Pentru ca inca te mai iubesc

[Debb.']

Aici este al doilea sezon din Dragostea poate fi inselatoare!
Asa am promis asa ca am venit cu noul sezon.. ce-i drept, trebuie sa-i multumiti lui Contagieuse. care m-a amenintat ca ma crapa daca nu o sa fac al doilea sezon. :-s
Ok. Deci sper sa va placa. ^^
Bineinteles ca va fi tot SasuSaku xD Well, lectura placuta!
Disclaimer: Nu detin nici un personaj - inafara de cele create de mine - ce ii apartin lui Masashi Kishimoto din anime-ul/manga-ul Naruto si nu fac profit de pe urma acestor personaje, intamplari!

Pentru ca inca te mai iubesc

Capitolul I


Sasuke :


Ploua.
O zi mohorata ca toate celelalte. Nimic nou doar ploaie si iar ploaie.
Micile cristale de apa cad din cerul cenusiu, zdrobindu-se de asfalt. Produc un zgomot placut, dar in acelasi timp enervant. Te relaxeaza dar in acelasi timp te scoate din minti. Imi da un aer de melancolie care ma face sa privesc in gol pe geamul vestiarului.
Banuiesc ca va intrebati ce caut eu in vestiar intr-o zi asa mohorata nu? Simplu! Am avut antrenament. Antrenorul este foarte sever cu noi si vrea sa dam ce avem mai bun din noi pe teren. Vrea sa ne autodepasim si sa luptam pentru a castiga. Vrea sa ne ajute sa fim cei mai buni chiar daca asta inseamna sa fie foarte dur cu noi.
De asta ea a plecat! A plecat sa ajunga cineva in aceasta viata. A plecat pentru a realiza ceva. A plecat pentru a dovedi ca are ambitie si pentru ca avea un vis maret! Nu mi-o pot scoate din minte nici acum. Dupa patru ani inca ma gandesc noapte de noapte la ea. Zambetul ei il pot vedea si acum. Inca imi alina tristeatea chiar daca ea este undeva departe. Chiar daca suntem despartiti eu inca ma mai gandesc la ea si inca sper ca o data si o data se va intoarce! Sau cel putin ca ne vom reintalni macar pentru cateva secunde. Sa o tin pret de cateva secunde in brate si sa-i simt din nou buzele suave. Sa-i aud glasul melodios si sa o fac sa rada. Sa am parte de toata atentia ei. Ce n-as face ca sa pot da timpul inapoi si sa plec cu ea.
Inca imi amintesc acel par roz si lung. De cate ori mi-am trecut mana prin el si de cate ori l-am mangaiat numai eu stiu. Ochii aceia verzi care straluceau mereu. Stralucirea pe care nu o pierdeau. Ochii verzi care ma priveau mereu cu dragoste. Imi e dor sa ma oglindesc in ei. Imi e dor sa-i simt buzele atat de moi si atat de fine. Oare ea se gandeste la mine sau m-a uitat?
Ahh Sasuke! Sunt doar visuri. Probabil si-a gasit alt prieten. Cine nu s-ar indragosti de asa o minunata faptura? Zambetul ei gingas m-a fermecat de prima data si poate ca.. a fermecat multi baieti dupa mine. Poate un alt baiat o iubeste in acest moment mult mai mult ca mine. Nu! Asta nu se poate! Doar eu am iubit-o cel mai mult si nimeni nu va schimba asta! Am iubit-o, o iubesc si o voi iubi mereu! Nimeni nu-mi va smulge sentimentul de dragoste ce il simt pentru ea. Nimeni si nimic nu va putea sa stinga flacara care s-a aprins in mine. Absolut nimeni!



Ies cu baietii din vestiar si ne indreptam spre camerele noastre. Suntem in cantonament de doua zile si urmeaza sa mai stam aici mult si bine. Antrenorul a ales ca spatiu de desfasurare a antrenamentelor Konoha. Locul in care am copilarit si locul in care am avut parte de prima dragoste. Acum, toti stam in New York si facem parte dintr-o echipa de fotbal foarte puternica. Desi multi ne iau peste picior datorita varstei noastre fragede, am aratat ca putem fi adevarati luptatori!
Intru in camera in care stau cu cei mai buni prieteni ai mei inca din copilarie! Naruto, Neji si Gaara. Ne trantim fiecare pe patul nostru si incepem sa povestim. Defapt, ei trei incep pentru ca eu sunt total absent la ce vorbesc ei. De cand am ajuns aici imi aduc aminte de fiecare clipa petrecuta cu ea. Fiecare atingere, fiecare imbratisare, fiecare sarut! Toate mi se delureaza in minte ca si cum s-au intamplat ieri. Imi aduc aminte chiar si plecarea ei. Nu o s-o pot uita niciodata. Nu o sa uit cum a plecat spunandu-mi ca ma iubeste...

Flashback

Conduc masina spre aeroport. Rozalia mea urmeaza sa plece in New York la lot. Ea alaturi de Hinata, Vanessa, TenTen si Ino au fost chemate insa, vor pleca doar patru. Ino nu vrea sa se desparta de scoala ei si de orasul in care a copilarit. Ea va ramane.
Opresc la semafor si ma uit la rozalie. Priveste ganditoare pe geam. Vad cum o lacrima se scurge pe obrazul ei. Ii intorc capul spre mine. Ii sterg incet lacrima si ii prind buzele intr-un sarut apasat. Buzele ei incep sa se miste in acelasi ritm cu ale mele, devenind mai indrazneata. Ma saruta ca si cum in secunda urmatoare lumea nu va mai exista.
Aud clanxonul masinii din spatele nostru. Ne oprim din sarut si pornesc mai departe. Calc pe acceleratie pentru a ajunge mai repede, vrand sa mai petrec putin timp cu ea acolo.

Dupa putin timp ajungem. Parchez masina pe undeva prin apropiere si o ajut pe fata sa-si care bagajele. Am inteles ca va sta impreuna cu prietenele ei in apartamentul in care a locuit intreaga familie Haruno inainte sa se mute in Konoha. Oftez la gandul ca nu o voi mai revedea curand. Mana ei se impreuneaza cu a mea iar zambetul ei gingas nu intarzie sa apara.
Rozalia merge la ghiseu si isi ia biletul. Se pare ca plecarea va fi peste douazeci de minute. Numai bine. Mai pot sta putin cu rozalia.
Ne asezam pe niste scaune, lasand bagajele in apropiere. Fata si le aranjeaza lasandu-ma pe mine sa-i admir corpul. Tricoul alb cu un fluture argintiu ii scoate in evidenta sanii mari. Fusta neagra, destul de scurta imi face placerea de a ma delecta cu imagini care ma duc la ganduri interzise. Sandalele albe ce se leaga pe glezne ii scot in evidenta picioarele superbe. Parul lung, lasat liber o face sa para o minunata zana. O trag pe fata in bratele mele fara sa-mi pese de oamenii care poate se uita la noi. Buzele mele se apasa peste ale ei, mangaindu-ile incet. Mana mea se strecoara in parul ei, tragand-o incet.
Prin cate am trecut impreuna doar noi doi stim. Atatea amintiri si atatea sentimente. As vrea sa pot da timpul inapoi pentru a petrece acele clipe din nou! Pe toate! Fie bune, fie rele.
Ne despartim usor din sarut, stiind ca vrem mai mult. Ii las capul pe umarul meu si il rezam pe al meu de al ei. Oftez si privesc la tabela pe care sunt scrise plecarile si sosirile. Va pleca.. Chiar de lucrul de care mi-a fost frica se intampla acum! O strang in brate, lasand o lacrima sa mi se scurga pe obraz. Tanara observa asta, si se uita in ochii mei. Imi zambeste, facandu-ma sa plang. Este prima data cand plang pentru o fata. Rozalia imi sterge lacrimile cu mainile ei micute. Inchid ochii, savurand momentele in care mainile ei imi ating chipul. Ii simt buzele sarutandu-ma pe ochiul stang, dupa care pe cel drept, pe frunte, pe obraji si oprindu-se pe buze.


