Am realizat ca te iubesc

[CandyGirl]

Multumesc de comentarii :* Si sakura_sasuke bine ai venit pe zup. Te-as ruga ca in moentul in care postezi sa scri maxim 3 randuri intregi si poate ai putea sa iti editezi posturile te rog.
Am adus nextul Spor la citit :* Si imi pare rau ca habar nu am cum sa fac titlul sa iasa in evidenta fiindca nu mai sunt uneltele:(


Capitolul XII Partea a2a Anna P.O.V.

Flashback:

Am terminat antrenamentele si me-am decis sa plecam la un suc, o cafea sau la vre-o cofetarie. Ne-am plimbat ceva prin centru cautand ceva mai bun. In tot acest timp trei tipi inalti si bine facuti cu ochelari la ochii si alte cele ne urmareau toate miscariile. La inceput am zis ca poate ni se pare noua dar cand au intrat in acelasi local ca si noi nu ni s-a mai parut o coincidenta. Am comandat, am mancat prajituri si am baut fiecare ce a vrut, am ras dupa care n-eam pregatit de plecare. Am platit si m-am luat ce ne apartinea, telefoane, portofele etc. Tipi aia trei au facut si ei acelasi lucru au platit, s-au ridicat de la masa si au venit dupa noi. Cum nu aveam masina sa ne urcam repede si sa fugim am luato incet pe strada nescotand nici un cuvant. "Cei trei muchetarii" erau in spatele nostru urmarindu-ne fiecare miscare. Dar din trei au mai ramas doi nestiind unde a plecat celalalt.
Cred ca nu actionau din cauza ca era prea multa lume pe strada si erau depasiti numeric noi eram vreo sase. Dar la un colt de strada din sase am ramas trei eu, Naruto si Sasuke. Mergeam toti trei linistiti pe strada avand in vedere ca stam in acelasi cartier. La un momen dat a trebuit sa trecem printr-o strada mai laturalnica ca alta nu mai aveam pe care pentru a ajunge acasa. Si acolo a inceput totul. Unul dintre ei - cel care a plecat mai devreme- a aparut in caputul stradutei si s-a postat acolo. Am ramas pe loc ier ceilalti doi erau in spatele nostru. Ne-au spus sa dam tot ce avem la noi: bani, telefoane, mp3-uri, bijuterii etc. Noi am refuzat si am zis ca nu avem nimic ci fiecare ceva maruntis si cate un telefon ieftin. Deasta nu plec cu I-Phonul dupa mine ci doar cu vechitura de Nokia, dar in schimb in portofel aveam buletinul, talonul masini, ceva bani, un card si alte nimicuri dar totusi pentru mine importante. Am vrut sa fugim dar ne-au prins si ne-au amenintat. Naruto i-a dat cei cativa dolari pe care ii mai avea impreuna cu miunatia de LG Optimus Sol de ultima generatie. Sasuke a scos si el maruntisul si vechitura de telefon, iar acestia l-au amenintat sa le dea si lantisorul de aur de la gat. I la dat iar eu ramaneam urmatorul.
Am scos telefonul si acestia au inceput sa rada crezand ca fac misto de ei. L-am spus ca asta e si au zis sa scot si portofelul. L-am scos si i-lam dat celui mai mare care parea sa fie seful lor - ma mir cum de nu aveau si pistoale cu ei -.
- Draguta tipa, iubitica ta? Nu ne-o aduci si noua "sa dam o tura cu ea"?
Uitasem de poza cu Anna din portofel pe care o facusem intr-un park de distractii.
Cand am auzit ce a zis mi venea sa ii dau una dar m-am abtinut.
Le-am zis sa mi-o dea dar idiotul acela a rupt-o in bucati si a zis ca ii voi face eu alta poza c****i aceleia. In momentul ala mi-am iesit din minti si pur si simplu i-am dat una in moaca aia de tampit. El a dat si el au intrat si ceilalti doi. Naruto si Sasuke au incercat sa ma scape iar in cele din urma a intervenit politia. Hotii au lasat si portofele si tot pe jos si au fugit ca nebunii sa nu fie prinsi de politisti. Dupa care am luat-o spre casa, am ajuns in fata blocului, au urcat, Naruto a deschuiat si ai venit tu si...

