ar fi putut sa ii dea planul peste cap.
-Nu este o idee atat de rea. Nu m-am mai jucat de mult acest joc, spuse Yuri incantata.
-Da. Ce parere aveti, baieti? Intreba Ran.
-Suna distractiv.
-Foarte distractiv, zise si Ikusa facandu-i cu ochiul lui Yuri care se inrosi toata.
-Deci, sunteti de acord?
-Da.
-Bun. Cine se va pune?
-Ma pun eu! Se oferi Hissori pentru a sari peste faza cu alesul celui care trebuia sa ii caute pe ceilalti.
-Bine. Vei numara pana la o suta. Cine vine si atinge umbrela este in siguranta, iar primul prins va trebui sa se puna.
-Foarte bine.
Hissori se aseza pe jos si incepu sa numere. Imediat ce el se puse, Ran fugi sa se ascunda dupa cativa arbusti care o acopereau complet de privirea lui, in timp ce Ikusa o lua de mana pe Yuri, fugind cu ea in padure, intrand din ce in ce mai mult in inima padurii de foioase. Ii lasara in urma pe ceilalti. Nu erau constienti ca Steph ii urmarea pastrand o distanta intre ei pentru a nu se face observata. Deodata in timp ce alerga, Uriel isi facu aparitia de nicaieri in stanga ei si isi potrivi ritmul dupa al ei.
-Fi atenta, nu o sa repet de doua ori. Eu o sa te urmaresc si imi faci un semn cand te hotarasti sa pleci cu Yuri, eu atunci voi astepta zece minute si il voi ataca pe ikusa. In acele zece minute trebuie sa te indepartezi foarte mult de locul unde este el, cand iti vei da drumul la par, eu voi intelege ca esti pe cale sa pleci cu Yuri. Ai inteles? Spuse el uitandu-se la ea cu o privire serioasa.
-Da, am inteles. Acum trebuie doar sa gasesc o cale sa o indepartez pe Yuri de Ikusa.
-Stii unde sa o duci pe Yuri, da?
-Da, stiu. In cercul acela magic care o va tine pe ea prizoniera si pe ingeri afara.
-Nu este un cerc. Se numeste pentagrama si ii va restaura amintirile, daca este intr-adevar un inger.
-Bine, bine.
-A, daca cumva aude ceva si incepe sa tipe da-i cu aceasta pe la nas. O va adormi instantaneu, spunand aceasta ii dadu o sticluta cu o substanta albastra in ea.
-Bine. Acum dispari pentru ca tocmai s-au oprit.
Ikusa se opri brusc, luandu-o in brate pe roscata si uitandu-se direct in ochii ei verzi ca padurea ce ii inconjura.
-De ce m-ai adus aici?
-Pentru a petrece putin timp singuri, inconjurati de spiritele padurii fara sa ne intrerupa careva.
-Nu petrecem destul timp singuri?!
-Nu prea. Tot timpul este cineva care intervine sau care apare din senin si ne intrerupe distrugand totul.
-Hm... si ce ai de gand sa imi faci acum? Intreba ea invitandu-l sa o sarute.
Atata astepta. O lua pe sus si o aseza pe un trunchi de copac ce era cazut de ceva timp si tocmai cand se apleca sa o sarute o auzi pe Steph aparand.
-Buna! Scuze ca va intrerup, spuse ea neobosindu-se sa se faca crezuta.
-Da... buna. Nu puteai sa mai astepti vreo doua ore? Ce cauti aici? Intreba Ikusa cu toata raceala de care era in stare.
-Vroiam sa vorbesc ceva cu Yuri pentru un minut. De altfel am gasit o floare foarte speciala in timp ce ma plimbam pe aici si as fi vrut sa ti-o arat. Crezi ca te poti desparti de ea un minut? In timp ce spunea acest lucru Steph isi desfacu parul lasandu-l liber.
Yuri se uita curioasa de la Steph la Ikusa sperand ca el sa nu aiba ceva impotriva, il ruga practic sa o lase. Ikusa nu putu sa se impotriveasca, mai ales vazandu-i ochii frumosi rugandu-l sa o lase, asa ca incuvinta. In timp ce se uita la ea cum dispare cu Steph in padure, avu o presimtire rea. Dintr-o data avea impresia ca roscata nu se va mai intoarce niciodata. Aproape ca intra in panica dorind sa o strige sa se intoarca inapoi atunci cand nu o mai putea vedea deloc. Se calma spunandu-si ca nimic rau nu se va intampla, ca totul va fi bine, ea va fi bine. Inconstient intinse mana spre locul unde disparu pentru a o face sa se intoarca. Isi daud seama in acel moment cat de mult o iubea si cat de imposibil avea sa fie sa respecte ordinul de a se intoarce inapoi in Eden. Daca nu putea sa stea departe de ea nici cinci minute cum ar fi putut sa reziste o viata intreaga departe de aceasta.
Din cauza ca era atat de adancit in propriile lui ganduri nu il auzi pe Uriel cum se furisa in spatele lui pregatindu-se sa loveasca.