- Sakura! Aici erai! ne opreste o voce melodioasa.
Ne desprindem din sarut si ne indreptam privirea spre sursa vocii. Se pare ca au ajuns si fetele celelalte. Ehe.. Neji, Gaara si Naruto s-au hotorat si ei sa le conduca. Cele patru prietene se aseaza in fata noastra, incepand sa povesteasca despre plecare. Imi sterg repede lacrimile, pentru a nu le arata baietilor ca plang. Asta mi-ar mai trebui. Sa-l aud pe Naruto cum face misto de mine.
Dau mana cu prietenii mei dupa care acestia se aseaza langa mine. Se pare ca si ei sunt cam tristi din cauza plecarii fetelor.
Inchid ochii si imi las capul in jos. O sa plece.. Poate nu o voi mai revedea niciodata! Stai Sasuke! Vorbesti prostii! Dupa ce ca ati trecut impreuna prin atatea ea se va intoarce la tine. O iubesti, te iubeste! Nu ar avea nici un motiv sa nu se mai intoarca. Chiar daca va pleca... Chiar daca nu se va mai intoarce, eu o voi cauta si o voi gasi. Nu o sa permit sa-mi fie luata pur si simplu de sub nas.


- Pasagerii pentru cursa Konoha - New York... atat am auzit.
A sosit momentul! Va pleca si.. cine stie cand se va intoarce. Imi ridic capul si deschid ochii. Privirea imi este atintita asupra rozaliei. Ochii sai verzi ma privesc cu tristete iar cateva lacrimi se scurg pe obrajii ei. Se ridica brusc in picioare si isi ia bagajele, pornind inainte. Observ ca si-a lasat jacheta asa ca zambesc smecher si merg repede dupa ea. Ii iau geamantul care era mai greu, lasand-o pe ea sa traga dupa dansa doar trollerul.
Isi lasa chipul in jos, incercand sa-si ascunda fata dupa parul roz. Observ cum lacrimile cad pe gresia alba. Ma uit in spate si observ ca ceilalti deabea acum isi iau bagajele. O iau pe fata de mana, tragand-o intr-un colt mai intunecat. Ii iau fata in palme si ma uit in ochii ei. Incearca sa-si mute privirea insa nu reuseste. Imi lipesc buzele de ale ei, miscandumi-le incet. Fata ma imbratiseaza, raspunzandu-mi sarutului. Mainile ei se infig in parul meu, jucandu-se cu el.
Ne desprindem din sarut, amintindu-ne ca ea trebuie sa plece. O iau de mana, incepand sa alerg cu ea in urma celorlalti. Se pare ca ceilalti nu prea au probleme cu plecarea.
Fata isi lasa bagajele pe mana unor barbati, luandu-si cu ea doar gentuta neagra in care are telefonul si alte chestii de fete banuiesc. Priveste avionul, dupa care cerul si sfarsind cu privirea undeva in departare. Se intoarce brusc spre mine privindu-ma. Alearga spre mine si imi sare in brate. Ma imbratiseaza strans, spunandu-mi ca ma iubeste mai mult ca orice. Imi pun mainile in jurul taliei ei, strangand-o la pieptul meu. Lacrimile se scurg siroaie pe obrajii sai, patandu-mi tricoul albastru. O sarut pe frunte, spunandu-i ca o iubesc si ca imi va fi dor de ea.


Privesc cum avionul se departeaza de sol. Ochii ei verzi inca ii mai zaresc si vad cum ma priveste cu lacrimi in ochi. A plecat in cele din urma! A plecat si eu am ramas. Sper ca te voi revedea curand, chiar foarte curand rozalia mea. Te iubesc si promit ca te vei reintoarce! Fie ca vrei fie ca nu, te voi mai vedea chiar daca asta se va intampla cu forta!


End Flashback

Jur pe ce am mai sfant Sakura Haruno ca te voi gasi o data si o data! Ai fost si vei fi a mea.



Sakura :


Stau cu capul lipit de geamul autocarului si privesc la vremea de afara. Imi tin genunchii la piept iar treningul echipei ma incalzeste, dandu-mi o stare de somnolenta. Inchid ochii, indepartandu-ma de galagia din autocar. Usor parca sunt purtata de un val pe o alta lume. Intr-un alt univers. Intr-un loc in care predomina linistea si pacea. Undeva unde se aude doar sursurul unei ape curgatoare. Un loc in care este mereu soare iar pomii sunt inlofiriti, exact ca la inceput de primavara.
Deschid ochii, aflandu-ma intinsa pe un camp. Ma ridic in sezut, privind in jurul meu. O rochie alba pana la genunchi imi acopera corpul. Parul putin mai lung acum, imi este dasfacut mangaindu-mi chipul.
Peste tot sunt numai trandafiri rosii si pomi infloriti. Mirosul lor te imbata, dandu-ti un aer de melancolie.
Ma ridic in picioare, incepand sa alerg desculta. In minte incep sa-mi apara imagini din adolescenta. Fericire, bucurie, tristete, suparare, veselie, ura, indiferenta si.. dragoste. Sentimentul care mi-a dominat sufletul in ultimii ani ai adolescentei. Un sentiment asa de frumos pe care mi l-a daruit doar el. Numai el. Cel care m-a iubit dupa atatea peripetii prin care am trecut.


Deschid ochii brusc cand sunt miscata de prietena mea, Hinata. Este aceeasi ca acum cativa ani. Aceeasi fata draguta... doar ca am putea zice ca acesti cativa ani au facut-o ceva mai perversa.
O intreb pe bruneta ce s-a intamplat iar aceasta imi spune ca vom fi in cantonament cu o echipa foarte buna de fotbal din New York.
- Ne vom putea uita dupa baieti! o aud pe Vanessa.
Vanessa. Buna si vechea mea prietena. Aceeasi fata draguta si de treaba a ramas. Nu s-a schimbat deloc! Aceeasi ochi, acelasi zambet!
Prietenele mele incep sa faca planuri pentru acest cantonament. Hmm, oare ce echipa de fotbal este? Adica stiu doar ca este o echipa in care sunt niste jucatori cam de varsta noastra.


Cobor din autocar si privesc in jur. Ce vreme urata! Antrenorii nostri nu prea si-au ales o perioada buna pentru cantonament.
Merg sa-mi iau bagajul si merg la antrenori. Iau cheia de la o camera si merg cu TenTen, Vanessa si Hinata spre camera noastra. Descui usa si o imping, aceasta deschizandu-se.
Pe jos sunt laminate de culoarea mierii. Peretii sunt vopsiti in crem, fiind pe alocuri acoperiti cu putin alb, dand de inteles ca pe aici au mai trecut niste echipe. Camera este cam micuta. Exact cum intri pe usa in partea dreapta se afla baia. Pe acelasi perete cu usa baii se afla un pat etajat cu asternuturi portocalii. Pe celalalt perete, se afla doua dulapuri de un negru spre maro, destul de marisoare. Pe acelasi perete, se mai afla un pat tot etajat cu asternuturi de aceeasi culoare. Fata in fata cu usa este o fereastra care este acoperita cu jaluzele portocalii.
Imi las geanta jos si merg spre intrerupator. Apas pe buton si in camera se face ceva mai lumina. Incepem sa ne despachetam hainele si sa le bagam in dulap. Eu cu Hinata impartim un dulap iar Vanessa cu TenTen altul. Stam asa cateva ore bune. Vom sta aici trei saptamani.
Trei saptamani cu antrenamente grele. Fie ca va ploua, fie ca va ninge, antrenorii ne vor scoate la alergat probabil. Cel putin, vom putea face si in sala. Tin minte ca am mai facut antrenamente cand eram la echipa liceului.
Venind vorba de liceu, oare ce s-a intamplat cu baietii. De Ino stiu ca a inceput sa creeze fel si fel de modele de haine. Karin si gasca ei probabil s-au angajat la vreun club de striptis. Ceilalti si-au vazut de drumul lor. Stiu asta pentru ca am mai tinut legatura cu cativa dintre ei. Dar cu baietii n-am tinut legatura. Nu pentru ca nu am vrut dar pur si simplu am fost foarte ocupata cu scoala si antrenamentele. Adica, cuvantul antrenament se repeta de o multime de ori in orarul meu cand eram la liceul in New York.