Endflashback

- Ok, ok am inteles stiu continuarea.Dar nu inteleg de ce ai sarit la bataie ca nebunul?
- Pai pur si simplu nu am suportat sa il aud cum te face....
Am oftat usor dupa care l-am mangaiat pe obraz.
- Sti ca nu e adevarat, oricum nu mai conteaza, ma bucur ca esti bine si ca nu s-a intamplat si mai rau.
A intrat la baie iar eu am ramas in camera lui gandundu-ma la ce mi-a povestit. Puteam sa il consider nebun ca se luase la bataie cu tipii aceia dar puteam sa il consider si un prieten adevarat sau poate un iubit? Am stat acolo in pat intinsa pe spate cu capul in tavan pana ce el a iesit din baie. Nici nu l-am auzit cand a iesit din baie, eram prea adancita in ganduri ca de obicei. Am simtit cum sunt mangaiata pe picioare si am tresarit. L-am vazut cum ma privea calm cu zambetul pe buze imbracat doar in prosop .
- Ce e asa amuzant? Esti vanat din cap pana in picioare si tie iti arde de ras?
- Tu! Te ingrijorezi prea repede. A zis el cu acelasi zambet pe buze.
M-am ridicat si m-am dus langa el luandu-l in brate.
- Normal ca ma ingrizorez doar imi pasa de de tine, tin la tine, te i..iu..adica...
Nu m-a lasat sa ma mai balbai fiindca buzele lui s-au apropiat de ale mele. La inceput am fost mirata si parca blocata, dar mi-am revenit si i-am raspuns la sarutul care a durat cateva minute bune. M-a intins pe pat el fiind peste mine si a inceput sa ma sarute pe gat. Nu, nu gatul. Ii simteam respiratia calda peste pielea mea fina si tremuram placere. Gatul era cel mai sensibil loc al meu. A trecut din nou la buze sarutandu-le cu pasiune.
- Hey gata! Nu vreau sa... Am spus incet aproape soptind.
- Ok, nu aveam intentia sa fac asta.
Cateva minute am mai stat unul langa celalalt imbratisati in pat fiindca soneria de la usa a sunat iar eu trebuia sa deschid.
Am ajuns la usa mare si maronie si am deschis-o.
Am ramas cu gura cascata cand am vazut cine se afla de partea cealalta a usii.

[CandyGirl]