Ma trantesc pe pat si privesc tavanul. Imi urmeaza exemplul si celelalte fete, asezandu-se pe pat. Suntem destul de obosite dupa un drum asa de lung. Trebuie sa ne odihnim. De maine vom incepe antrenamentele.
Inchid incet ochii. Un chip de baiat, cu ochii negri ca un abis intunecat si parul negru ca smoala imi apare in minte. El este. Cel pe care l-am iubit si il iubesc mai mult decat orice. Ochii lui negri care ma faceau mereu sa ma pierd intr-un univers paralel. Vocea lui calda si blanda care imi mangaia mereu auzul. Atingerile lui tandre si buzele sale suave. Imi este asa dor de ele. Mi-e dor sa il simt mangaindu-mi corpul. Imi e dor sa vibrez sub trupul lui. Ce n-as face doar pentru ai mai simti atingerile si corpul sau peste al meu. Oare el unde este acum? N-am mai auzit de el de foarte mult timp. De cand am plecat din Konoha in acea zi, am mai vorbit doar cateva zile cu el, dupa aceea eu pierzandu-mi telefonul si o data cu el si numarul lui Sasuke.
Ok. Gata Sakura, ar trebui sa dormi. A fost un drum lung si obositor. Nu, nu! Vreau sa ma mai gandesc la el. La baiatul care mi-a starnit atatea sentimente. Baiatul care m-a iubit cu adevarat.


Poate va intrebati de ce nu l-am uitat dupa patru ani. Ei bine, ce-i drept am incercat sa cunosc alt baiat insa nu am reusit. Esuam de fiecare data. Gandul imi statea doar la Sasuke, facandu-ma s-o dau in bara de fiecare data. La fiecare intalnire, in loc sa pronunt numele baiatului de langa mine, il rosteam pe al brunetului. Gandul imi era numai si numai la el. Fetele imi ziceau ca trebuie sa-l uit daca vreau sa am alti prieteni, insa nu puteam. De ori cate ori incercam nu puteam sa-l uit. Gandul meu statea in permanenta doar la el. La chipul lui, la corpul lui, la persoana lui. Vreau sa stiu unde este. Sa-l mai vad pentru cateva clipe. Sa-l sarut si sa-i ating chipul pentru cateva momente. Doar atat si dupa aceea ma potolesc. Off Sakura. La ce te tot gandesti? Este un baiat superb. Ar fi putut sa-si gaseasca imediat dupa ce am plecat eu o alta prietena. Probabil m-a si uitat deja. Ce probabil? Sigurat m-a uitat si fac pariu ca acum se distreaza cu vreo fata mult mai frumoasa. Poate acea fata chiar il iubeste mai mult ca mine.. Nu! Asta nu se poate! L-am iubit mai mult ca orice si asta nu o va schimba nimeni! Chiar daca am trecut prin multe, sentimentele mele pentru el sunt aceleasi!


Imi simt pleoapele din ce in ce mai grele. Ochii imi sunt tot mai obositi si se inchid usor. Adorm, pornind spre o lume unde grijile nu exista. Un loc in care este doar liniste si pace pentru mine.


Cam atat. Acesta a fost primul capitol.
Va astept cu comentarii si scuzati-ma pentru eventualele greseli. ^^

[Shadow.]

Iubita >:d<, te-ai hotărât să postezi ? Da, mai întreb ? Mai ales că tot : Ancule ! Să postez ? Wah !

Ca de fiecare dată continui să mă bine dispui. Capitolul e minunat. Descriere ai din plin, îmi place foarte mult cum le descrii sentimentele. Uneori chiar mă enervează că tot lungeşti vreo şapte rânduri să scri un sentiment dar e bine şi aşa şi îmi mai place foarte mult cum narezi, reuşind să adaugi ceva ’ condimente ’ în capitol de fiecare dată. Dialog ai şi e chiar bun, deloc plictisitor sau prea puţin. Perfect ca întotdeauna.

Idea e originală ca de fiecare dată şi sper să o ţi tot aşa şi în continuare. Cel puţin după capitolul 4 care l-am citit ultima dată.

Mult succes în continuare.

[Bonnie]

Aaa?
Stai ca nu ma prind...hm....
Aaa da deci si prin urmare sasuke si sakura sunt in aceasi casa sau ce o fi aia...hm...cum spuneam imi place place place muult! In totdeauna miau placut ficurile tale mai ales ''Dragostea poate fi inselatoare''!

Asa hai ca schimb subiectul si nu e bine....ce pot sa spun decat ca capitolull asta e minunat. E perrfect! Nam ce comenta....

Eu una sperrr sa pui next-ul repede! DAR ce tot spun eu repede il vreau acumm!! Mai auzit?
Sal pui repedee, sal termini de scris intr un minut si in celalalt minut sal pui pe forum....hm....
Spor la scris scumpoo!! NU uita sal pui! Sunt cu ochi pe tine:-w

Ja'ne

[Debb.']

Am adus capitolul doi. Desi am strans doar doua comentarii si nu stiu cate vizualizari, va mai astept in continuare cu comentarii.

Enjoy!



Capitolul II


Sasuke :


Deschid ochii.
Habar n-am unde ma aflu. Ma ridic in picioare si privesc dezorientat in jur. Pare ca sunt pe o pajiste numai si numai cu trandafiri rosii si pomi infloriti. Un parfum ametitor imi invadeaza narile. Inchid ochii, savurand momentul de liniste.
Aud sursurul unei ape si un chicot de fata. Deschid ochii brusc, recunoscand acea voce. Incep sa-mi rotesc privirea in jur pana ce zaresc raul mititel. Observ o silueta de fata, cu o rochie alba si parul lung, roz cazandu-i pe umeri. Nu poate fi. Trebuie sa ma conving eu insumi de asta.
Incep sa pasesc printre flori. Pasii mei se fac auziti insa fata nu se misca de acolo. Sta asezata pe marginea raului cu picioarele in apa. Se joaca incet, plimbandu-si picioarele prin apa. Ajung in spatele ei. Ma opresc si privesc la reflectia ei in apa. Raman masca! Este chiar ea. Chipul acela frumos. Ochii aceia verzi pe care ii ador asa de mult. Zambetul ca de inger care imi incalzea mereu sufletul.
Ii rostesc usor numele, fata tresarind la auzul sau. Isi ridica privirea spre mine, privindu-ma adanc in ochi. Pe chipul ei se citeste mirarea si in acelasi timp bucuria. Nu s-a schimbat deloc! E aceeasi doar ca mult mai frumoasa. Ma asez langa ea, luandu-i mana in a mea. Fata inca ma priveste mirata si imi rosteste usor numele. Capul ei se lasa incet pe umarul meu, amintindu-mi de minunatele clipe petrecute impreuna.
Sunt sigur ca visez si imi doresc sa nu ma mai trezesc. Sa stau aici cu rozalia mea. Ahh.. astea sunt doar dorintele mele. Nu se va intampla niciodata. Din clipa in clipa ma voi trezi si toate acestea se vor spulbera. Voi reveni la realitate unde Sakura nu este langa mine. Unde nu pot sa-i simt mana fina si nu pot sa-i vad chipul angelic.
Ma intind pe spate, cu mainile sub cap. De indata simt capul fetei cum se pune pe pieptul meu. Inchid ochii si incep sa o mangai pe spate. Ce n-as da sa fie asta realitatea.
Dar totusi.. De ce visez asta chiar aici, in Konoha? In New York n-am visat cu ea niciodata. De ce?


Aud un bocanit in usa si ma trezesc. Tresar si ma ridic automat in sezut. Observ ca si ceilalti s-au trezit cu exceptia lui Naruto. Blondinul sta cu capul sub perna si sforaie in continuare. Imi dau ochii peste cap si ma ridic din pat. Ma indrept spre usa si o deschid. Observ ca in fata ei se afla Dony care ne spune sa ne grabim afara.
Ahh.. fix pe el a trebuit sa-l trimita la noi? Ii inchid usa in nas si le spun baietiilor sa se imbrace. Acestia casca si se ridica din pat, incepand sa se imbrace. Ne luam toti treninguri negre si foita. Ne incaltam fiecare cu adidasi si ne punem in cap niste caciulite negre. Afara e frig de ingheata pietrele iar antrenorul a spus sa ne luam totdeauna caciuli cand facem antrenament afara.
Ies din camera si pornesc spre iesire. Merg cu privirea atintita spre pamant, fara sa-mi pese daca o sa dau peste cineva.
Nu-mi pot lua gandul de la acel vis. De la Sakura. De cand sunt aici gandul nu-mi sta la altceva. Doar la ea. La persoana ei, la chipul ei! Ahh! Ce n-as da sa o vad acum. Vreau sa o vad. Sa-i vad chipul asa de frumos si atat de fin. Sa ma uit in ochii ei verzui si sa-mi plimb mana prin parul ei rozaliu. Doar vise Sasuke. Ea este undeva departe.. probabil in bratele unui baiat.
Simt cum ma ciocnesc de cineva. Observ ca acel cineva este o fata care merge la fel de ganditoare ca mine. Fata nu-si ridica privirea din pamant si continua sa mearga, rostind un simplu scuze. Pantalonii scurti si roz se muleaza foarte bine pe corpul ei. Tricoul tot roz si putin mai larg, sta foarte bine pe trupul ei, scotandu-i in evidenta sanii mari. Genuncherele albe, lasa-te pe glezne ii scot in evidenta picioarele lungi si frumoase. Observ parul lung si roz prins intr-o coada la spate Stop cadru! Parul roz?! Neahh! Asta e doar o coincidenta. Ai inceput sa ai vedenii Sasuke.


Ajung afara unde vad toata echipa si antrenorul. Ne spune ca trebuie sa alergam zece ture de teren si sa facem cincizeci de flotari dupa care avem liber. Stati asa! Doar atat? Deobicei ne omora in antrenamente. Naruto incepe sa topaie fericit, stiind ca dupa aceea va putea sa doarma.
Incepem sa alergam prin picaturile de apa ce cad din cer.
Totusi.. oare unde este Sakura acum? Imi doresc asa mult sa o vad. Sa o sarut cateva clipe si dupa aceea ma potolesc. Sa-i simt din nou buzele suave doar pentru cateva momente. Dupa aceea promit ca ii dau drumul. Ahh! La ce ma tot gandesc? Daca ar fi in momentul de fata in bratele mele, probabil ca nu i-as mai da drumul niciodata. As tine-o in brate o eternitate. M-as satura sa o stiu in bratele mele. Sa stiu ca nimeni altcineva nu poate sa o aibe inafara de mine. Sa fie numai si numai a mea. Ce n-as da sa o simt din nou vibrand sub atingerile mele. Sa o simt cum tresare sub trupul meu. Sa-i aud vocea blanda si melodioasa care imi soptea de fiecare data ca ma iubeste. Vreau sa o aud din nou rostind acele simple cuvinte. Vreau sa-i simt din nou respiratia pe gatul meu. Sa-i simt din nou buzele suave cum se lipesc de obrazul meu si sa-i simt bratele cum ma imbratiseaza. Ce n-as da sa mai simt o mica atingere din partea ei. O soapta, o litera, un cuvant sa se desprinda de pe buzele ei si sa ajunga la auzul meu.


Termin turele si flotarile in aproximativ jumatate de ora. Cam mult pentru mine. Ma ridic de pe iarba umeda si pornesc spre intrarea in cabana. Daca va intrebati, da, toata echipa sta intr-o cabana cu doua etaje. Am auzit ca ieri a ajuns aici si o echipa de handbal de fete. Oare poate fi si.. Neahh.. Sper deageaba. Ea nu poate sa fie aici. Ar fi prea.. frumos. Ar fi mult prea minunat sa dau peste ea aici. Sa o vad si sa stiu ca o sa o vad pana cand vom pleca inapoi in New York.
Intru in camera mea si imi arunc echipamentul pe undeva prin camera. Intru in baie si dau drumul dusului. Ma bag sub jetul de apa, lasand picaturile caldute sa-mi mangaie corpul rece. Inchid ochii si ma las prins intr-o melancolie. Simt picaturile cum se scurg pe corpul meu una dupa alta. Curg siroaie, facandu-ma sa ma simt din ce in ce mai bine. Iau gelul de dus si incep sa-mi ung corpul cu el.


Ies din baie si imi sterg corpul cu un prosop. Imi iau un trening negru, cu putin albastru de la Puma, si ma incalt cu niste adidasi. Ies din camera si dau peste ceilalti baieti. Mergem impreuna spre cantina pentru a lua masa. Ne luam fiecare cate o tava si aruncam ceva mancare pe ea. Ne punem la o masa si incepem sa mancam fiecare cu gandul in alta parte. E mare galagie in sala de mese. O gramada de baieti se fataie de colo colo si tipa intr-una. Imi sprijin capul intr-o mana si incep sa dau cu furculita prin mancare. As vrea daca se poate sa dau timpul inapoi. Sa pot trai adolescenta inca o data. Cu toate lucrurile care s-au intamplat.. Ei bine, toate lucrurile care s-au intamplat de cand Sakura a aparut in viata mea. De cand mi-a luminat intreaga viata cu acel zambet gingas. Cu primul sarut pe obraz si primul sarut pe buze. De cand m-a invatat ce este sa iubesti cu adevarat. De cand m-a innebunit nu doar cu corpul ei ci si cu comportamentul ei. Cu stilul ei de gandire si stilul de a fi ea insusi. Asa m-a innebunit. Mi-a aratat ca o fata merita sa fie iubita nu numai pentru corp ci si pentru felul de a fi. Ea a fost cea care m-a invatat sa iubesc cu adevarat.



Sakura :


- Haide Rozalio! Mai repede si prinde mingea cu doua maini! striga antrenorul la mine.
Prin mingea si alerg in dribling. O iau in mana, fac cei trei pasi si sar, aruncand mingea in poarta. Portarul nu a avut nici o sansa sa o apere. Ma opresc intr-un colt si imi trag sufletul. Imi ridic privirea si ma uit la colegele mele. Toate suntem obosite dupa aproape doua ore de antrenament continuu.
Aud vocea antrenorului care ne spune sa ne adunam. Antrenorul se pune pe banca iar noi ne asezam in fata lui. Incepe sa ne tina o predica lunga, cum face la sfarsitul fiecarui antrenament. Ce-i drept, eu una nu sunt deloc atenta. De fiecare data gandul imi zboara altundeva.. defapt, la altcineva. Ma gandesc doar la acei ochi negri. La chipul sau angelic care ma facea mereu sa ma simt in al noualea cer. Imi placea cand ma privea bland si cu dragoste. Cand imi atingea chipul si imi stergea orice lacrima mi se scurgea pe obraz. Cand imi indeparta suvitele ce imi alunecau pe fata si cand ma tinea strans la pieptul sau. Imi placea cand adormeam pe pieptul sau, stiindu-l langa mine. Cand ii auzeam bataile inimii si ii simteam respiratia. Adoram cand isi trecea mana prin parul meu si cand imi atingea corpul. Ma topeam cand printr-o simpla lipire a buzelor ma purta intr-o lume de basm si imi soptea la ureche un simplu te iubesc.