Ms de comntariu :* Spor la citit:X

Capitolul XIII Anna P.O.V


- Mama, Tata!? Ce cautati voi aici? Adica nu ne-ati anuntat nu nimic!
- Buna scumpa mea, Am vrut sa va facem o surpriza si am luat avionul din Tokio si am coborat aici. Nu ne primesti in casa?
Am dat din cap revenintu-mi din soc si i-am invitat sa intre.
- A trecut ceva timp de cand nu am mai fost pe aici, am si uitat cat de bine poate sa arate apartamentul acesta.
- A..mda, instalati-va in sufragerie pana ma duc pana la... am ... baie.
I-am lasat sa admire sufrageria in continuare iar eu m-am dus sa il anunt pe Neji de vizita neasteptata a parintilor mei. Nu pot sa cred ca nu dau nici un telefon timp de o luna si acum ma trezesc cu ei la usa mea fix cand aveam si eu un moment de liniste alaturi de satenul meu.
- Cine era? A intrebat motanelul care inca era in prosop.
- Pune-ti ceva pe tine si cara-te in sufragerie, au venit ai mei in vizita?
- Ce? Dar uita-te la ochiul meu e vanat ce vor zice?
- Ca te-am lovit eu cu polonicul, nu stiu? Ce putem face? Am zis fraza in timp ce radeam si ma ingrijoram din cauza situatiei.
Si pe el l-a bufnit rasul la auzul propozitiei dar ne-a trecut repede agndindu-ne cum sa gasim o solutie.
- Gata stiu! Beculetul mi-se aprinsese si mie in sfarsit. Spui ca te-ai lovit cu mingea de baschet in ochii. Hai imbraca-te si vino te astept
L-am lasat sa isi puna hainele pe el dupa care m-am dus din nou in sufragerie. Parinti mei deja se facusera comozi stand pe canapea si holbandu-se la tv de parca nu mai vazusera unul in viaa lor.
- Deci, mami, tati cu ce va pot servi? O atentie, o maslina, un suc?
- Nu e nevoie sa te deranjezi ia loc am o surpriza pentru tine si apropo unde e Neji?
- In dus trebuie sa vina si el.
A dat din cap si a inceput sa cotrobaie prin geanta.
Mama era mereu o doamna eleganta de treizeci si sapte de ani, cu parul brunet pana in dreptul umerilor prins intr-un coc si ochi caprui. Iar tata avea in jur de patruzeci de ani cu parul castaniu si scurt si ochii caprui. Amandoi erau acum imbracati la costume cu sacouri, tata cu cravata si mama cu fusta. Macar puteau veni si ei imbracati diferit nu ca la munca.
Am adus din bucatarie o tala cu patru pahare cu suc si niste fursecuri pe care le aveam prin casa. Cand m-am intors in sufragerie Neji era acolo discutand cu ai mei.
- Deci Anna cum am zis avem o surpriza care cu siguranta o sa iti placa.
- M-am asezat pe un fotoliu celalalt fiind ocupat de brunet si am asteptat sa aflu surpriza. Ce putea sa fie? Un telefon nou? Am deja unul nu imi trebuie altul. Bijuteri, Haine scumpe? Le pot lua si singura. Dar am vazut ca nu scoate nimic din geanta deci nu e ceva material. Nu imi spune ca ma duc in parcul de distractii?
A deschis gura pregatitaa sa vorbeasca iar eu eram cat mai atenta posibil. Trebuia sa stiu ce ii trece prin cap.
- Eu si tatal tau ne luam un apartament in Los Angeles iar tu te vei muta cu noi.
Parca tot cerul mi-a picat in cap in acel moment, daca nu stateam jos sigur picam din picioare. Cum adica? Atatia ani de zile nici macar daca ii interesase persoana mea si acum cand un copit trebuie sa plece pe calea lui ma vor langa ei? Nu, eu nu vroiam asta si aveam de gand sa le spun tare si raspicat.
- Nu! Am zis tare si raspicat. Nu vreau sa ma mut cu voi, atata timp ati fost plecati peste mari si tari neinteresandu-va de copilul vostru si acum v-ati gasit sa va intereseze? Eu raman aici, aici e casa mea, aici e locul in care am invatat cum e sa traiesti pe picioarele tale si tot aici este si persoana care mi-a fost alaturi la bine si la rau.
Amandoi aveau ochii cat cepele si se holbau la mine ca la martieni. Nu vroiam sa fiu nesimtita sa le spun asa tare si raspicat raspunsul meu dar asta chiar m-a enervat. Neji statea si el langa mine fara sa mai zica nimic si fara sa faca vreo miscare.

Au trecut doua ore de la plecarea parintilor mei, iar eu spumegam de furie. Satenul a incercat sa ma linisteasca dar tot nu reusea. Am mancat in cele din urma masa pregatita de mine, care era rece ne-am imbracat in pijamale iar acum stateam in sufragerie uitandu-ne la televizor. Neji statea cu bratele in jurul meu iar eu eram ghemuita la pieptul lui, era asa de bine.
- Cred ca ma duc sa ma culc, eu una mor de somn iar maine avem scoala. Am spus in timp ce ma ridicam de pe canapea si intinzandu-mi oasele.
- Mda si eu ma simt obosit, dar nu vreau sa dorm singur! Fata lui ca de catelus ma amuza cu siguranta nu ii putea rezista.
- Ok am sa dorm cu tine, dar...cu o singura conditie: Dormim in camera mea, nu am chef sa stau pe marginea patului tau de o persoana.
- Sa facut.
A sarit in sus de bucurie dupa care m-a luat pe sus si m-a dus in camera. M-a asezat pe pat, m-a invelit dupa care mi-sa alaturat si el. Am adormit imbratisati, eu cu gandul la ziua care tocmai se incheia, iar el cu gandul cine stie unde.

[CandyGirl]

Hey:) am adus in cele din urma nextul. Merci de Comentarii. Stiu ca a durat ceva dar am fost ocupata cu scoala si cu testele alea tampite pe care banuiesc ca si altii le dau deci succes.
Spor la citit:*

Capitolul XIV Neji P.O.V.