Intru in camera si imi las apa pe masa. Ma indrept spre geam si observ ca soarele si-a facut loc printre norisori. Razele sale slabe cad asupra pamantului, uscandu-l de stropii ce au cazut pe el. Pasarelele ies din cuibul lor si incep sa cante vesnicul lor imn. Deschid geamul si sunt intampinata de cateva floricele de cires. Danseaza lin in fata mea, invartindu-se de cateva ori.. adierea usoara a vantului le poarta mai departe, probabil la alta ferestra si la alta persoana.
Caldura incepe sa-si faca simtita prezenta. E ciudat cum dintr-o zi asa mohorata se transforma in una calda. Imi scot din dulap un trening negru, cu pantaloni trei sfert, care au trei nasturi aurii pe ei. Geaca de trening cu cateva linii si fluturasi aurii. Imi prind parul intr-o coada si le spun fetelor ca ar trebui sa mergem sa mancam. Acestea dau afirmativ din cap si iesim din camera. Ne indreptam spre sala de mese. E o debandada de nedescris. Din cate am inteles tocmai au mancat aici fotbalistii. Ahh, cata dezordine au putut face. Nu s-au gandit ca bietele femei de aici au ce curata dupa ei.
Mancam repede si ne hotaram sa le dam bucatareselor o mana de ajutor.


Intram din nou in camera si ne asezam fiecare pe patul nostru. Peste doua ore avem alt antrenament si am auzit ca acea echipa de fotbal va face cu noi pentru ca terenul trebuie sa fie curatat. Noi vom lua terenul, iar ei vor face pregatire fizica pe margine. Ohh, din nou se vor auzi fluieraturi prin sala. Am mai patit asa inainte de a pleca la lot cand eram in Konoha. Am facut antrenament in aceeasi sala cu echipa lui.. Dony, daca va mai amintiti de el. E cretinul ce a incercat sa ma violeze la acea petrecere. Ei bine, in acea zi cand am facut antrenament impreuna, nu a putut sa se stapaneasca. La sfarsitul antrenamentului, dupa ce ne-am schimbat toate, eu am ramas mai la urma iar fetele au plecat. Atunci am auzit cum usa vestiarului s-a deschis...


Flashback


Aud un scartait. Nu iau in seama si ma gandesc ca poate mai sunt sportivi ce se antreneaza. Aud din nou acelasi scartai insa mai aproape de mine parca. Tresar si ma intorc brusc. Incremenesc la imaginea ce se afla in fata mea. E.. Dony. Ce cauta el aici?! Parca plecase. O nu! Nu-mi spune. Obsedatul asta are de gand sa.. Nu! Nu-i voi permite sa-mi faca asta. Am trecut prin prea multe ca sa ajung violata de un obsedat sexual. Prind putin curaj si il intreb ce cauta aici si ce naiba vrea. Observa ca sunt nervoasa si incepe sa rada. Un ras nebun.. imi aminteste de rasul lui Sasuke dupa ce m-a facut a lui.. Ok Sakura. N-ai timp de amintiri. Esti in vestiar fata in fata cu un psihopat care are forta tripla cat tine. Ma uit cu tupeu la el, vrand sa-i arat ca nu imi este frica.. dar, pe cine as putea pacali? Dupa acea privire plina de curaj, se ascunde alta, plina de frica. Stiu de ce este in stare iar pentru al rani pe Sasuke mi-ar face orice.
- Haide printeso, nu mai afisa o privire asa dura. Stiu ca defapt iti este frica, il aud.
Are dreptate. Sunt moarta de frica. Habar n-am ce sa fac si unde sa fug. Nu pot sa trec de el nici de cum. Trebuie sa ma gandesc la ceva.. dar la ce?


Ma trezesc din visare cand il observ ca se apropie de mine. Incerc sa-l depasesc si sa fug insa nu reusesc. Acesta ma prinde de talie si ma izbeste de perete. Scot un mic icnet din cauza durerii. Simt cum isi impreuneaza mainile, facand parca un scaun si le aseaza sub.. fundul meu?! Pana aici ti-a fost! Incep sa ma zbat si sa-l imping. Pumnii mei il lovesc insa nu reusesc sa fac nimic. Forta mea nici macar nu se compara cu a lui. Oricat de puternica as vrea sa fiu, nu pot. Ultimul strop de forta a fost inlocuit cu multa frica.
Simt limba lui plimbandu-se pe gatul meu. Las lacrimile sa mi se scurga pe obraji. As vrea sa mor. Sa nu mai trec inca o data prin acelasi chin. Chinul de a fi a unui om pe care il urasti.
Mana lui se strecoara pe sub tricoul meu. Incep sa ma zbat din ce in ce mai tare. Baiatul se izbeste o data in mine, facandu-ma sa tip de durere. Ma prinde de obraji, spunandu-mi ca mai bine nu as incerca sa fug. Incep sa plang si mai tare. Vreau.. vreau sa mor. Sa plec undeva.


Hainele mele sunt imprastiate pe undeva pe jos. Mai port doar bustiera verde si chilotii. Parul imi este desfacut, cazandu-mi pe spate. Mana baiatului se joaca in parul meu rozaliu, tragandu-ma usor. Incepe sa-mi maseze sanii, apasandu-se usor cu pieptul peste ei. Mana s-a aluneca pe abdomenul meu si de acolo din ce in ce mai jos. Imi maseaza zona intima, apasandu-ma usor. Incep sa gem, implorandu-l pe baiat sa-mi dea drumul.
- Deageaba te rogi. Nu-ti voi da drumul. Am asteptat asa de mult sa te fac a mea! imi spune baiatul.
Imi intorc capul intr-o parte. Nu vreau sa-l mai vad. Il urasc! Istoria se repeta. Toti ma vor pentru corp.. doar Sasuke ma iubeste. El este singurul care a reusit sa ma inteleaga. Singurul care m-a ascultat si care mi-a spus in fata ca ma iubeste nu numai pentru corp.
Simt mana baiatului luand-o pe a mea. Deschid ochii si ma uit la el. Vad cum imi duce mana la.. amicul sau. O doamne! Tresar cand mana mea atinge tinta. Baiatul incepe sa isi muste buza si sa zambeasca pervers. Imi smulg mana din a lui si incerc sa fug. Acesta ma trage inapoi si ma tranteste pe banca. Se urca desupra mea si isi da pantalonii jos. Incep sa tip si sa ma agit, sperand ca cineva sa ma auda.


Aud usa vestiarului trantindu-se. Imi ridic capul si privesc la faptas. Sasuke... El e. A venit pana aici. Se pare ca cineva mi-a auzit tipetele pe care le-am scos. Isi indreapta privirea spre noi si vad ca se stramba cand isi da seama ce era sa faca acel nebun. Nu prea ii place ipostaza si il tranteste la pamant pe baiat de pe mine. Se urca peste el si incepe sa-l loveasca cu pumnii, avand grija sa-i spuna o gramada de chestii, legate de faptul ca nu mai are voie sa se atinga de mine. Dony, cum se vede scapat din mana lui Sasuke, isi strange hainele de pe jos si o ia la fuga.
Vad cum Sasuke se ridica de jos. Ma ghemuiesc la marginea bancii cu picioarele stranse la piept. Continui sa plang, chiar daca totul s-a terminat. Simt doua maini reci atingandu-mi corpul. Tresar si ma uit la brunet. Ii sar in brate, asa cu putinele haine pe care le mai am pe mine. Mainile sale imi strang corpul si ma lipeste de el.
Ma indeparteaza usor de el si imi spune sa ma imbrac. Cam jenata de privirea lui care ma urmareste incep sa-mi iau hainele din geanta. Simt cum ma priveste si imi zambeste pervers, insa imediat dupa aceea zambetul acela se transforma intr-unul bland. Ma imbrac repede, asteptand sa ajung acasa. O data imbracata, imi iau geaca pe mine si imi pun geanta pe o parte. Vreau sa ies din vestiar, stiind ca baiatul este in spatele meu. Mana lui ma trage inapoi, lipindu-ma de peretele incaperii. Buzele lui se lipesc de ale mele, desprinzandu-se rapid. Ma uit confuza la el si acesta zambeste smecher. Se apropie usor de mine si se retrage brusc. Il privesc nervoasa si il trag de gulerul hainei, sarutandu-l. Acesta imi raspunde, miscandu-si buzele in acelasi ritm cu ale mele. Mana lui se odihneste pe obrazul meu, mangaindu-ma incet. Ma lipesc de el, bagandu-mi mana in parul sau.