A trecut si saptamana fara prea multe batai de cap, parintii Annei au plecat la doua zile dupa ce au venit, noi ne-am vazut de scoala, ochiul meu aproape s-a vindecat si antrenamentele pentru marele meci continua. Stateam la ultima ora din zi, cea de fizica si asteptam sa treaca mai redepe minutele care ne tineau in loc de la "marea evadare" din
"lagarele scolii". Aproape ca imi cadea capul pe banca de plictiseala care se asternu-se peste noi. Vroiam sa ajung acasa, sa dorm sa fac dus si sa ii simt buzele Annei peste ale mele. Deja visam cu ochii deschisi. Desi trebuia sa fiu stresat din cauza meciului de maine, nici ca imi faceam cea mai mica grija. Stiam ce pot atat eu cat si colegii mei si ma bazam pe incredere si spiritul de echipa.
In cele din urma soneria s-a facut auzita si noi am dat buzna pe usa clasei si dusi am fost. Nici nu am mai privit inapoi. Am ignorat cateva saluturi si am trecut pur si simplu facandu-mi loc printre elevii de pe hol. Am ajuns pana la urma in arcare de unde mi-am scos masina si am plecat spre casa. Anna era acasa pwntru ca iesise mai devreme decat mine si o dusese o colega.
Am gonit ca nebunul trecand la caeva secunde inainte ca semafoarele sa se puna pe rosul si desi am prins cateva am ajuns acasa in zece minute. Am parcat masina si am urcat scarile in graba, nerabdator sa imi vad prietena. Am descuiat si am intrat in hol, m-am uitat in sufragerie dar nu era acolo, nici in bucatarie. Am intrat in camera ei si aceasta statea intinsa pe pat cu cateva carti in jurul ei si un pix cazut neglijent pe langa pat. Adormise in timp ce invata la chimie din cate am dedus dupa carti. M-am apropiat si i-am dat un sarut si am pus-o mai bine in pat. Am intrat in baie si mi-am facut un dus relaxant dupa care am mancat si m-am pus langa Anna in pat. Am vrut so o trezesc dar am renuntat gandindu-ma ca poate era obosita asa ca am lasat-o sa doarma. Si sand langa ea si mangaind-o am adormit si eu.

M-am trezit buimac privind in jur si observand ca incepuse sa se intunece. M-am uitat la ceas si am reusit sa imi dau seama ca era ora opt seara. Mama cat am dormit, am constatat ca nici bruneta nu mai ra langa mine si ca eu eram invelit cu cearceaful. M-am dus spre sufragerie unde ea se uita la televizor. Mi-am zambit si m-a intampinat cu un sarut. Nu se uita la ceva anume, ci schimba programele aiurea.
- Credem ca nu te mai trezeti. A zis ea cu zambetul pe buze.
- Eram obosit, si oricum am nevoie de odihna pentru maine. Oricum cred ca ma duc sa fac un dus. Vi cu mine? Am intrebat ridicand din sparncene stiind ca intrebarea era pusa doar de forma.
A dat din cap in semn ca nu iar eu am intrat in baie din nou. Dusul nu a durat mai mult de douazeci de minute iar dupa aceea am iesit si m-am indraptat catre camera Annei. Statea in pat uitandu-se la laptop si cu TV-ul aprins. Cum m-a vazut a lasat laptopul si s-a intins astfe incat sa o pot lua in brate. Si-a pus capul pe pieptul meu si picioarele peste ale mele.
- Ammm... as putea sa te intreb ceva? Stiu ca poate o sa ti se para ciudat dar vreau sa stiu.
Aveam o vaga idee despre ce ar putea sa ma intrebe si eram pregatit sa ii raspund sincer, dar chiar nu intelegeam de ce vroia sa ma intrebe acum.
- Da sigur, vrei sa intrebi cumva daca...
- Cate prietene ai mai avut inaintea mea? A intrebat ea nelasandu-ma sa imi termin propozitia. Nici nu ma asteptam la intrebarea asta si ca sa fiu sincer nici eu u stiu. Au fost cateva, iar unele au fost doar de umplutura fiindca insstasera ele si nu prea pusesem pasiune in relatie. Totusi le puteam numara pe degetele de la o mana asa ca am raspuns simplu:
- Trei, dar cu niciuna nu m-am simtit asa bine ca si cu tine si acum sa nu zici ca zic doar asa. Pe tine te cunosc de atata timp si nu credeam niciodata ca as putea sa iti fiu iubit. Desi imi placeai nu aveam curajul sa iti spun crezand ca tu nu vrei ca prietenia noastra sa nu se strice. Dar in seara aia cand ai venit la mine in camera am crezut ca visez dar speram in acelasi timp sa fie real. Deaceea am vrut sa ramai langa mine.
Era atenta la fiecare cuvintel pe care il spuneam si parea ca ramasese fara cuvinte.
- Stai o secunta! Adica tu nu iti amintesti sarutul de pe plaja?
Sarut pe plaja? Ce sarut? Am incercat sa imi aduc aminte si cu greu am reusit, mici framente imi apareau in minte, desi mi le amintisem mai demult crezusem ca fusese doar un vis. Nu stiu de ce dar de la un timp am impresia ca toate momentele frumoase din viata mea sunt doar vise.
- Nu, adica da dar foarte putin.
A dat din cap in semn afirmativ si a inchis ochii. Nu a trecut mult si am intrat amandoi in lumea viselor

- Stanga..., am zis stanga, Naruto paseaza, Sasuke bareaza. Conduceam deja cu 15 la 7 si mai erau cateva minute de joc. Rezervele stateau pe margine iar eu, Naruto, Sasuke, Shikamaru si Kiba aveam datoria de a incheia meciul.
S-a auzit cum timpul s-a terminat si meciul a luat sfarsit iar noi am castigat. Eram in culmea fericiri. Toti coechipierii mei au venit spre mine si m-au ridicat astfel incat puteam vedea cum publicul era in picioare si aplauda. Am primit si cupa, ne-am imbratisat si ne-am bucurat impreuna fiindca noi am castigat ultimul meci din an. Dupa ce am fost coborat "de la inaltime" m-am uitat dupa iubita mea. Am vazut-o indreptandu-se spre mine si am marit si eu pasul pentru a o imbratisa. Nici nu am facut bine doi pasi ca am si simtit pe cineva sarindu-mi in spate si strigandu-mi numele. Am vazut-o pe Anna oprindu-se in lco cu o expresie uimita, iar eu vroiam sa vad cine mi-a sarit in spate. M-am intors si am vazut-o pe TenTen. A vrut sa imi dea un pupic pe obraz dar eu ca prostul m-am intors si astfel buzele noastre s-au unit. Cum am realizat m-am smucit din bratele ei si intorcandu-ma cu fata spre locul unde era bruneta mea. Defapt trebuia sa fie fiindca acum nu mai era nici urma de ea. Stiam ca vazuse tot si vroiam sa ii explic ce se intamplase. Nu vroiam sa creada cu totul alceva desi sunt sigur ca asta credea.
Am iesit in graba din sala de spor sperand sa dau de ea in parcare.
Sper sa nu faca vreo nebunie. Te rog Doamne...

[CandyGirl]

Hey :* Imi pare ataaat de rau ca am intarziat asa de mult. Dar am fost cu scoala, teme si alte prostii.
Si din cauza asta ficul a fost mutat la Older....Dar am sa il continui, chiar daca nexturile or sa apara mai greu (nu asa de greu ca acest next). Sper ca va mai intereseaza. Spor la citit:*

Capitolul XV Anna P.O.V.