Dupa cateva minute, ne desprindem din sarut si pornim spre masina baiatului...


EndFlashback

Sasuke m-a salvat intotdeauna. De o multime de ori el a fost cel care m-a ajutat sa scap. El m-a salvat de la o gramada de grozavii. Daca nu era el, cine stie ce se mai alegea din mine acum. Poate ca daca nu era el, eu nu as mai fi ajuns cine sunt acum. Poate nu as mai fi ajuns unde sunt acum. Poate sfarseam pe cine stie unde. Intr-un loc in care toti pot sa-si bata joc de mine, de sentimentele mele, de corpul meu si de sufletul meu. Sasuke.. imi doresc asa de mult sa te revad. Macar pentru cateva secunde.


Sper ca va placut.. si va astept cu comentarii. ^^
App.: Va rog scuzati-ma pentru eventualele greseli.

[Vero]

Dah... Se pare ca m-ai ascultat si ai pus sezonul 2 asa ca nu te mai crap. Dar te crap pentru ca ai uitat sa ma anunti tocmai pe mine.. Si da trebuie sa imi multumiti :)). Hai ca nu o mai lungesc cu ideea asta. O sa comentez ultimul capitol dar si primul a fost ft frumos, asa cum ne-ai obisnuit. Cum spuneam mi-a placut nextul. Descrierea este in cantitati mari ceea ce imi place. De asemenea imi mai place ca ai capitolele gigantice si nici sa nu te gandesti sa le faci mai mici ca te crap. Naratiunea este ft frumoasa, chiar nu am ce comenta la ea. Actiunea nu este nici de cum grabita si dialogul nu a fost sec. Greseli de tastare am mai observat ici-colo dar avand in vedere ca a fost un capitol superb trec cu vederea. Ce nu mi-a placut e ca aceleasi ganduri pe care le are Sasuke, le are si Sakura, si invers. Zici exact cu aceleasi cuvinte. Ar mai trebui sa le mai schimbi. So, am terminat =P. Astept nextu si te rog de data asta sa ma anunti cand il pui. Buh bye! :*


Edit: Cum de nu e niciun comentariu pana acuma? O_O

[Sho-Yo]

Buna, deci chiar imi plashe ficul si o sa'l citesc si pe celalalt deoarece imi plashe cum scrii. Descrii foarte bine sentimentele Sakurei, ale lui Sasuke iar actiunea nu este deloc grabita. Deabia astept sa vad ce se mai intampla in continuare. Si cand se vor intalni ce se v'a intampla. Deci te rog sa pui continuarea cat mai repede si poate sa preci si sa ma anunti daca ai timp. Intre timp iti urz spor la scris si multa inspiratie.

P.S : Paste fericit!

[Bonnie]

Vreauu Next-ul!
Imi place la nebunieee! :)) :)) Ce ma fac cu tine!
E minunat capitolul. E foarte frumos.
Vreau sa se intalneasca cei doi.
Ar fi frumos. hm...mai lasat fara cuvinte....imi place foarte moolt
Mai ales cum descri sentimentele. Ah! Ma intreb daca ficul va fi la fel de pervers ca si celalalt...
Mda. O'm trai si o'm afla. Dar ce imi place. Mai lasat masca.
Fato mie sami pui next-u azi ai inteles? Daca nu...nush ce nu iti fac.
Spor la scris. Sunt cu ochi pe tine.

P.S.: Daca nu iti dau com asta nu inseamna ca nu iti citesc ficul..Hi hi hi

Ja'ne

[Debb.']

Dupa o perioada de absenta destul de indelungata m-am intors. Si vreau sa intreb: am lipsit o saptamana si am mai primit doar un comentariu? :| In fine..



Capitolul III


Sakura :


Ma ridic din pat, uitandu-ma prin camera. Prietenele mele se pare ca sunt treze si deja se imbraca pentru al doilea antrenament pe ziua de azi. Ma dau jos din pat si imi iau din dulap o pereche de pantaloni scurti negri, cu emblema Nike pe fund, un tricou negru mai larg si imi pun genuncherele pe glezne. Ma incalt cu stabilii si imi iau apa. Le astept si pe fete si pornim toate spre sala. O sa fie cam aiurea sa facem antrenament in aceeasi sala cu niste fotbalisti perversi. N-am chef sa aud prin sala vorbe de genu': Uite ce corp are aia.. sau : Fii atent ce frumoasa ii aia. Si lista poate continua. Totdeauna patim asa. E chiar enervant sa-i auzi spunand asta.
Imi dau ochii peste cap. La ce ma tot gandesc? Toti baietii sunt la fel. Se uita doar la corpul unei fete. Se gandesc sa ne foloseasca doar pentru corp. Se gandesc ca ne pot face totdeauna sa suferim, insa unele fete sunt puternice. Pot citii pe orice dintr-o singura privire. Pe multe dintre ele durerea le-a maturizat si le-a invatat sa fie mai atente. Le-a invatat sa nu se lase in bratele oricui. Sa nu se lase purtate de vorbe dulci si de cadouri frumoase. Asa.. asa am facut si eu. Am fost naiva si l-am lasat pe Sasuke sa-si bata joc de mine, insa el.. El si-a dat seama ca a facut o prostie. Si-a dat seama ca ceea ce a facut a fost gresit.


Observ ca am ajuns in sala. Vedem intr-un colt stransi toti fotbalistii. Privirile lor cad pe noi. Fara sa ii privim, mergem si ne lasam apa pe banca. Incepem sa ne incalzim incet, incet. Ce-i drept, mai mult stam de vorba in timp ce alergam incet. Antrenorul intra in sala si ne spune sa incepem incalzirea. Alergam de colo colo in timp ce baietii fac pregatire fizica pe margine. Unii dintre ei imi par cam cunoscuti insa habar n-am de unde. Stiu doar ca i-am mai vazut undeva insa nu stiu unde. Chipurile lor mi se pare asa cunoscute.
- Hei, Sakura, nu ti se par cam cunoscuti baietii astia? ma intreaba Hinata.
Dau afirmativ din cap si continuam sa-i privim pe fotbalisti. Ahh! Nu-mi trece prin minte nici un loc in care sa-i fi vazut, insa aproape toti imi par cunoscuti. La TV nu i-am vazut chiar daca sunt o echipa foarte buna. Nu prea ma intereseaza meciurile de fotbal pentru ca habar n-am despre ce este vorba.