In sfarsit castigasera, dupa atata munca si nopti nedormite castigasera. Atat jucatorii, antrenorul cat si majoretele si multimea erau incantati de performanta lor. Acum tot ce mai trebuia sa fac era sa imi gasesc motanelul si sa il felicit. Mi-am facut loc printre multimea de oameni care se stransesera pe teren. Nu mai era loc nici sa arunci un ac.
Persoane de toate marimile se impingeau doar ca sa ajunga la cei dragi sa ii imbratiseze sau sa faca poze cu jucatorii. Apoi l-am vazut. Statea cu fata spre mine si imi zambea. Am incercat sa ajung mai aproape de el dar ceva m-a impiedicat. TenTen ii sarise in brate iar eu s-a intors si s-au sarutat? Nu, nu se poate nu am vazut eu bine. Am vrut sa marg acolo dar picioarele mele nu vroiau, tot ce am putut sa fac a fost sa ma intorc si sa alarg ca o disperata spre iesire. Nu stiam unde sa ma duc, ochii deja devenisera umezi si aproape ca nu mai vedeam pe unde merg. Am reusit pana la urma sa ies pe usile institutiei si m-am regasit in parcare. Aveam nervi si eram trista. De ce, de ce a facut-o? Sau poate a fost doar un accident, dar daca a fost doar un accident el de ce nu a dat-o la o parte? O gramada de intrebari imi veneau in acel moment in minte si nu stiam cum sa imi raspund la ele. M-am asezat pe prima banca care mi-a aparut in cale si mi-am strans genunchi la piept. Cred ca asta e soarta mea, ca toti baietii pe care ii plac sa plece de langa mine intr-un mod sau altul. Acum plangeam, plangeam si nu ma interesa deloc cum lumea ce trecea pe langa mine se uita la mine. Am incercat sa imi sterg lacrimile dar imediat ce le indepartam, altele isi faceau loc pe obraji.
Trecusera zece minute decat eram singura pe acea banca si inca speram ca va veni sa imi spuna ca a fost o greseala, dar nu a aparut. In cele din urma m-am ridicat de pe banca cu gandul de a pleca de acolo. Nu stiam unde sa ma duc, acasa in nici un caz, unde alttundeva. Incercand sa descui masina mi-a venit o idée. Parinti mei tocmai ce isi luasera in apartament si cu cateva zile in urma ma invitasera sa locuiesc cu ei. Am pornit masina si m-am indreptat catre iesirea din parcare. Mi-am auzit numele strigat de cineva dar nu m-am uitat sa vad cine era. Nu mai auzeam nimic, nu mai vedeam nimic si nu ma mai interesa nimic. Am iesit din parcare si am gonit pe strazile orasului ignorand complet claxoanele celorlalti, bine ca nu am prins vre-un semafor ca atat mai imi trebuia la ce nervi aveam. Prima oprie era apartamentul nostrum, al meu si al lui Neji, pentru a impacheta lucrurile mele, dupa care ma duceam acasa la ai mei.
Am ajuns si am parcat masina in locul ei obisnuit si atunci l-am vazut sip e Neji in spatele meu parcand-o pe a lui. Nu i-am dat importanta si mi-am vazut de treaba in continuare. Nu era ca si cum ma mutam de tot, poate pentru o perioada de timp sa imi pun in ordina gandurile, sentimantele si o pauza de liniste. Nu vroiam sa ma cert cu el si deaceea alegeam ca mai bines a nu vorbesc.
- Anna, stai te rog! Nu a fost ceea ce crezi tu, a fost doar un accident.
- Si ce crezi tu ca eu as crede ca ar fi?
- Anna, nu m-am sarutat cu ea intentionat, a fost fara sa vreau, si ea si-a cerut scuze pe urma. Anna sti foarte bine ca pe tine te iubesc sit u esti singura de care am nevoie in momentul acesta te rog.
Nu am realizat ca in timp ce el imi vorbea eu urcam ca nebuna scarile blocului si ca in scurt timp m-am trezit in fata usii. Am deschuiat usa si mi-am lasat geanta in cuier.
- Anna….Te iubesc!
Stiam ca spune adevarul, o vedeam in ochii lui, era sincer si o stiam. Il cunosteam mult mai bine ca oricine alcineva si stiam cand mintea sau spunea adevarul.
S-a apropiat de mine si m-a luat in brate. Si-a pus mainile in jurul taliei mele. S-a apropiat de dine si m-a sarutat. I-am raspuns, la inceput mai moale dar in final am ajuns sa ne sarutam ca nebuni. M-a luat in brate si m-a trantit in camera mea pe patiar el s-a pus peste mine cantinuand sa ma sarute. A coborat pe gatul meu, in timp ce imi mangaia restul corpului. A inceput sa ma dezbrace incet parca cu teama.
Stiam ce are de gand si sincera sa fiu si eu imi doream.
A continuat cu saruturile iar eu eram in al noualea cer. Pana la urma clipa asta trebuia sa vina mai devreme sau mai tarziu.

M-am trezit ametita si cu dureri de cap, nestiind prin ce parte a patului sunt. Am realizat mai tarziu ca nu eram singura in pat, Neji ea si el langa mine sub acelasi cearceaf ca si mine. Eram amandoi goi si transpirati de parca alergasem kilometric intregi. M-am uitat la ceas si era ora sase dimineata. Cat am dormit? Stiu ca am adormit undeva in jurul orei sapte dupe ce am facut…. O secunda? Chiar am facut.
Acum imi veneau in cap imagini din cele petrecute in ziua de ieri. Am zambit vazandu-l cum s-a intors pe partea cealalta si s-a ghemuit si mai mult in cearceaf ca un motanel.
Am iesit din camera si mi-am facut un dus dupa care mi-am facut o cafea si stateam si priveam pe geam la tot ceea ce se intampla afara.
Eram fericita si multumita si vroiam ca acele clipe din seara trecuta sa fi durat mai mult.
Neji s-a trezit si el dupa ceva vreme si a venit alaturi de mine in bucatarie unde si-a baut cafeaua si am mancat impreuna. Era o duminica superb si aveam degand sa mi-o petrec alaturi de cel pa care il iubeam si ma facea sa ma simt ca singura fata din lume.

[stylish.lov3]

buna scumpo:*

cum sa uit tocmai eu de tine...desi a trecut ceva mai mooolt de cand nu ai mai postat...dar sa stii k eo iti raman o cititoare fidela pana knd o sa scrii the end sau sfarsit sau ce o sa scrii u...si probabil atunci o sa ma iau de tine k l'ai terminat:))
si despre acest capitol...ai avut cateva greselutse...dar sunt sigura ca o sa le rezolvi u;)
mi'a placut tot in rest ai avut si descriere ... insa puteai sa mai adugi ceva in "acel moment" nu sa descrii momentu in sine...doar sentimentele ce le simteau cei doi:P
actiunea a fost ok...si chiar m'a surprins anna k nu a facut o prostie...cum s'a intamplat in alte capitole...
dialogul a fost foarte ok...adik doar 2 replici park...sau 3...dar a fost ok:-bd

deci cam atat....eu personal astept nextu' chiar dak nu vine maine...si app sa nu uiti sa ma anuntii

poopici:*>:D<

[CandyGirl]

Ei bine, scuze de intarziere, Sper ca ati avut un Craciun frumos. Va urez si eu un am nou fericit fiindca nuj daca mai intru pe aici anul asta:D Iar acum in dar de Craciu, An nou ce vreti voi va aduc ultimul capitol al povestirii. Spor la citit si sper ca nu am scris povestea asta doar ca sa ma aflu in treaba.

Capitolul XVI Anna P.O.V.

Absolvirea… partea aceea a vietii in care realizezi in sfarsit ca nu mai esti un simplu copil, ci un adult care in curand va trebui sa se descurce si care sa ii gaseasca un drum in viata. Stateam in multimea de elevi impreuna cu Neji si ceilalti colegi si asteptam ca toate dilomele noastre sa fie impartite. Deja aveam in gand ce voi face in continuare, poate, nici eu nu eram hotarata.
In cele din urma toate diplomele au fost distribuite elevilor care faceau poze in curtea liceului sau isi imbratisau parintii. Si eu as fi vrut ca ai mei sa fie alaturi de mine dar din cauza afacerilor nu au putut ajunge, se pare ca tot afacerile sunt mult mai importante decat propriul lor copil. Ehh…asta e, macar il am pe el alaturi de mine in orice moment al zilei. In putinul timp ramas, discutam impreuna cu prieteni, colegi si profesorii cu care am stat impreuna atata timp, uni plangeau, alti radeau, altora nici nu le pasa.
Dupa ceva vreme ne-am luat cu toti la revedere unul de la altul si am plecat fiecare pe drumul lui. Nu e ca si cum nu ne-am mai revedea, doar locuim in acelasi oras, darn a trebuie sa mai dramatizam si noi putin. Oricum avem o vara intreaga la dispozitie, petreceri, soare, mare etc., dar si cand o incepe faculatea… .
- Unde mergem? Vocea lui Neji ma trezi din visare.
- Ma gandeam ca o baie ar fi buna, dar poate luam masa undeva, sau mai bine mergem acasa si asa sunt putin cam obosita!
- Haide, e vacant, gata scoala, gata invatatul pute in sfarsit sa facem ce ne dorim si tu vrei acasa, dar bine cum vrei.
Ajunsa acasa, am facut o baie calda dupa care m-am pus in pat la mine in camera. O sa imi lipseasca zilele in care ma antrenam cu fetele, in car sustineam echipe e de fotbal si baschet.
- Ce zici de un film? Satenul intra in camera si se aseza pe pat langa mine. Ce ai, de ce nu parin incantata de vacant?
- Pai… nu e ca si cum nu imi doream vacant dar o sa imi fie dor de restul.
- Haide mai, sti ca o sa ii revedem acum nu mai dramatiza atat si ai sa vedem un film.
Am luat drumul sufrageriei unde Neji a pus un film al carui nume nu l-am retinut, popcornul si sucul au fost nelipsite, dar filmul era plictisitor.
Mai pe la jumatatea filmului -unde actiunea devenie déjà plictisitoare si iti puteai da seama cum se va termina-, am inceput sa ne sarutam ca apucatii, intinzandu-ne pe toata suprafata canapelei. In ultima vreme aveam tot mai multe astefel de “apucaturi”.
Relatia noastra mergea din ce in ce mai bine, desi niciodata nici unul dintre noi nu a zis ca suntem iubit si iubita oficial. Cand au aflat colegii de la scoala, au ramas pur si simplul cu gura cascata nevenindule sa creada. Bineinteles ca si reactia noastra a fost pe masura iar de fiaecare data cand cineva intreba pe noi ne apuca rasul.
Saruturile, mangaierile si restul lucrurilor au continuat in camera mea unde mai nou dormeam impreuna.
A doua zi, undeva pe la pranz ne-am trezit amandoi transpirati, imbratisati si cu patul ca dupa razboi. Ne-am facut dus, iar restul zilei urma sa ne-o petrecem in oras doar eu si el.
Nici nu pot sa imi imaginez cat de repede trece ziua, dupa cateva cumparaturi, masa la restaurant, mers in parcul de distractii si intorsul acasa ceasul arata déjà ora zece seara.
Nu era o ora cine stie ce tarzie avand in vedere orele la caere ne culcam de obicei, dar totusi parca a trecut prea repede.