Oare la ce echipa a ajuns Sasuke? In ce tara? In liceu era unul dintre cei mai buni jucatori. Trebuie sa fi ajuns pe la o echipa mare. Era un jucator foarte bun si a castigat multe premii. A ajuns si el undeva. Am auzit ca dupa doua saptamani de la plecarea mea in New York, a fost chemat si el de o echipa foarte buna. El, Naruto, Neji si Gaara. Ei patru au fost chemati din echipa de fotbal a liceului. Am auzit ca au mai chemat si alti jucatori de pe la alte licee din Konoha. L-au chemat chiar si pe Dony. Stiu asta pentru ca am dat peste el de vreo cateva ori prin New York, insa am avut noroc iar fraierul nu m-a recunoscut. Ma intreb totusi.. oare Sasuke m-a uitat? M-a dat uitarii? M-a lasat in drum doar cu amintirile? Vreau sa stiu ce s-a intamplat. Sa stiu daca mai merita sa simt aceste sentimente pentru el. Sa stiu daca mai are rost sa sper ca intr-o zi voi fi din nou in bratele lui. Ca intr-o zi imi va sopti din nou cat de mult ma iubeste. Vreau sa stiu. Chiar daca raspunsul va fi unul negativ, dorinta mea este sa stiu.


Ma trezesc din visare cand aud fluierul antrenorului. Ne luam fiecare mingile si incepem sa alergam in dribling. Unele facand sprint, altele schimbari de directie. Nu-mi pot lua ochii de la un anumit baiat. Mi se pare asa cunoscut. Mersul, alergatul, comportamentul lui. Imi par asa cunoscute si familiare, insa habar n-am de unde. Nu stiu de ce am vaga presimtire ca este o persoana din trecut. O persoana la care am tinut si tin foarte mult. O persoana pe care o cunosc inca din copilarie. O persoana alaturi de care am crescut. Tin minte si acum cum ne jucam impreuna. Niciodata nu o sa-l pot uita. Chiar daca e cu doi ani mai mare ca mine, mi-a fost mereu ca un frate, insa dupa ce am plecat din New York, nu am mai tinut legatura. Mi-a parut chiar foarte rau pentru asta cand stiam ca am lasat in urma fratele pe care nu l-am avut niciodata. Fratele pe care mi-as fi dorit sa-l fi avut. Si acum imi aduc aminte clipele petrecute impreuna.


Flashback


- Sakura! se aude o voce de baietel.
Tresar si deschid ochii. Privesc in stanga si-n dreapta pentru a vedea sursa vocii. Ochii mei cad pe o silueta. Un baietel micut, cu ochii mari, rosii si parul blond spalacit. Zambetul cald de pe chipul sau il ador. Ma face sa ma simt in siguranta. Privirea blanda, plina de atatea sentimente ma incanta mereu. Se apropie in fuga de mine cu niste crengute cu flori de cires pe ele. Cand sa ajunga in fata mea, se impiedica de o piatra si cade intins pe burta, peste crengutele cu flori. Se ridica incet, si priveste trist la florile distruse. Se aseaza in genunchi si se uita la mine. Cateva lacrimi incep sa se scurga pe obrajii sai.
- Sakura, imi pare foarte rau. Florile acestea erau pentru tine si acum sunt distruse! spune si se ridica de jos.
- Nu este nimic Ash.. se mai intampla, spun cu o voce blanda.
Doi ani. Asta este diferenta de varsta dintre noi. Eu am sapte ani, iar el noua. Ne asezam pe iarba verde la umbra unui cires inflorit. Adierea usoara a vantului smulge cateva floricele din copac si le lasa usor sa cada asupra noastra. Un parfum ametitor ne invadeaza narile. Soarele auriu, straluceste ca un bulgare imens de aur, aruncandu-si raze slabe in toate partile. Cerul senin de un albastru superb, e carpit pe ici pe colo cu norisori albi, dandu-i acestuia un aer aparte.
- Ash.. vreau sa-ti spun ceva, incep eu, jucandu-ma cu degetele.
Baiatul se uita la mine, indemnandu-ma sa-i spun. Rosesc putin in obraji, lasand capul in jos.
- Ash.. eu.. eu.. am inceput sa te iubesc.. ca pe un frate, spun si imi intorc capul intr-o parte.
Vreau sa ii evit privirea. Nu stiu cum o sa reactioneze. Prima data cand i-am zis un baiat cele doua cuvinte si anume "te iubesc".. desi am adaugat si "ca pe un frate". El mi-a fost aproape mereu. M-a ajutat cand dadeam de necaz. Ma scapa de multe ori de baietii mai mari. Doar el ar fi bagat mana si in foc pentru mine.
- Sakura.. si eu te iubesc.. ca pe o surioara mai mica, imi spune, facandu-ma sa ma intorc spre el.
Buzele sale se arcuiesc intr-un zambet. Un zambet bland si linistitor. Un zambet care ar inveseli pe oricine. Un zambet cald si plin de veselie pe care nu poti sa-l refuzi. Unul plin de lumina care ar dezgheta orice suflet rece.


End Flashback


El e. Chiar el. Fratele pe care nu l-am avut niciodata. Fratele pe care mi l-as fi dorit sa-l am. Ma opresc in mijlocul terenului cu mingea in mana. Privirea mea cade asupra lui. Se pare ca (,) colegii sai ii atrag atentia asupra faptului ca il privesc insistent. Privirea sa rosiatica se intoarce spre mine. Ochii lui raman atintiti asupra mea. Ma priveste ciudat prima data, insa dupa aceea zambeste vesel si imi face cu ochiul. Si-a dat seama. Si-a reamintit de mine desi au trecut foarte multi ani de cand nu l-am mai vazut. Continuam amandoi antrenamentul, uitandu-ne unul la altul si zambind.
Incepem sa incalzim portarii, dand suturi puternice la poarta. Dau cu mingea in bara iar aceasta zboara de acolo pe margine, la baieti.


Sasuke :


- Capul! ii aud pe baieti strigand.
Tresar si simt cum sunt nimerit de o minge in cap. Imi duc mana la cap si ii vad pe baieti razand. Privesc in jurul meu si vad o minge alba cu albastru de la Select cam murdara de clister. Ma aplec si o apuc cu o mana. Ma uit la fete si vad alergand spre mine una dintre ele. Corpul acela superb ma face sa ma gandesc la clipe interzise cu ea. Picioarele lungi si frumoase ma fac sa vreau sa le ating iar sanii mari, ascunsi dupa tricou imi sucesc mintile. De la corpul ei, imi ridic privirea la chipul ei. Chipul alb, ca spuma laptelui este superb si foarte.. cunoscut.
Ma trezesc din visare cand vad minunata fiinta in fata mea. Imi zambeste si imi spune ca mingea este a ei. Privirea ei se ridica spre mine. Raman fermecat de acei ochi verzi minunati. Niste ochi verzi ca frunzele unei flori. Scap mingea din mana.. Ea este. Stiu asta. Ochii aceia. Nimeni nu-i are ca ea. Acei ochii parca sunt.. originali. Nimeni nu are asa o nuanta de verde. Doar ea.


Vad ca se lasa in jos o data cu mine. Atingem amandoi mingea, mainile noastra intalnindu-se. Isi ridica incet capul si ma priveste in ochi. Vad o sclipire in privirea ei.. totusi, nu cred ca si-a dat seama. Ii zambesc pervers insa in acelasi timp bland. O fac pe fata sa roseasca si sa ia mana de pe minge. Se ridica in picioare, lasand mingea. Ridic obiectul de la sol si i-o inmanez. Profit de ocazie cand observ ca antrenori au iesit putin din sala. O apuc de talie si ma apropii de urechea ei. Rozalia incepe sa tremure din toate incheieturile.
- O sa ne mai intalnim printeso si o sa impartasim multe amintiri, ii soptesc usor, sarutandu-i obrazul.
Ii dau drumul si ma intorc la baieti. Aceasta cum se vede scapata din bratele mele o ia la fuga spre echipa ei. Eh Sakura. O sa avem timp sa ne amintim trecutul la focul de tabara care va avea loc diseara.