Tot asa zilele au trecut una dupa alta fara ca noi sa ne dam macar seama. Intre timp ne-am si luat si slujbe astfel incat sa ne putem intretine fara ajutorul parintilor. Eu lucram la o sala de sport unde predam dansuri, iar Neji era barman la un restaurant din centru. Cat am mai ras in primele lui zile de serviciu, i-a luat ceva pana s-a obisnuit cu sortul si caratul tavelor dar in cele din urma a reusit.
Era o dimineata frumoasa de vineri si ma indreptam spre serviciu. Era pe sfarsitul verii dar afara era tot cald. Desi urma toamne si trebuia sa ne inscriem la facultate, hotarasem impreuna cu Neji ca anul acesta ne vom baza pe joburile noastre ci dabea la anul ne vom inscribe la colegiu. Am condus pana in parcarea salii de gimnastica, iar acolo mi-am lasat masina si am urcat spre sala unde aveam eu ore. Predam fetitelor care vroiau sa invete sa danseze orice fel de dans ci nu sa faca performanta.
Orele au trecut repede iar cand am terminat mi-am luat lucrurile si am iesit din cladire. Nu mica mi-a fost uimirea cand langa masina mea l-am vazut pe Neji imbracat intr-o camasa deschisa la cativa nasturi, o pereche de blugi si tennesi. Chiar daca il mai vazusem imbracat asa de data asta mi-se parea ceva mai frumos la el.
- Hei, ce e cu tine pe aici? M-am indreptat spre el dandui un pupic mic.
- Am venit sa te iau, dupa care mergem impreuna undeva.
Nu am mai zis nimic ci am ramas tacuta. L-am lasat pe el sa conduca iar acesta ne-a dus undeva pe margina apei. A oprit si ne-am dat jos din masina. Pe malul apei, era o cabanuta mica cu un etaj si o gradina cu flori in jur.
- Ce… adica…ce facem aici?
- La multi ani! Asta e cadoul tau, un weekend aici doar noi doi,
- Dar, ziua mea e abea pesteo saptamana, nu crezi ca e prea devreme pentru cadouri?
- Nu conteaza, saptamana viitoare alt cadou. Oricum as putea sa iti fac cadouri zilnic, tot nu ar arata cant de mult te iubesc.
- Cel mai mare cadou pe care mi-m faci e acela ca in fiecare zi esti alaturi de mine si ma iubesti.
Ne-am plimbat toata seara me marginea apei, valurile de spargeau la mal atingandu-ne din cand in cand si pe noi. Atunci cand ne-am oboist ne-am asezat si priveam luna plina care se reflecta in apa limpede.
- Ce repede trece timul cand esti cu persoana iubita.
- Da…
- Ti-am mai spus vreodata ca arati minunat in razele lunii?
- Hai termina-te cu filozofia. Am zis in timp ce l-am impins in joaca in umar.
- Nu chiar nu glumesc, arati superb.
Pe amandoi ne bufnea rasul si amandoi stiam cu se va termina aceasta gluma.
M-a apucat de mana si m-a tras in bratele lui, mi-a soptit un “Te iubesc” si ma sarutat.
Era perfect, nimic alceva nu imi mai doream in acel moment. Mi-as fi dorit ca cineva sa imortalizele acel moment, dar nu intr-o poza ci iintr-o pictura realizata cu cea mai mare grija.
Asa am ajuns ca de la cei mai buni prieteni sa film cel mai frumos cuplu –in viziunea mea-. Si imi doream ca asa sa ramanem, nimeni si nimic sa nu ne desparta, chiar si dupa moarte sa fim impreuna.

Sfarsit…