- Sasuke ce-ti veni?! il aud pe Naruto.
- O sa vezi blondule, ii spun si continui exercitiile.
Ii las pe toti cu un semn de intrebare. Se pare ca nici unul dintre ei nu si-a dat seama cine e defapt "misterioasa" rozalie. Zambesc smecher. Oare cum va reactiona diseara? Cum va reactiona cand isi va da seama cine sunt defapt? Deabea astept sa aflu. Sa-i vad expresia de pe chipul ei angelic. Deabea astept sa o pot tine la pieptul meu din nou. S-o imbratisez strans si sa-i simt buzele suave. Sa o simt cum vibreaza sub trupul meu. Cum tresare la fiecare atingere pe care i-o dau. Cum inima ei bate cand printr-o simple lipire a buzelor se trezesc atatea sentimente. Sa-i vad zambetul gingas cum ii rasare pe chip dupa ce rostesc doua simple cuvinte.. si anume te iubesc. Vreau sa o am din nou. Sa stiu ca o iubesc si ca ea ma iubeste. Sa stiu ca este doar a mea. Sa o pot proteja de toti care ii vor raul. Sa o stiu in siguranta in bratele mele. Sa stiu ca nimeni nu-i poate atinge trupul firav si nimeni nu poate profita de naivitatea ei. Vreau sa o am langa mine.. vreau asta mai mult ca orice. Sa-i soptesc de nenumarate ori cat de mult o iubesc.


Aud fluierul de sfarsit al antrenorului. Ma trezesc din visare si observ ca si fetele au terminat. Rozalia ma priveste insistent.. cand observa ca ma uit la ea, roseste si se intoarce cu spatele. Fundul ei bombat, pus in evidenta de pantalonii destul de stramti ma face sa ma gandesc la scenele in care eram doar eu si rozalia. Doar noi doi.. singuri. Numai si numai noi.
Vad ca fetele pleaca iar ea ramane mai la urma pentru a strange mingile. Ies si eu si ma lipesc de usa salii. Aud pasi si imi dau seama ca se apropie. Cand sa iasa, fac un pas si ajung in fata ei. Fata se ciocneste de mine si scoate un mic tipat. Cade in fund, pe podeaua rece. Ii intind mana si o ajut sa se ridice. Aceasta se sperie cand ma observa si se taraste mai in spate. O ridic cu forta de jos si o apuc de talie. Corpul ei se lipeste de al meu iar mainile ei se aseaza pe pieptul meu. Ma apropii de urechea ei si ii soptesc usor:
- Sper ca o sa vi la focul de tabara ce va fi diseara..
Aceasta da afirmativ din cap destul de intepenita parca.
- Nu te speria, vei vedea cine sunt defapt diseara, ii mai spun.
Ii pun mana pe spate si merg tot mai jos, dandu-i o palma peste fund. Ii dau drumul iar aceasta fuge mancand jar. E aceeasi pisicuta speriata.


Ma trantesc pe pat cu mainile sub cap. Privesc la tavan si zambesc. Ahh Sakura, peste cateva ore iti vei da seama cine sunt eu. Dupa atatia ani vei vedea ca vom putea fi impreuna in continuare. Vei vedea ca ceea ce ti-am spus inainte sa pleci va fi adevarat...


Flashback


Stau asezat pe nisipul destul de caldut. Privesc la intinderea superba de apa. Soarele e sus pe cer, stralucind cu putere. O multime de raze se oglindesc in apa limpede. Mici valuri ajung la malul apei, vrand parca sa se apropie mai mult de mine si sa ma ude. Aud pasi in spatele meu. Imi intorc capul si vad un chip angelic. Sakura.. se pare ca a reusit sa ajunga. Ma bucur ca a citit mesajul pe care i l-am trimis.
- Ce s-a intamplat Sasuke? aud vocea ei plina de regret.
Ii fac semn sa se aseze langa mine. Aceasta face cum ii spun si in cateva clipe se afla langa mine. Ma uit mai atent la ea si ii observ ochii destul de rosii. Ii prind barbia cu doua degete si ii intorc chipul catre mine. Cateva firicele de apa se scurg din ochii ei de smarald. I le sterg usor si imi apropii buzele de ale ei. Mi le lipesc de ale ei si le misc usor. Nu simt nici o reactie din partea fetei. Imi dezlipesc buzele de ale ei si o privesc. Lacrimile continua sa se scurga pe obrajii sai.
- De ce plangi? o intreb.
- Vreau.. vreau sa ramanem in continuare impreuna. Daca voi pleca.. totul se va sfarsi nu-i asa? Tot ce a fost intre noi va fi dat uitarii nu-i asa? De asta m-ai chemat aici nu? o aud.
O strang in brate si o las sa se elibereze. Sa planga. Stiu mai bine ca toti ca ea mereu va zambi. Ma loveste cu pumnii in spate si continua sa planga.
In cele din urma, se potoleste. Ma imbratiseaza si imi spune ca ii pare rau pentru reactia ei.
- Sakura.. daca vei pleca, nimic nu se va sfarsi. Atat doar ca tu vei fi acolo iar eu aici. Te voi iubi la fel de mult indiferent de situatie. Iti promit totusi ca ne vom mai intalni si iti jur ca vom fi impreuna din nou! ii spun.
Ii iau fata in palme si o privesc in ochii.
- Promiti? ma intreaba stergandu-si lacrimile.
- Promit! ii raspund eu.
- Te iubesc, Sasuke! striga si imi sare in brate, reusind sa ma darame.
Stam intinsi pe nisip. Rozalia peste mine, razand de fericire. Mainile mele cad instictiv pe talia ei. Fata isi lipeste fruntea de a mea si imi zambeste gingas. O privesc adanc in ochi. Parul ei lung si roz cade tot pe o parte. Simt niste furnicaturi pe fata si incep sa zambesc. Imi lipesc buzele de ale ei, dorind sa i le simt tot mai mult. Rozalia isi pune o mana pe fata mea, mangaindu-ma incet. Ma ridic cu greu, cu tot cu ea. Ii asez picioarele in jurul bazinului meu si pornesc cu ea spre masina. O iau pe bajbaite pana ajung la automobil. Deschid usa din dreapta soferului si o las pe fata jos, aplecandu-ma la inaltimea ei. O musc brusc de gat, facand-o pe fata sa scoata un mic icnet. Ma saruta incet pe obraz dupa care imi zambeste dulce.


End Flashback


Eh Sakura, deabea astept sa se intunece. Deabea astept sa vezi cine sunt eu defapt...

[*Black~~Heart*]

Hey am aterizat si eu pe aici. Deci nu ma asteptam sa fie si un sezon doi dar este foarte bine:love:. Imi place foarte mult cum descrii sentimentele, deci la descriere stai foarte bine. Actiunea nu e grabita deloc, iar greseli de tastare sau de exprimare nu am vazut. Repetitii nu exista, deci vreau next este superrr frumosss :x. Se pare ca Sasuke a recunoscut-o pe Sakura, in schimb saraca Sakura e confuza. Cum am spus imi place foarte mult si sper ca next-ul sa vina repede. Multa bafta si inspiratie si te rog frumos sa ma anunti cand vine next:pls:.

[Erion.]

Heey! Am ajuns si eu pe aici intr-un final! Asa, acum despre fic: SUPERB din toate punctele mele de vedere. M-a atras in special titlul '' Pentru ca inca te mai iubesc''(buna alegere;) ), iar actiunea m-a captivat intr-u totul :chuu:. Imi place foarte, foarte mult felul tau de a descrie sentimentele celor doi, astfel incat m-ai facut sa le simt in totalitate durerea despartirii, si la cat de sensibila si sentimentala sunt eu, sa si plang:mean: , ceea ce aprecie foarte mult la un scriitor. Nu asi putea avea decat cuvinte de lauda in continuare, iar greseli daca au fost nu am observat, fiind prea atenta la cum decurge povestea.

Sucees la scris, si astept nextul.